Îmbrăcaţi-vă cu blîndeţea!

„Îmbrăcaţi-vă cu tandre sentimente de compasiune, de bunătate, de umilinţă a minţii, de blîndeţe şi de îndelungă răbdare.“ — COLOSENI 3:12, NW.

 1–3. Ce a spus apostolul Pavel despre blîndeţe şi alte trăsături divine în Coloseni 3:12-14?

IEHOVA dă poporului său cea mai bună îmbrăcăminte figurativă. De fapt, toţi cei care doresc să obţină favoare de la el trebuie să fie îmbrăcaţi într–un veşmînt avînd fibrele tari ale blîndeţii. Această trăsătură este reconfortantă deoarece reduce tensiunea în situaţiile stresante. Ea are şi caracter protector deoarece evită disputele.

² Apostolul Pavel i–a îndemnat pe colaboratorii săi unşi astfel: „Ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu tandre sentimente de compasiune, de bunătate, de umilinţă a minţii, de blîndeţe şi de îndelungă răbdare“ (Coloseni 3:12, NW). Timpul verbal al cuvîntului grecesc redat prin „îmbrăcaţi–vă“ denotă o acţiune care trebuie întreprinsă cu sentimentul urgenţei. Cei unşi, care erau aleşi, sfinţi şi iubiţi de Dumnezeu, trebuiau să nu întîrzie să se îmbrace cu trăsături asemenea blîndeţii.

³ Pavel a adăugat: „Continuaţi să vă suportaţi unii pe alţii şi să vă iertaţi de bunăvoie unii pe alţii, dacă cineva are un motiv de a se plînge împotriva altuia. Aşa cum v-a iertat Iehova de bunăvoie, faceţi şi voi la fel. Dar pe lîngă toate aceste lucruri, îmbrăcaţi-vă cu iubire, deoarece ea este o legătură perfectă a unităţii“ (Coloseni 3:13, 14, NW). Iubirea, blîndeţea şi alte trăsături divine dau posibilitate Martorilor lui Iehova să „locuiască împreună în unitate“. — Psalm 133:1-3.

Este nevoie de păstori cu temperament blînd

 4. Din ce fel de trăsături este ţesut veşmîntul figurativ pe care îl poartă adevăraţii creştini?

⁴ Adevăraţii creştini se străduiesc să «devitalizeze membrele corpului lor care sînt pe pămînt, cu privire la fornicaţie, necurăţenie, apetit sexual, dorinţă dăunătoare şi lăcomie» şi depun eforturi să îndepărteze orice veşmînt vechi care are o ţesătură de furie, mînie, răutate, vorbire injurioasă şi cuvinte obscene (Coloseni 3:5-11, NW). Ei se dezbracă de „vechea personalitate“ (literalmente „omul vechi“) şi îmbracă „noua personalitate“ (sau „omul nou“), adică un veşmînt adecvat (Efeseni 4:22-24, Kingdom Interlinear). Noul lor veşmînt, ţesut din compasiune, bunăvoinţă, umilinţă a spiritului, blîndeţe şi îndelungă răbdare îi ajută să rezolve problemele şi să trăiască o viaţă pioasă. — Matei 5:9; 18:33; Luca 6:36; Filipeni 4:2, 3.

 5. Ce lucru privitor la funcţionarea congregaţiei creştine ne dă o atît de mare bucurie că facem parte din ea?

⁵ Oamenii care au înregistrat succese în această lume sînt deseori duri, ba chiar cruzi (Proverbe 29:22). Ce deosebire netă şi reconfortantă există la poporul lui Iehova! Congregaţia creştină nu funcţionează aşa cum unii oameni întreprind o afacere, respectiv într–un mod eficient dar aspru, care îi poate face pe oameni nefericiţi. Dimpotrivă, este o bucurie să faci parte din congregaţie. Un motiv ar fi acela că blîndeţea este o trăsătură a înţelepciunii manifestate de creştini în general şi de oamenii calificaţi să le predea colaboratorilor lor în credinţă în special. Da, bucuria rezultă din instruirea şi sfaturile date de bătrînii numiţi care predau „cu blîndeţea înţelepciunii“. — Iacov 3:13.

 6. De ce bătrînii creştini trebuie să fie blînzi?

⁶ Spiritul sau atitudinea predominantă a poporului lui Dumnezeu necesită ca oamenii însărcinaţi cu supravegherea în congregaţie să aibă un temperament blînd, să fie raţionali şi înţelegători (1 Timotei 3:1-3). Slujitorii lui Iehova sînt ca oile blînde, nu ca nişte capre încăpăţînate, nici ca nişte catîri îndărătnici sau ca lupii tiranici (Psalm 32:9; Luca 10:3). Fiind asemenea oilor, ei trebuie trataţi cu blîndeţe şi tandreţe (Fapte 20:28, 29). Da, Dumnezeu se aşteaptă ca bătrînii să fie blînzi, binevoitori, iubitori şi răbdători cu oile sale. — Ezechiel 34:17-24.

 7. Cum trebuie bătrînii să–i instruiască pe alţii sau să–i ajute pe cei bolnavi spiritualiceşte?

⁷ Ca „sclav al Domnului“, un bătrîn „trebuie să fie blînd faţă de toţi, capabil să predea, stăpînindu-se în împrejurări rele, instruindu-i cu blîndeţe pe cei care nu manifestă o atitudine favorabilă; întrucît se poate ca Dumnezeu să le dea căinţa care duce la o cunoştinţă exactă a adevărului“ (2 Timotei 2:24, 25, NW). Păstorii creştini trebuie să arate consideraţie tandră cînd încearcă să–i ajute pe cei bolnavi spiritualiceşte, deoarece oile îi aparţin lui Dumnezeu. Bătrînii nu trebuie să–i trateze ca un mercenar, ci trebuie să fie blînzi asemenea Păstorului Excelent — Isus Cristos. — Ioan 10:11-13.

 8. Ce i s–a întîmplat blîndului Moise, şi de ce?

⁸ Poate că unui bătrîn îi vine uneori greu să păstreze un spirit blînd. „Moise era foarte blînd, mai blînd decît orice om de pe faţa pămîntului“ (Numeri 12:3). Totuşi, cînd israeliţii s–au confruntat cu penuria de apă la Cadeş, ei s–au certat cu Moise şi l–au învinovăţit că i–a dus din Egipt într–un deşert pustiu. În pofida a tot ce Moise a îndurat cu blîndeţe, el a vorbit nechibzuit şi aspru. El şi Aaron au stat înaintea poporului şi au îndreptat atenţia asupra lor înşişi, iar Moise a spus: „Ascultaţi, răzvrătiţilor! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stînca aceasta?“ Apoi Moise a lovit stînca de două ori cu toiagul, iar Dumnezeu a făcut să iasă „apă din belşug“ pentru oameni şi animalele lor. Lui Iehova i–a displăcut aceasta deoarece Moise şi Aaron nu L–au sfinţit, astfel că Moise nu a avut privilegiul de a–i duce pe israeliţi în Ţara Promisă. — Numeri 20:1-13; Deuteronom 32:50-52; Psalm 106:32, 33.

 9. Cum poate fi testată blîndeţea unui bătrîn?

⁹ Blîndeţea unui bătrîn creştin mai poate fi testată şi în alte feluri. De exemplu, Pavel l–a avertizat pe Timotei că s–ar putea ridica cineva „plin de mîndrie“ şi „avînd boala cercetărilor fără rost şi a certurilor de cuvinte“. Apoi Pavel a adăugat: „Din care se nasc invidia, certurile, cuvintele jignitoare, bănuielile rele, zadarnicele ciocniri de cuvinte ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr.“ Supraveghetorul Timotei trebuia să nu acţioneze aspru, ci să «fugă de aceste lucruri şi să urmărească dreptatea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blîndeţea». — 1 Timotei 6:4, 5, 11.

10. Ce trebuia Tit să le amintească congregaţiilor?

¹⁰ Deşi bătrînii trebuie să fie blînzi, ei trebuie să fie fermi de partea dreptăţii. Aşa era Tit, iar el le amintea celor asociaţi congregaţiilor din Creta „să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci îngăduitori, arătînd blîndeţe faţă de toţi oamenii“ (Tit 3:1, 2). Arătînd de ce creştinii trebuie să fie blînzi cu toţi, Tit urma să sublinieze cît de binevoitor şi iubitor fusese Iehova. Dumnezeu nu îi salvase pe credincioşi datorită vreunor fapte de dreptate ale acestora, ci potrivit îndurării sale prin Isus Cristos. Blîndeţea şi răbdarea lui Iehova înseamnă salvare şi pentru noi. Deci asemenea lui Tit, bătrînii de azi trebuie să le amintească congregaţiilor să fie supuse lui Dumnezeu şi să–l imite pe El tratîndu–i pe alţii cu blîndeţe. — Tit 3:3-7; 2 Petru 3:9, 15.

Blîndeţea îl îndrumă pe sfătuitorul înţelept

11. În conformitate cu Galateni 6:1, 2, cum trebuie date sfaturile?

¹¹ Dar dacă o oaie figurativă a greşit? Pavel a spus: „Fraţilor, chiar dacă un om ar fi prins în vreo greşeală, voi care sînteţi duhovniceşti să–l îndreptaţi cu duhul blîndeţii; şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu. Purtaţi–vă sarcinile unii altora şi astfel veţi împlini legea lui Hristos“ (Galateni 6:1, 2). Sfatul este mai eficient dacă este dat cu un spirit blînd. Chiar dacă bătrînii încearcă să sfătuiască o persoană mînioasă, ei trebuie să dovedească stăpînire de sine, înţelegînd că „o limbă blîndă poate frînge un os“ (Proverbe 25:15, NW). Cineva care este tare ca un os poate fi domolit printr–un răspuns blînd, iar duritatea sa poate fi înmuiată.

12. Cum este un sfătuitor ajutat de un spirit blînd?

¹² Iehova este un Instructor cu un temperament blînd, iar modul său blînd de a preda este eficient în congregaţie. Aceasta se petrece îndeosebi cînd bătrînii consideră că este necesar să–i sfătuiască pe cei care necesită ajutor spiritual. Iată ce a scris discipolul Iacov: „Cine dintre voi este înţelept şi înţelegător? Să–şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndeţea înţelepciunii.“ Blîndeţea izvorăşte din respectul şi recunoştinţa faţă de „înţelepciunea de sus“, însoţită de umila recunoaştere a propriilor limite. Un spirit blînd şi umil îl fereşte pe sfătuitor de a face remarci dăunătoare şi erori şi face ca sfatul său să fie mai uşor de acceptat. — Iacov 3:13, 17.

13. Cum influenţează „blîndeţea înţelepciunii“ modul în care este dat sfatul?

¹³ „Blîndeţea înţelepciunii“ îl împiedică pe sfătuitor să fie tăios sau dur în mod nechibzuit. Totuşi, preocuparea de a păstra o prietenie sau de a cîştiga aprobarea cuiva nu trebuie să–l determine pe un bătrîn să spună lucruri pentru a fi plăcut în loc să prezinte cu blîndeţe şi în mod deschis sfaturi bazate pe Cuvîntul lui Dumnezeu (Proverbe 24:24-26; 28:23). Sfatul pe care Amnon l–a primit de la vărul său i–a satisfăcut dorinţa, dar l–a costat viaţa (2 Samuel 13:1-19, 28, 29). Actualii bătrîni trebuie, aşadar, să nu atenueze principiile biblice pentru a linişti conştiinţa cuiva, căci făcînd aşa, i–ar putea primejdui viaţa. Asemenea lui Pavel, bătrînii nu trebuie să se reţină de a spune altora „tot sfatul lui Dumnezeu“ (Fapte 20:26, 27, NW; 2 Timotei 4:1-4). Un sfătuitor creştin matur manifestă o teamă sfîntă şi dă sfaturi corecte cu blîndeţea înţelepciunii.

14. De ce trebuie un bătrîn să fie atent ca să nu ia decizii pe care alţii ar trebui să le ia singuri?

¹⁴ Blîndeţea însoţită de înţelepciunea cerească îl va împiedica pe un bătrîn să pretindă lucruri grele. El trebuie, de asemenea, să înţeleagă că este neînţelept şi nepotrivit să ia o hotărîre pe care altcineva ar trebui să o ia singur. Un bătrîn este răspunzător de urmări dacă el este cel care a luat hotărîri pentru alţii şi va fi părtaş la vinovăţie pentru orice rezultat negativ. Un bătrîn poate atrage atenţia asupra a ceea ce spune Biblia, dar dacă nu există nici o lege scripturală pentru o problemă, numai discernămîntul şi conştiinţa persoanei respective trebuie să hotărască ce va face sau ce nu va face ea. Aşa cum a spus Pavel: „Fiecare îşi va purta sarcina lui însuşi“ (Galateni 6:5; Romani 14:12). Totuşi, cel care solicită sfaturi poate fi ajutat să ia o decizie corectă prin întrebările puse de un bătrîn care ajută o persoană să se gîndească la versetele în legătură cu căile facultative care i se oferă.

15. Ce trebuie făcut dacă un bătrîn nu ştie răspunsul la o întrebare?

¹⁵ Dacă un bătrîn nu cunoaşte răspunsul la o întrebare, el nu trebuie să răspundă doar pentru a nu–şi pierde prestigiul. Blîndeţea înţelepciunii îl va reţine să meargă pe ghicite şi să dea, poate, un răspuns greşit care mai tîrziu ar putea cauza necazuri. „Tăcerea îşi are timpul ei, şi vorbirea îşi are timpul ei.“ (Ecleziast 3:7; compară cu Proverbe 21:23.) Un bătrîn trebuie să «vorbească» numai cînd ştie răspunsul la întrebare sau a făcut cercetări suficiente pentru a da un răspuns exact. Este înţelept să nu se răspundă la întrebările speculative. — Proverbe 12:8; 17:27; 1 Timotei 1:3-7; 2 Timotei 2:14.

Valoarea multor sfătuitori

16, 17. De ce este potrivit ca bătrînii să se consulte între ei?

¹⁶ Rugăciunea şi studiul îi vor ajuta pe bătrîni să răspundă la întrebări şi să rezolve probleme dificile, dar să nu se uite că „planurile . . . se împlinesc cînd sînt mulţi sfătuitori“ (Proverbe 15:22). Consultarea cu alţi bătrîni are drept rezultat o valoroasă grupare de înţelepciune (Proverbe 13:20). Nu toţi bătrînii au aceeaşi experienţă sau cunoştinţă biblică. Deci blîndeţea înţelepciunii trebuie să–l îndemne pe un bătrîn cu mai puţină experienţă să se consulte cu bătrînii care au mai multă cunoştinţă şi experienţă, îndeosebi cînd trebuie rezolvată o problemă serioasă.

¹⁷ Cînd sînt aleşi bătrîni ca să rezolve o problemă serioasă, ei pot încă să caute plini de încredere ajutor. Ca să fie ajutat la judecarea israeliţilor, Moise a selectat „oameni capabili, temători de Dumnezeu, oameni ai adevărului, vrăjmaşi ai lăcomiei“. Deşi erau bătrîni, ei nu aveau tot atîta cunoştinţă şi experienţă ca Moise. Astfel, „ei . . . aduceau lucrurile grele înaintea lui Moise, iar pe toate cele mici le judecau ei înşişi“ (Exod 18:13-27). Dacă este necesar deci, bătrînii care tratează un caz grav în timpul nostru pot căuta în mod corespunzător ajutorul supraveghetorilor cu experienţă, deşi ei personal iau hotărîrea finală.

18. Care sînt factorii decisivi care asigură hotărîri corespunzătoare în probleme judiciare?

¹⁸ Mişna iudaică spune că, în Israel, cei care alcătuiesc tribunalele săteşti variază ca număr în funcţie de gravitatea cazului. Mulţimea sfătuitorilor este cu adevărat valoroasă, deşi numai numărul nu garantează aplicarea dreptăţii, întrucît o majoritate poate greşi (Exod 23:2). Factorii decisivi care asigură luarea unor hotărîri corecte sînt Scripturile şi spiritul lui Dumnezeu. Înţelepciunea şi blîndeţea îi vor îndemna pe creştini să se supună acestora.

A depune mărturie cu blîndeţe

19. Cum îl ajută blîndeţea pe poporul lui Iehova să depună mărturie altora?

¹⁹ Blîndeţea îi ajută, de asemenea, pe slujitorii lui Iehova să depună mărturie oamenilor cu firi diferite (1 Corinteni 9:22, 23). Deoarece Isus preda cu blîndeţe, cei de condiţie umilă nu se temeau de el ca de asprii conducători religioşi (Matei 9:36). Desigur, metodele sale blînde atrăgeau „oile“, nu „caprele“ rele (Matei 25:31-46; Ioan 3:16-21). Deşi Isus folosea cuvinte tari cînd trata cu ipocriţi asemănători caprelor, Martorii lui Iehova trebuie să fie blînzi cînd declară în prezent mesajele judecătoreşti ale lui Dumnezeu, deoarece ei nu au aceeaşi perspicacitate şi autoritate ca Isus (Matei 23:13-36). Cînd aud mesajul despre Regat predicat cu blîndeţe, «aceia care au o dispoziţie corectă pentru viaţă eternă devin credincioşi» ca şi cei asemănători oilor care l–au auzit pe Isus. — Fapte 13:48, NW.

20. Cum beneficiază cel care învaţă Biblia cînd i se predă cu blîndeţe?

²⁰ Rezultate bune se obţin dacă depunem mărturie altora şi îi instruim în mod blînd şi dacă ne adresăm lor pe baza logicii, a principiilor biblice şi a adevărului. «Sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn», a scris Petru, «fiind totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeţe şi cu teamă» (1 Petru 3:15). O persoană căreia i se predă cu blîndeţe se poate concentra asupra materialului în loc să fie distrasă sau, poate, chiar poticnită de un mod aspru, certăreţ. Asemenea lui Pavel, miniştrii care instruiesc cu blîndeţe pot spune: „Noi nu dăm nimănui nici un prilej de poticnire, pentru ca slujba să nu fie defăimată“ (2 Corinteni 6:3). Chiar şi împotrivitorii reacţionează uneori favorabil la cei care instruiesc cu blîndeţe.

Tuturor li se cere blîndeţe

21, 22. Cum este blîndeţea folositoare tuturor membrilor poporului lui Iehova?

²¹ Blîndeţea creştină nu trebuie îmbrăcată numai pentru a–i impresiona pe cei din afara organizaţiei lui Iehova. Această trăsătură joacă un rol esenţial şi în relaţiile din cadrul poporului lui Dumnezeu (Coloseni 3:12-14; 1 Petru 4:8). Congregaţiile se întăresc spiritualiceşte cînd bătrînii şi slujitorii ministeriali blînzi conlucrează în mod armonios. Manifestarea blîndeţii şi a altor trăsături divine este un lucru important pentru fiecare persoană din poporul lui Iehova, deoarece există „o singură lege“ pentru toţi. — Exod 12:49, NW; Levitic 24:22.

²² Blîndeţea contribuie la pacea şi fericirea poporului lui Dumnezeu. Deci ea trebuie să facă parte din ţesătura trăsăturilor care alcătuiesc veşmîntul purtat de toţi creştinii acasă, în congregaţie şi pretutindeni. Da, toţi slujitorii lui Iehova trebuie să se îmbrace cu blîndeţea.

Cum veţi răspunde?

◻ De ce trebuie să fie blînzi bătrînii creştini?

◻ Cum îl îndrumă blîndeţea pe un sfătuitor înţelept?

◻ Care este valoarea unei mulţimi de sfătuitori?

◻ De ce este folositor să depunem mărturie cu blîndeţe?

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Poporul lui Iehova este asemenea oilor şi este necesar să fie tratat cu blîndeţe

[Provenienţa fotografiei]

Garo Nalbandian

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Blîndeţea înlesneşte poporului lui Iehova să depună mărturie la oameni cu firi diferite