Puncte importante din Biblie: Ecleziastul 1:1—12:14
„Teme-te de adevăratul Dumnezeu şi respectă poruncile sale“
În zilele noastre, faptul de a te teme de Dumnezeu şi a asculta de el este considerat, în cel mai bun caz, drept ceva nepractic. Dar în cartea Ecleziastul (în ebraică Qohéleth, — convocator), care a fost scrisă de regele Solomon cu circa 3 000 de ani în urmă (1:1), se vorbeşte despre inutilitatea eforturilor umane care nu ţin seama de scopul lui Dumnezeu.
Ceea ce face ca această carte să fie atît de atrăgătoare este marea varietate de subiecte pe care le analizează redactorul ei: înţelepciunea şi stăpînirea umană, bogăţiile şi plăcerile materiale, formalismul religios etc. Toate aceste lucruri sînt deşertăciune, deoarece ele sînt trecătoare. Dimpotrivă, o minte perspicace care meditează la aceste subiecte ajunge la următoarea concluzie: „Teme-te de adevăratul Dumnezeu şi respectă poruncile sale. Căci aceasta este toată obligaţia omului.“ — Ecleziast 12:13.
„Totul este deşertăciune!“
Citiţi capitolele 1 şi 2. În comparaţie cu repetarea la nesfîrşit a ciclurilor din natură, toate eforturile umane sînt trecătoare, temporare (1:4–7). Chiar şi convocatorul va trebui într-o bună zi să lase altuia, care va fi poate mai puţin merituos decît el, marile sale realizări (2:18, 19). Cuvîntul ebraic tradus prin „deşertăciune“ înseamnă „abur“ sau „suflare“.
◆ 1:9 — În ce sens nu există „nimic nou sub soare“?
În ciclurile din natură, peste care soarele străluceşte zi de zi, nu există nimic cu desăvîrşire nou. Chiar şi „noile“ invenţii sînt în mare măsură, aplicaţii ale principiilor de care Iehova s-a folosit deja la creaţie. Totuşi, Iehova a produs „sub soare“ ceva nou în sens spiritual şi care interesează omenirea. — Vezi Turnul de veghere (engl.) din 1 martie 1987, paginile 27–29.
◆ 2:2 — Este greşit să te distrezi?
Rîzînd sau distrîndu-te poţi să uiţi pentru moment de necazuri, dar aceasta nu înseamnă că ai şi scăpat de ele. Deci, este lipsit de sens să încerci să găseşti adevărata fericire în distracţii; asta este „nebunie“. Tot aşa, „veselia“ nu face să dispară necazurile vieţii. Ecleziastul pune în contrast destinderea şi plăcerile cu fericirea pe care o resimte acela căruia Iehova îi binecuvintează munca. — 2:24.
Ce învăţăm de aici: Trebuie să dăm ascultare sfaturilor lui Solomon şi să nu ne axăm întreaga viaţă pe căutarea avantajelor materiale şi a plăcerilor. Să fim mai curînd ‘buni înaintea lui Iehova’, ascultînd de el. Atunci vom fi binecuvîntaţi de el şi vom primi „înţelepciune şi cunoştinţă şi bucurie“. — 2:26.
Un timp pentru toate lucrurile
Citiţi capitolele 3 şi 4. Solomon nu încurajează o viziune fatalistă asupra vieţii (3:1–9). În schimb, el subliniază faptul că omul nu poate absolut deloc să modifice ceea ce Dumnezeu a pus în funcţiune (3:14). Sub acest raport, fiinţa umană nu este superioară fiarelor (3:19–21). Prin urmare, el are mult mai multe satisfacţii dacă manifestă un spirit de cooperare (4:9–12), decît dacă manifestă un spirit de concurenţă. — 4:4
◆ 3:11 — În ce sens a făcut Dumnezeu orice lucru „frumos la timpul lui“?
Cuvîntul „frumos“ are şi sensul de „bun, convenabil, adecvat“. La timpul hotărît, noi vom şti locul exact pe care trebuie să-l ocupe fiecare lucrare a lui Dumnezeu în scopul său. Dumnezeu a făcut multe lucruri ‘frumoase’ pentru om. De exemplu, el le-a furnizat oamenilor un început perfect în Eden. După ce omul a căzut în păcat, El a prezis venirea unei seminţe pentru răscumpărare. La momentul potrivit, Dumnezeu a trimis sămînţa. Şi lucrul ‘cel mai frumos’ dintre toate este faptul că Iehova a încoronat această sămînţă ca Rege al Regatului său.
◆ 4:6 — Încuraja Solomon o viaţă comodă?
Nu. El a observat mai degrabă că munca aspră şi dibăcia, care aveau drept unic scop cîştigul, conduceau deseori la concurenţă, şi rivalitate (4:4). Aceste lucruri, la rîndul lor, pot cauza probleme şi pot duce chiar la o moarte timpurie (1 Timotei 6:9, 10). Atunci care este punctul de vedere echilibrat? Mai bine să te mulţumeşti cu puţin şi să trăieşti în pace, decît să îţi dublezi cîştigul cu preţul unei munci grele şi al certurilor.
Ce învăţăm de aici: Acum este timpul de a căuta mai întîi Regatul lui Dumnezeu decît realizarea intereselor personale ambiţioase (3:1). În loc să ne izolăm, trebuie să cooperăm cu fraţii noştri creştini (4:9–12). Dacă acţionăm astfel, vom beneficia de ajutorul şi încurajările necesare, în pofida dificultăţilor şi opoziţiei.
Închinarea adevărată aduce mulţumire
Citiţi capitolele 5 şi 6. Întrucît Iehova este atotputernic, noi trebuie să luăm în serios relaţiile noastre cu el. Nu putem acţiona nesăbuit şi totuşi să ne aşteptăm ca El să ne accepte jertfa (5:1, 2). Cel ce se teme de Dumnezeu găseşte satisfacţie în a se folosi de ceea ce are, dar cine se gîndeşte numai să strîngă bogăţii nu are nici o bucurie. — Compară 5:18–20 cu 6:2, 3.
◆ 5:2 — Cum se poate aplica acest sfat?
Noi trebuie să ne deschidem inima înaintea lui Dumnezeu, dar datorită măreţiei şi maiestăţii sale trebuie să ne ferim de a vorbi impulsiv sau necugetat (Psalm 62:8). În loc să spunem multe cuvinte fără rost, trebuie să ne exprimăm cu simplitate şi sinceritate (Matei 6:7). Cînd Moise s-a rugat lui Dumnezeu pentru Miriam, el n-a folosit în ebraică decît cinci cuvinte scurte, dar a primit răspuns favorabil. — Numere 12:13.
◆ 6:9 — Ce este „hoinăreala sufletului“?
Prin „suflet“ se înţelege aici „dorinţa sufletului“. Această expresie se referă deci la o căutare continuă în direcţia satisfacerii unor dorinţe irealizabile. Ea este opusă ‘vederii cu ochii’, respectiv „realităţii“. Ştiind că numai Regatul lui Dumnezeu poate să aducă o schimbare adevărată, trebuie să fim mulţumiţi şi să nu permitem ca dorinţele irealizabile să ne priveze de pace.
Ce învăţăm de aici: La locurile noastre de închinare trebuie să ne comportăm în mod demn şi să ascultăm cu atenţie (5:1). Trebuie, de asemenea, să ne achităm prompt de obligaţiile pe care le avem faţă de Iehova. Dacă sîntem căsătoriţi, aceasta include respectarea angajamentelor pe care ni le-am luat în ziua căsătoriei. — 5:4.
Cuvinte înţelepte
Citiţi capitolele 7 şi 8. Convocatorul a făcut cîteva reflecţii asupra efectului morţii (7:1–4) şi asupra valorii înţelepciunii (7:11, 12, 16–19); el îl pune, de asemenea, pe cititor în gardă cu privire la femeia rea (7:26). El îl sfătuieşte, printre altele, cum să se comporte faţă de autorităţi (8:2–4) şi să nu se enerveze din cauza nedreptăţilor. — 8:11–14.
◆ 7:28 — Sînt denigratoare pentru femei aceste cuvinte?
Se pare că în vremea aceea nivelul moral era foarte scăzut. Solomon spune deci în acest verset că atunci era un lucru rar să găseşti bărbaţi şi femei drepte. Dintr-o mie de persoane era greu să găseşti un bărbat drept şi era şi mai greu să găseşti o femeie dreaptă. Totuşi Biblia vorbeşte în altă parte despre „femeia excelentă“ şi despre „soţia capabilă“ (Rut 3:11; Proverbe 31:10). Se poate, de asemenea, ca acest verset să fie profetic, deoarece niciodată o femeie nu a manifestat o fidelitate desăvîrşită faţă de Iehova, pe cînd un bărbat a făcut acest lucru: Isus Cristos.
◆ 8:8 — Despre ce anume vorbeşte aici convocatorul?
Despre moarte. Nimeni nu poate întîrzia ziua morţii sale, respectiv nu poate să împiedice forţa vitală să părăsească celulele. În războiul pe care-l purtăm împotriva duşmanului nostru comun, moartea, nimeni nu poate obţine o scutire, nici să trimită un înlocuitor (Psalm 49:7–9). Nici chiar cei răi, care urzesc planuri viclene, nu vor scăpa de moarte.
Ce învăţăm de aici: Deşi mulţi oameni fac din bogăţii scopul vieţii lor, numai înţelepciunea divină poate conduce la viaţă eternă (7:12; Luca 12:15). Nostalgia ‘timpurilor bune de odinioară’ nu ne va ameliora situaţia (7:10). Lucrurile nu ‘vor deveni bune’ pentru noi decît dacă vom continua să ne temem de Dumnezeu. — 8:5, 12.
Incertitudinile vieţii
Citiţi capitolele 9 şi 10. Viaţa este preţioasă, iar Dumnezeu vrea ca noi să ne bucurăm de ea (9:4, 7). Întrucît noi nu putem acţiona asupra cursului vieţii (9:11, 12), este mai bine să acordăm atenţie înţelepciunii divine, chiar dacă majoritatea oamenilor nu pun preţ pe ea (9:17). Din cauza incertitudinilor vieţii trebuie să ne păzim inima (10:2), să acţionăm cu prudenţă şi să manifestăm înţelepciune practică. — 10:8–10.
◆ 9:1 — În ce sens lucrările celor drepţi sînt în mîna lui Dumnezeu?
Chiar dacă nenorocirea se abate asupra celor înţelepţi şi asupra celor drepţi, aceasta nu se întîmplă decît cu permisiunea lui Dumnezeu, care nu îi va părăsi niciodată. Ajutaţi de „mîna“ lui Dumnezeu, adică de forţa sa în acţiune, cei drepţi sînt fie eliberaţi din încercare, fie întăriţi pentru a o putea suporta (1 Corinteni 10:13). Nu uitaţi că aceasta constituie o mîngîiere pentru un slujitor al lui Iehova care se confruntă cu dificultăţi.
◆ 10:2 — În ce sens inima celui înţelept este la dreapta sa?
„Dreapta“ desemnează deseori o poziţie de favoare (Matei 25:33). Astfel, faptul că inima celui înţelept este „la dreapta sa“ arată că inima lui îl îndeamnă să adopte o conduită bună care îi aduce reuşită. În schimb, celui stupid îi lipsesc bunele motive şi el acţionează în mod prostesc şi greşit. Inima sa este „la stînga sa“, adică ea îl îndeamnă să urmeze o cale rea.
Ce învăţăm de aici: Dat fiind că oricine dintre noi poate muri pe neaşteptate (9:12), ar trebui să ne folosim viaţa în serviciul lui Iehova deoarece moartea pune capăt tuturor activităţilor noastre (9:10). Trebuie, de asemenea, să dobîndim dibăcie în serviciul nostru, deoarece incompetenţa, chiar şi în lucrurile simple, cum ar fi săparea unei gropi sau spartul lemnelor, poate să ne dăuneze nu numai nouă, ci şi altora. — 10:8, 9.
Tinereţea şi scopul vieţii
Citiţi capitolele 11 şi 12. Toţi trebuie să fim generoşi şi hotărîţi în acţiunile noastre (11:1–6). Tinerii care îşi folosesc bine timpul şi energia, slujindu-l pe Creator, nu vor regreta niciodată lucrul acesta (11:9, 10). Ei vor avea în schimb satisfacţia de a-i fi plăcuţi lui Dumnezeu pînă nu îşi pierd sănătatea şi vigoarea. — 12:1–7; vezi Turnul de veghere din 15 decembrie 1977, pag. 746 (în engleză).
◆ 11:1 — Ce înseamnă ‘să-ti trimiţi pîinea’?
Pîinea este susţinătorul vieţii. A o trimite pe „ape“ înseamnă a te priva de un lucru de preţ. Totuşi, cel care face astfel ‘o va regăsi’, deoarece, omul generos va fi întotdeauna răsplătit, într-un mod neaşteptat. — Luca 6:38.
◆ 12:12 — Cum se explică o atît de negativă părere despre cărţi?
În comparaţie cu Cuvîntul lui Iehova, numeroasele scrieri ale lumii nu conţin decît concepţii omeneşti. O mare parte dintre ele reflectă mentalitatea lui Satan (2 Corinteni 4:4). Prin urmare, ‘a te dedica mult’ acestor lucruri laice aduce foarte puţine binefaceri durabile.
Ce învăţăm de aici: Asemenea lui Solomon, trebuie să medităm şi noi la ceea ce spune Cuvîntul lui Dumnezeu cu privire la viaţă, deoarece lucrul acesta ne va întări hotărîrea de a-i sluji lui Dumnezeu şi de a asculta de el. Ştiind că Iehova se îngrijeşte cu multă atenţie de fiecare dintre noi (12:13, 14), lucrul acesta ne va apropia şi mai mult de el.
Aşadar, ‘să ne temem de adevăratul Dumnezeu şi să respectăm poruncile sale’. Aceasta este obligaţia noastră, şi, dacă ne vom achita de ea, vom beneficia de fericire veşnică.