Puncte importante din Biblie: Proverbe 1:1 la 31:31

Temeţi-vă de Iehova şi veţi fi fericiţi!

„Teama de Iehova este începutul înţelepciunii“ (Proverbe 9:10). Cît de bine este arătat acest lucru în cartea Proverbe! Această carte din Biblie, terminată în jurul anului 716 î.e.n., ne ajută să manifestăm înţelepciune, aplicînd cunoştinţa în mod corect. Ţineţi seama de aceste zicale înţelepte şi veţi fi fericiţi!

Ascultaţi înţelepciunea

Citiţi Proverbe 1:1—2:22. „Teama de Iehova“ este însăşi esenţa cunoaşterii. Dacă vom accepta disciplina, nu ne vom alătura păcătoşilor cînd comit fapte nelegiuite. Celor care se tem de el, Iehova le dă înţelepciune pentru a-i feri de cei care comit nelegiuire.

◆ 1:7 — Ce este „teama de Iehova“?

Ea este un respect profund şi o teamă sănătoasă de a-i displace lui Iehova, întrucît noi apreciem amabilitatea sa iubitoare şi bunătatea. „Teama de Iehova“ înseamnă să recunoaştem că el este judecătorul Suprem şi Dumnezeul Atotputernic care are dreptul şi puterea să aducă pedeapsa sau moartea peste cei care nu îl ascultă. Ea înseamnă, de asemenea, să-l slujim pe Dumnezeu cu fidelitate, încrezîndu-ne pe deplin în el şi urînd ceea ce este rău în ochii săi. — Psalm 2:11; 115:11; Proverbe 8:13.

◆ 2:7 — Ce este integritatea?

Termenii ebraici care se referă la integritate provin dintr-o rădăcină care înseamnă „întreg“ sau „complet“. Termenii respectivi semnifică deseori onestitate şi probitate morală. „Cei care umblă în integritate“ manifestă devoţiune neştirbită faţă de Iehova. Pentru asemenea ‘persoane integre’ el este un „scut“, deoarece dau dovadă de o adevărată înţelepciune şi se conformează normelor sale drepte.

Ce învăţăm de aici: Dacă ne temen de Iehova, vom accepta disciplina pe care el o dă prin intermediul Cuvîntului său şi al organizaţiei sale. Dacă nu vom face astfel, vom fi clasaţi în aceeaşi categorie cu „nebunii“, adică cu păcătoşii lipsiţi de respect faţă de Dumnezeu. Aşadar, să acceptăm disciplina lui plină de iubire. — Proverbe 1:7; Evrei 12:6.

Înţelepciune valoroasă

Citiţi Proverbe 3:1—4:27. Pentru a manifesta un bun discernămînt, „încrede-te în Iehova din toată inima“. Cei care dau o înaltă apreciere înţelepciunii se bucură de fericire. Cărarea lor este ca o lumină care creşte în intensitate, însă ei trebuie să-şi păzească inima.

◆ 4:18 — Cum devine mai luminoasă ‘cărarea celor drepţi’?

Lumina soarelui cîştigă în strălucire începînd din zori şi pînă cînd ‘ziua este ferm stabilită’. În mod asemănător, lumina spirituală devine tot mai strălucitoare pentru poporul lui Iehova, pe măsură ce timpul înaintează. Cu cît ne apropiem mai mult de evenimentele profeţite, înţelegerea noastră cu privire la realizarea scopurilor lui Iehova devine tot mai clară. Profeţiile divine se dezvăluie privirii noastre pe măsură ce spiritul sfînt al lui Dumnezeu le scoate la lumină şi pe măsură ce ele se împlinesc în evenimentele sau în situaţiile prin care trece poporul lui Iehova. Astfel, ‘cărarea lor devine din ce în ce mai luminoasă’.

Ce învăţăm de aici: Dacă vom manifesta înţelepciune veritabilă şi vom îndeplini poruncile divine, vom putea să ne păzim de a urma o cale nesăbuită care poate duce la o moarte prematură. De exemplu, cei care nesocotesc poruncile lui Iehova cu privire la imoralitatea sexuală pot contracta boli sexual transmisibile, care le-ar putea cauza o moarte timpurie. Aşadar, să ne comportăm în armonie cu cerinţele lui Dumnezeu, fiindcă atunci înţelepciunea va fi pentru noi „un pom de viaţă“. — Proverbe 3:18.

Moduri de a manifesta înţelepciune

Citiţi Proverbe 5:1—9:18. A evita imoralitatea şi ‘a te bucura cu soţia tinereţii tale’ constituie o manifestare a înţelepciunii. Sînt citate şapte lucruri detestabile pentru Iehova şi sînt date avertismente cu privire la acţiunile seducătoare ale unei prostituate. Înţelepciunea este personificată sub chipul „meşterului“ lui Dumnezeu. Iar „teama de Iehova este începutul înţelepciunii“.

◆ 6:1–5 — Este acest sfat contrar spiritului de generozitate?

Acest proverb ne îndeamnă la evitarea generozităţii, deşi el ne sfătuieşte să nu intervenim în chestiunile de afaceri ale altora, îndeosebi ale străinilor. Israeliţii aveau obligaţia să-şi ajute fratele care ‘devenise sărac’ (Levitic 25:35–38). Dar unii s-au angrenat în chestiuni de afaceri riscante şi au obţinut sprijin financiar, convingîndu-i pe alţii să ‘se pună chezaş’ pentru ei, promiţîndu-le să le plătească creditorii în caz de nevoie. Dacă cineva s-a implicat într-o asemenea situaţie neplăcută, datorită, poate, vorbelor sale lăudăroase, sfatul înţelept a fost de a ieşi din ea fără întîrziere. — Proverbe 11:15.

◆ 8:22–31 — Este aceasta doar o descriere a înţelepciunii?

Nu, deoarece înţelepciunea a existat întotdeauna ca atribut al Dumnezeului etern (Iov 12:13). Aici, însă, se spune că înţelepciunea a fost ‘produsă’ şi că ea a fost „alături de [Iehova] ca un lucrător abil“ în timpul creării pămîntului. Identificarea înţelepciunii personificate în Fiul lui Dumnezeu corespunde faptului că, în el sînt ascunse cu grijă toate comorile înţelepciunii şi ale cunoştinţei. — Coloseni 1:15, 16; 2:3.

Ce învăţăm de aici: Menţionîndu-şi ‘jertfele de comuniune’ şi ‘promisiunile solemne’, femeia imorală din Proverbe, capitolul 7, se pare că făcea aluzie la faptul că ea nu era lipsită de spiritualitate. Jertfele de comuniune constau din carne, făină, ulei şi vin (Levitic 19:5, 6; 22:21; Numere 15:8–10). Astfel ea sublinia faptul că în casa ei exista mîncare şi băutură din belşug şi că ‘tînărul lipsit de inimă’ va petrece de minune acolo. Aceasta este o trăsătură caracteristică modului în care o persoană cu o motivaţie greşită este împinsă la imoralitate. Cît este de important să ţinem seama de acest avertisment şi să evităm de a comite acest păcat împotriva lui Dumnezeu! — Geneza 39:7–12.

Contraste care dau de gîndit

Citiţi Proverbe 10:1—15:33. Proverbele lui Solomon încep în linii mari cu maxime care contrastează între ele. Este scoasă în evidenţă „teama de Iehova“. — Proverbe 10:27; 14:26, 27; 15:16, 33.

◆ 10:25 — De ce se face referire la un ‘uragan’?

Lipsindu-le fundamentul principiilor drepte, cei nelegiuiţi sînt asemenea clădirilor şubrede care se prăbuşesc sub furtuni violente. Dar cei drepţi sînt de neclintit, deoarece gîndirea lor este fundamentată solid pe principiile divine. Asemenea unei construcţii care are o temelie tare, ei nu cedează la presiuni. — Matei 7:24–27.

◆ 11:22 — Cum ar putea fi o femeie ca un inel de nas pus în rîtul unui porc?

Un inel de aur pentru nas, prins de o nară a nasului sau în osul care separă nările sugera ideea că purtătoarea lui era o persoană cultivată. Dar israeliţii considerau porcii drept animale necurate şi dezgustătoare. Deci, o femeie frumoasă, dar lipsită de raţiune, oferă o imagine tot atît de nepotrivită ca şi un inel de aur pentru nas pus în rîtul unui porc.

◆ 14:14 — Cum este satisfăcut un om neloial?

‘Cel cu inima neloială’ este satisfăcut cu modul său de viaţă materialist (Psalm 144:11–15a). Faptul, de a face ceea ce este drept în ochii lui Dumnezeu nu prezintă importanţă pentru el. El nu se gîndeşte că trebuie să dea socoteală înaintea lui Iehova (1 Petru 4:3–5). Dar ‘omul bun’ respinge practicile celor infideli şi este satisfăcut ‘de rezultatele acţiunilor lui’. El pune interesele spirituale pe primul plan, este fidel normelor lui Dumnezeu, are o supremă bucurie de a-L sluji şi este satisfăcut cu binecuvîntările divine. — Psalm 144:15b.

◆ 15:23 — Cum ne putem ‘bucura de răspunsul gurii noastre’?

Aceasta se poate întîmpla dacă sfaturile noastre sînt ascultate şi produc rezultate pozitive. Însă, pentru a-l ajuta pe cineva, trebuie să ascultăm cu atenţie, să cîntărim factorii implicaţi în problema sa şi să ne sprijinim sfatul pe Biblie. Astfel, „cuvîntul la timpul potrivit este atît de bun!“

Ce învăţăm de aici: ‘O persoană nebună’ răspunde cu mînie la o insultă şi repede, chiar ‘în aceeaşi zi’, la o ‘dezonoare’. Dar ‘cel perspicace’ — o persoană prudentă — se roagă să primească spiritul lui Dumnezeu astfel încît să exercite stăpînire de sine şi să urmeze Cuvîntul său (Proverbe 12:16). Făcînd astfel, putem evita certuri ulterioare care ne-ar putea aduce prejudicii sufleteşti sau fizice, atît nouă cît şi altora.

Proverbe cu similitudini

Citiţi Proverbe 16:1—24:34. Aceste zicale înţelepte ale lui Solomon ne instruiesc în marea majoritate a cazurilor prin proverbe cu similitudini. Se subliniază din nou teama de Iehova. — 16:6; 19:23; 22:4; 23:17; 24:21.

◆ 17:19 — Ce este greşit referitor la o intrare înaltă?

Cei care nu şi-au făcut joase porţile la casele şi curţile lor s-au expus pericolului de a le fi luate bunurile de oamenii care pătrund călări în gospodăria lor. Acest proverb ar putea fi o aluzie şi la gura văzută ca o intrare ridicată mult prin vorbe arogante şi lăudăroase. Asemenea cuvinte dau naştere la certuri care, în cele din urmă, cauzează dezastru.

◆ 19:17 — De ce ajutorul dat celor de condiţie umilă este ca şi cum i-ai da lui Iehova cu împrumut?

Cei de condiţie umilă îi aparţin lui Dumnezeu, şi ceea ce facem pentru ei este considerat ca făcîndu-i-se lui (Proverbe 14:31). Dacă iubirea şi generozitatea ne îndeamnă să le arătăm favoare celor de condiţie umilă, sau să le dăm daruri celor săraci, fără să aşteptăm de la ei nimic în schimb, Iehova consideră această dărnicie drept împrumuturi făcute lui, pe care el le va răsplăti cu favoare şi binecuvîntări. — Luca 14:12–14.

◆ 20:1 — În ce sens este vinul ‘un batjocoritor’?

Vinul poate face ca cineva care bea peste măsură să se comporte într-un mod ridicol şi gălăgios. Întrucît excesul de băutură generează asemenea efecte negative, creştinii trebuie să-l evite. — 1 Timotei 3:2, 8; 1 Corinteni 6:9, 10; Proverbe 23:20, 21.

◆ 23:27 — În ce sens este o prostituată un ‘puţ’ şi o ‘fîntînă’?

Aşa cum animalele erau prinse în ‘puţuri adînci’ săpate de vînători, tot aşa clienţii unei prostituate cad în capcana imoralităţii. Prin ‘femeia străină’ se înţelege o stricată, datorită faptului că, fără îndoială, majoritatea prostituatelor din Israel erau străine. A obţine apă dintr-o ‘fîntînă strîmtă’ semnifică dificultăţi, deoarece vaselor de ceramică li se crapă cu uşurinţă pereţii. În mod asemănător, cei care întreţin relaţii cu prostituatele pot suferi dezastre sufleteşti şi fizice. — Proverbe 7:21–27.

Ce învăţăm de aici: „Martorul mincinos“ manifestă prin atitudinea sa, lipsă de respect faţă de Dumnezeu, iar dacă se află sub lege, putea fi omorît pentru lucrul acesta. Astfel, el putea ‘pieri’ de mîna omului sau a lui Iehova. (Proverbe 21:28; Deuteronom 5:20; 19:16–21; compară Fapte 5:1–11.) Însă ‘omul care asculta’ cu atenţie vorbea numai cînd era sigur de ceea ce auzise. Mărturia lui rămînea ‘pentru totdeauna’, adică nu era respinsă ulterior ca fiind o minciună. În plus, el nu a fost executat aşa cum se întîmplă cu un martor mincinos. Cei care sînt audiaţi ca martori în cazurile juridice care au loc în rîndul Martorilor lui Iehova trebuie mai întîi să asculte cu atenţie, pentru a putea să furnizeze informaţii exacte, deoarece o mărturie inexactă sau mincinoasă poate fi dăunătoare din punct de vedere spiritual.

Comparaţii utile

Citiţi Proverbe 25:1—29:27. Proverbele lui Solomon transcrise de oamenii lui Ezechia ne învaţă în special prin intermediul compoziţiei. Ele ne îndeamnă, printre altele, să ne sprijinim pe Iehova.

◆ 26:6 — De ce se face o comparaţie cu ‘mutilarea picioarelor’?

O persoană care îşi mutilează picioarele se schilodeşte singură, aşa cum o persoană care angajează pe ‘cineva stupid’ îşi schilodeşte cu violenţă propriile interese. Orice plan care este încredinţat unei persoane stupide va eşua. Cît de înţelept este deci să-i ‘verificăm pe creştini cu privire la aptitudinea lor’ înainte de a-i recomanda pentru diferite responsabilităţi în cadrul congregaţiei! — 1 Timotei 3:10.

◆ 27:17 — Cum se ‘ascute’ faţa?

Aşa cum o bucată de fier poate fi folosită pentru ascuţirea unei lame din acelaşi metal, tot aşa o persoană poate reuşi să ascută starea intelectuală şi spirituală a unei alte persoane. Dacă dezamăgirile şi relaţiile cu persoanele antipatice ne deprimă, o atitudine plină de înţelegere din partea unui frate de credinţă, precum şi pe care o dau Scripturile pot avea efecte binefăcătoare. Faţa noastră mîhnită se va schimba în bine şi vom fi reanimaţi de noi speranţe pentru o activitate susţinută. — Proverbe 13:12.

◆ 28:5 — Ce înseamnă „totul“?

Cei care practică lucruri rele sînt orbi din punct de vedere spiritual (Proverbe 4:14–17; 2 Corinteni 4:4). Ei nu ‘înţeleg judecata’ sau ceea ce este drept, potrivit normelor lui Dumnezeu. Ei nu pot judeca lucrurile corect şi nu pot lua hotărîri corespunzătoare. Dar cei „care îl caută pe Iehova“ prin intermediul rugăciunii şi prin studierea Cuvîntului său „pot înţelege totul“, adică tot ce este necesar pentru a-l sluji în mod corespunzător. — Efeseni 5:15–17.

◆ 29:8 — Cum aprind „un oraş“ cei care vorbesc cu îngîmfare?

Lăudăroşii care dispreţuiesc autoritatea vorbesc în mod nechibzuit. Astfel, ei pun paie pe focul disputelor şi îl aţîţă atît de tare, încît el îi cuprinde pe toţi locuitorii unui oraş. Dar persoanele înţelepte „îndepărtează mînia“, vorbind cu blîndeţe şi cu reţinere stingînd focul mîniei şi promovînd pacea. — Proverbe 15:1.

Ce învăţăm de aici: Dacă sîntem mîndri, trufia ne va cauza umilire (Proverbe 29:23). O persoană arogantă probabil că este înfumurată, ceea ce îi poate cauza înjosirea, poticnirea şi, în final, prăbuşirea (Proverbe 11:2; 16:18; 18:12). Dumnezeu poate face astfel încît o persoană îngîmfată să fie umilită, înjosită într-un fel oarecare şi chiar distrusă. O astfel de persoană, doreşte mult să dobîndească glorie, însă oamenii detestă metodele ei. În altă ordine de idei, o persoană care este „cu spiritul umil va apuca [în cele din urmă] gloria“.

‘Mesaje cu greutate’

Citiţi Proverbe 30:1—31:31. În „mesajul cu greutate“ al lui Agur se recunoaşte că „orice spusă al lui Dumnezeu este purificată“. Sînt citate, de asemenea, lucruri care sînt prea frumoase pentru a le înţelege şi aşa mai departe (30:1–33). „Mesajul cu greutate“ pe care Lemuel l-a primit de la mama sa ne avertizează că faptul de a bea băuturi ameţitoare poate denatura judecata, ne îndeamnă să judecăm în mod drept şi descrie comportarea unei soţii bune. — 31:1–31.

◆ 30:15, 16 — Care este substratul acestor exemple?

Ele descriau caracterul nesăţios al lăcomiei. Lipitorile se îmbibă de sînge, la fel cum persoanele lacome pretind mereu mai mulţi bani sau putere. În mod asemănător, Sheolul nu este niciodată satisfăcut, ci rămîne deschis pentru a primi mai multe victime ale morţii. Un pîntece steril ‘strigă tare’ cerînd copii (Geneza 30:1). Pămîntul lovit de secetă, înghite apa de ploaie şi se usucă iarăşi. Iar focul care a mistuit lucrurile aruncate în el îşi întinde flăcările, care descoperă alte lucruri din apropiere care iau foc. La fel se întîmplă şi cu persoanele lacome. Dar cei care se lasă conduşi de înţelepciunea divină nu sînt niciodată atraşi de un asemenea egoism.

◆ 31:6, 7 — De ce li se dă vin celor care au ‘sufletul amar’?

Băutura şi vinul care ameţesc sînt nişte sedative. De aceea ele sînt date „celui care este pe punctul de a pieri“ ori a muri, sau celor care au ‘sufletul amar’, pentru a-i face mai puţin conştienţi de durerea şi necazurile lor. Vechiul obicei de a da criminalilor vin amestecat cu narcotice, pentru atenuarea durerii promovate de execuţie, ar putea elucida motivul pentru care soldaţii romani i-au oferit lui Isus Cristos această băutură în timpul ţintuirii sale pe stîlp. El a refuzat acest vin deoarece el voia să fie pe deplin conştient în acele momente grele şi astfel, să-şi păstreze integritatea faţă de Dumnezeu. — Marcu 15:22–24.

◆ 31:15 — Cine sînt aceste ‘tinere’?

Cuvîntul se referă la slujnicele din casă. Acestea nu aveau nici un motiv să se plîngă de faptul că le lipsea hrana sau că nu li se repartizase nici o muncă. Soţia harnică a împărţit hrană la cei din casa ei şi s-a îngrijit, de asemenea, ca aceste tinere să aibă ce să mănînce, precum şi îndatoriri pe care să şi le îndeplinească.

Ce învăţăm de aici: Deoarece sîntem imperfecţi, s-ar putea ca, uneori, din nechibzuinţă ‘să ne înfumurăm’, făcînd eforturi pentru a ne scoate în evidenţă. Dacă procedăm astfel, sau dacă vorbim mînios, trebuie să ne ‘punem mîna la gură’, reţinîndu-ne de a spune cuvinte în plus, care nu ar face decît să-l stîrnească şi mai mult pe acela pe care l-au jignit. Aşa cum laptele trebuie bătut ca să iasă unt, iar nasul care sîngerează trebuie, să fi fost lovit înainte de aceasta, o ceartă se iscă atunci cînd oamenii dau frîu liber mîniei (Proverbe 30:32, 33). În asemenea cazuri este foarte înţelept să păstrezi tăcere, pentru a evita alte necazuri!

Cît de folositoare este cartea Proverbelor! Să preţuim aceste zicale înţelepte care promovează o teamă plină de respect faţă de Iehova. Aplicarea lor ne va face cu siguranţă fericiţi.