Bucuroşi acum şi pentru totdeauna
„Vă veţi bucura şi vă veţi înveseli pe vecie în cele ce voi crea. Căci voi crea Ierusalimul să fie un jubileu şi poporul lui o bucurie.“ — ISAIA 65:18.
1. Ce efect a avut închinarea adevărată asupra oamenilor de-a lungul secolelor?
DE-A lungul secolelor, mulţimi de oameni au găsit multă bucurie în faptul de a-i sluji adevăratului Dumnezeu, Iehova. David a fost doar unul dintre cei care au fost bucuroşi în închinarea adevărată. Biblia relatează că, atunci când arca legământului a fost adusă la Ierusalim, „David şi toată casa lui Israel au suit chivotul [arca, NW] DOMNULUI, în strigăte de bucurie“ (2 Samuel 6:15). O astfel de bucurie în serviciul lui Iehova nu este doar ceva de domeniul trecutului. Şi voi puteţi avea parte de ea. Şi în curând veţi putea beneficia chiar de noi porţii de bucurie!
2. În afară de prima împlinire a profeţiei din Isaia, capitolul 35, asupra evreilor întorşi, cine sunt implicaţi astăzi într-o altă împlinire?
2 În articolul precedent am examinat prima împlinire a stimulatoarei profeţii consemnate în Isaia, capitolul 35. O putem numi, pe bună dreptate, o profeţie de restabilire, deoarece aşa s-a dovedit a fi pentru evreii din vechime. Ea are o împlinire similară în timpul nostru. Cum aşa? Ei bine, începând cu apostolii lui Isus şi cu alţii adunaţi la Penticosta din 33 e.n., Iehova tratează cu israeliţii spirituali. Aceştia sunt oameni unşi cu spiritul sfânt al lui Dumnezeu, care devin o parte a ceea ce apostolul Pavel numeşte „Israelul lui Dumnezeu“ (Galateni 6:16; Romani 8:15–17). Să ne amintim, de asemenea, că în 1 Petru 2:9 aceşti creştini sunt numiţi „o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui“. Petru identifică în continuare misiunea acordată Israelului spiritual: „Să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată“.
O împlinire în timpul nostru
3, 4. Care era situaţia când profeţia din Isaia, capitolul 34, şi-a găsit împlinire în timpurile moderne?
3 Pe la începutul acestui secol a existat o perioadă când rămăşiţa Israelului spiritual de pe pământ nu a declarat în mod constant acest mesaj. Ei nu s-au bucurat din plin de lumina minunată a lui Dumnezeu. De fapt, ei s-au aflat într-un mare întuneric. Când s-a întâmplat aceasta? Şi ce a făcut Iehova Dumnezeu în această privinţă?
4 Era în perioada primului război mondial, la scurt timp după ce Regatul Mesianic al lui Dumnezeu a fost instituit în cer în 1914. Naţiunile, susţinute de clerul bisericilor din diverse ţări, erau mâniate unele împotriva altora (Apocalipsa 11:17, 18). Desigur, Dumnezeu a fost împotriva creştinătăţii apostate cu înalta sa clasă clericală, la fel cum fusese împotriva înfumuratei naţiuni edomite. De aceea creştinătatea, antitipicul Edom, urmează să simtă împlinirea modernă a profeţiei din Isaia, capitolul 34. Această împlinire care a însemnat o exterminare definitivă este exact la fel de sigură cum a fost prima împlinire împotriva anticului Edom. — Apocalipsa 18:4–8, 19–21.
5. Ce fel de împlinire a avut Isaia, capitolul 35, în timpul nostru?
5 Ce se poate spune despre capitolul 35 al profeţiei lui Isaia, care pune accentul asupra bucuriei? Şi acesta a avut o împlinire în timpul nostru. Cum anume? El s-a împlinit prin restabilirea Israelului spiritual dintr-un anumit tip de captivitate. Să examinăm faptele referitoare la ceea ce este realmente istorie teocratică recentă, acestea având loc în decursul vieţii multor persoane aflate încă în viaţă.
6. De ce se poate spune că rămăşiţa Israelului spiritual a ajuns într-o stare de captivitate?
6 Pentru o perioadă relativ scurtă din timpul primului război mondial, rămăşiţa Israelului spiritual nu s-a păstrat complet curată şi nu a susţinut din plin voinţa lui Dumnezeu. Unii dintre ei au fost mânjiţi cu erori doctrinale şi au făcut compromis, neluând o poziţie clară de partea lui Iehova atunci când s-au exercitat presiuni asupra lor ca să sprijine naţiunile beligerante. Pe parcursul acelor ani de război, ei au suferit tot felul de persecuţii, chiar şi literatura lor biblică fiind interzisă în multe locuri. În cele din urmă, unii dintre fraţii cu răspundere au fost declaraţi vinovaţi şi au fost întemniţaţi pe baza unor acuzaţii false. Privind în urmă, nu este greu să înţelegem că, în loc să fie liber, poporul lui Dumnezeu se afla, într-un anumit sens, într-o stare de captivitate. (Compară cu Ioan 8:31, 32.) Ei sufereau de o acută lipsă de vedere spirituală (Efeseni 1:16–18). Ei au dovedit că erau relativ muţi în ce priveşte lăudarea lui Dumnezeu, rezultatul fiind faptul că nu au fost roditori din punct de vedere spiritual (Isaia 32:3, 4; Romani 14:11; Filipeni 2:11). Observaţi paralela cu situaţia evreilor din antichitate aflaţi captivi în Babilon?
7, 8. Ce tip de restabilire a cunoscut rămăşiţa din zilele moderne?
7 Dar avea să-i lase Dumnezeu pe slujitorii săi moderni în această stare? Nu, el era hotărât să-i restabilească, în armonie cu ceea ce fusese profeţit prin Isaia. Astfel, aceeaşi profeţie din capitolul 35 găseşte o împlinire clară în timpul nostru în restabilirea rămăşiţei Israelului spiritual la prosperitate şi sănătate într-un paradis spiritual. În Evrei 12:12, Pavel a aplicat Isaia 35:3 în sens figurat, confirmând faptul că este corect să facem o aplicare spirituală a acestei părţi din profeţia lui Isaia.
8 În perioada postbelică, rămăşiţa unsă a membrilor Israelului spiritual a ieşit, cum s-ar spune, din captivitate. Iehova Dumnezeu l-a folosit pe Isus Cristos, Mai Marele Cirus, pentru a-i elibera. Astfel, această rămăşiţă a putut să facă o lucrare de rezidire, comparabilă cu lucrarea rămăşiţei evreilor din antichitate, care s-au întors în ţara lor pentru a rezidi templul material din Ierusalim. În plus, aceşti israeliţi spirituali din timpurile moderne puteau să înceapă să cultive şi să realizeze un paradis spiritual înfloritor, o simbolică grădină a Edenului.
9. Cum a început să aibă loc în timpul nostru ceva asemănător cu cele descrise în Isaia 35:1, 2, 5–7?
9 Cu aceste lucruri în minte, să examinăm încă o dată Isaia, capitolul 35, şi să ne uităm mai întâi la versetele 1 şi 2. Ceea ce păruse a fi o regiune aridă a început realmente să înflorească şi să fie productivă, asemenea anticelor câmpii ale Saronului. Să privim apoi versetele 5 până la 7. Rămăşiţei, din care o parte era încă în viaţă şi activă în serviciul lui Iehova, i s-au deschis ochii înţelegerii. Ei puteau să înţeleagă mai bine semnificaţia a ceea ce se întâmplase în 1914 şi după aceea. Aceasta a avut, totodată, influenţă asupra multora dintre noi care constituim ‘marea mulţime’ şi care slujim acum alături de rămăşiţă. — Apocalipsa 7:9.
Participaţi şi voi la împlinire?
10, 11. a) Cum aţi fost implicaţi în împlinirea profeţiei din Isaia 35:5–7? b) Cum priviţi personal aceste schimbări?
10 Luaţi-vă pe voi înşivă drept exemplu. Înainte de a intra în legătură cu Martorii lui Iehova, citeaţi Biblia cu regularitate? Dacă da, cât de bine o înţelegeaţi? Acum cunoaşteţi, de exemplu, adevărul cu privire la starea morţilor. Probabil i-aţi putea arăta unei persoane interesate de această problemă unele texte potrivite din Geneza, capitolul 2, Eclesiastul, capitolul 9, şi Ezechiel, capitolul 18, precum şi multe alte pasaje. Da, foarte probabil înţelegeţi ce învaţă Biblia cu privire la multe subiecte sau chestiuni controversate. Simplu spus, Biblia are înţeles pentru voi şi le puteţi explica altora multe lucruri din ea, după cum, fără îndoială, şi faceţi.
11 Fiecare am face însă bine să ne întrebăm: „Cum am învăţat tot ce ştiu despre adevărul biblic? Înainte de a studia cu poporul lui Iehova găseam eu toate pasajele tocmai menţionate? Le înţelegeam sensul şi trăgeam concluzii corecte în ce priveşte semnificaţia lor?“ Răspunsul sincer la aceste întrebări este, probabil, nu. Nimeni nu ar trebui să se ofenseze de aceasta, dar se poate spune că, în esenţă, eraţi orbi în ce priveşte aceste texte şi semnificaţia lor. Nu este aşa? Ele existau în Biblie, dar nu le puteaţi discerne, nu le puteaţi prinde sensul. Atunci cum vi s-au deschis ochii din punct de vedere spiritual? Prin ceea ce a făcut Iehova ca împlinire a profeţiei din Isaia 35:5 asupra rămăşiţei unse. Şi ochii voştri au fost deschişi. Nu mai sunteţi în întuneric spiritual. Puteţi să vedeţi. — Compară cu Apocalipsa 3:17, 18.
12. a) De ce putem spune că nu acesta este timpul pentru vindecări fizice miraculoase? b) Cum a ilustrat cazul fratelui F. W. Franz modul în care se împlineşte Isaia 35:5 în timpul nostru?
12 Studenţii ageri ai Bibliei şi ai acţiunilor lui Dumnezeu de-a lungul secolelor ştiu că nu aceasta este perioada istorică pentru vindecări fizice miraculoase (1 Corinteni 13:8–10). Astfel, noi nu ne aşteptăm ca Isus Cristos să deschidă ochii orbilor pentru a dovedi că el este Mesia, Profetul lui Dumnezeu (Ioan 9:1–7, 30–33). El nici nu le redă surzilor capacitatea de a auzi. Când Frederick W. Franz, unul dintre cei unşi şi pe atunci preşedintele Societăţii Watch Tower, s-a apropiat de vârsta de 100 de ani, el era aproape orb şi trebuia să utilizeze un aparat auditiv. Timp de câţiva ani, el nu a mai văzut să citească; cine s-ar fi gândit însă la el ca fiind orb sau surd în sensul cuvintelor din Isaia 35:5? Clara sa vedere spirituală a constituit o binecuvântare pentru poporul lui Dumnezeu de pe întregul pământ.
13. Ce schimbare radicală sau restabilire a cunoscut poporul lui Dumnezeu din zilele moderne?
13 Dar ce se poate spune despre limba voastră? Unşii lui Dumnezeu au fost, probabil, muţi în timpul captivităţii lor spirituale. Dar, odată ce Dumnezeu a schimbat această stare, limba lor a început să strige de bucurie datorită celor ce ştiau despre Regatul instituit de Dumnezeu şi despre promisiunile sale cu privire la viitor. Poate că ei au contribuit şi la dezlegarea limbii voastre. Cât de mult le vorbeaţi altora despre adevărul biblic în trecut? Probabil la un moment dat vă gândeaţi: „Îmi place să studiez, dar niciodată nu mă voi duce să le vorbesc unor străini“. Şi totuşi nu este adevărat că „limba mutului“ ‘cântă’ acum de bucurie? — Isaia 35:6.
14, 15. Cum au umblat mulţi pe „calea sfinţeniei“ în zilele noastre?
14 Evreii din vechime care fuseseră eliberaţi din Babilon au efectuat o lungă călătorie spre ţara lor natală. Cu ce corespunde lucrul acesta în zilele noastre? Ei bine, să ne uităm la Isaia 35:8: „Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi calea sfinţeniei; nici un om necurat nu va trece pe ea“.
15 De la eliberarea sa din captivitatea spirituală, rămăşiţa unsă, însoţită acum de milioane de alte oi, a ieşit din Babilonul cel Mare pe o cale simbolică, o curată cale a sfinţeniei, care duce la un paradis spiritual. Noi depunem toate eforturile pentru a ne califica pentru această cale a sfinţeniei şi pentru a rămâne pe ea. Gândiţi-vă la voi înşivă. Nu sunt acum normele morale şi principiile pe care le respectaţi mult mai înalte decât atunci când eraţi în lume? Nu depuneţi voi eforturi mult mai mari pentru a vă conforma modul de gândire şi conduita normelor lui Dumnezeu? — Romani 8:12, 13; Efeseni 4:22–24.
16. De ce condiţii ne putem bucura în timp ce umblăm pe calea sfinţeniei?
16 În timp ce continuaţi să mergeţi pe această cale a sfinţeniei, voi sunteţi, în esenţă, liberi de îngrijorarea cauzată de oamenii bestiali. Este adevărat că în lume trebuie să fiţi atenţi pentru ca oamenii lacomi sau răuvoitori să nu vă mănânce de vii în sens figurat. Foarte mulţi oameni sunt nesăţioşi în modul de a trata cu alţii. Ce contrast în rândurile poporului lui Dumnezeu! Aici vă aflaţi într-un mediu protejat. Desigur, colaboratorii voştri creştini nu sunt perfecţi; uneori, cineva face o greşeală sau jigneşte pe cineva. Dar voi ştiţi că fraţii voştri nu vor să vă rănească sau să vă devoreze (Psalmul 57:4; Ezechiel 22:25; Luca 20:45–47; Faptele 20:29; 2 Corinteni 11:19, 20; Galateni 5:15). În loc de aceasta, ei se interesează de voi; ei v-au ajutat; ei doresc să slujească alături de voi.
17, 18. În ce sens există acum un paradis, şi ce efect are acest lucru asupra noastră?
17 Aşadar, putem privi în Isaia, capitolul 35, având în minte împlinirea actuală a versetelor 1 până la 8. Nu este clar că am găsit ceea ce, pe bună dreptate, este numit un paradis spiritual? Adevărat, el nu este — încă nu este — perfect. Dar este într-adevăr un paradis, deoarece, aşa cum afirmă versetul 2, aici putem deja „vedea slava DOMNULUI, măreţia Dumnezeului nostru“. Şi care este efectul? Versetul 10 spune: „Cei răscumpăraţi ai DOMNULUI se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul; vor căpăta veselie şi bucurie, iar durerea şi gemetele vor fugi“. Într-adevăr, faptul că am ieşit din religia falsă şi că urmărim închinarea adevărată beneficiind de favoarea lui Dumnezeu constituie un izvor de bucurie.
18 Bucuria legată de închinarea adevărată continuă să crească, nu-i aşa? Vedeţi persoane nou-interesate făcând schimbări şi devenind familiarizate cu doctrinele de bază ale adevărului biblic. Observaţi cum tinerii cresc şi fac progrese spirituale în congregaţie. Au loc botezuri cu ocazia cărora vedeţi botezându-se persoane pe care le cunoaşteţi. Nu sunt acestea motive de bucurie, de o extraordinară bucurie astăzi? Da, ce bucurie este ca şi alţii să beneficieze de libertatea noastră spirituală şi de condiţiile noastre paradiziace!
O împlinire încă viitoare!
19. Ce aşteptare plină de speranţă ne oferă Isaia, capitolul 35?
19 Am examinat până acum Isaia, capitolul 35, în ce priveşte prima sa împlinire, referitoare la întoarcerea evreilor, şi în ce priveşte împlinirea spirituală, care are loc astăzi. Dar aceasta nu este totul. Există mult mai mult. Ea are legătură cu asigurarea biblică referitoare la o apropiată restabilire fizică a condiţiilor paradiziace pe pământ. — Psalmul 37:10, 11; Apocalipsa 21:4, 5.
20, 21. De ce este logic şi scriptural să credem că va mai exista o împlinire a profeţiei din Isaia, capitolul 35?
20 Nu ar fi compatibil cu personalitatea lui Iehova ca el să facă descrieri plastice ale unui paradis şi apoi să restrângă împlinirile la lucruri spirituale. Aceasta nu înseamnă, bineînţeles, că împlinirile spirituale sunt lipsite de importanţă. Chiar dacă ar fi stabilit un paradis fizic, el nu ne-ar satisface dacă în mijlocul peisajului superb şi al animalelor paşnice am fi înconjuraţi de oameni corupţi din punct de vedere spiritual, de oameni care cţionează ca nişte fiare sălbatice. (Compară cu Tit 1:12.) Da, împlinirea spirituală trebuie să fie prima, deoarece ea este foarte importantă.
21 Cu toate acestea, apropiatul Paradis nu se limitează la aspectele spirituale de care ne bucurăm în prezent şi de care ne vom bucura şi mai mult în viitor. Avem motive întemeiate să aşteptăm o împlinire fizică a unor profeţii, cum este cea din Isaia, capitolul 35. De ce? Ei bine, în capitolul 65, Isaia a profeţit „ceruri noi şi un pământ nou“. Apostolul Petru a folosit acest verset pentru a descrie ceea ce urmează după ziua lui Iehova (Isaia 65:17, 18; 2 Petru 3:10–13). Petru a arătat că aspectele descrise de Isaia vor exista literalmente atunci când ‘noul pământ’ va deveni o realitate. Acestea includ descrieri cu care sunteţi, poate, familiarizaţi — construirea de case şi locuirea lor, plantarea de vii şi consumarea roadelor, o bucurie de durată pentru lucrul mâinilor noastre, un lup şi un miel locuind împreună şi întregul pământ liber de orice rău. Cu alte cuvinte, viaţă lungă, locuinţe sigure, hrană abundentă, muncă satisfăcătoare şi pace între animale şi între animale şi oameni.
22, 23. Ce motive de bucurie ne va procura împlinirea viitoare a profeţiei din Isaia, capitolul 35?
22 Nu vă umple de bucurie această perspectivă? Ar trebui, deoarece acesta este modul de viaţă pentru care ne-a creat Dumnezeu (Geneza 2:7–9). Prin urmare, ce înseamnă aceasta în lumina profeţiei din Isaia, capitolul 35, pe care o examinăm acum? Ea înseamnă că avem motive suplimentare să strigăm de bucurie. Deşerturile şi regiunile aride fizice vor înflori, determinându-ne să ne bucurăm. Atunci oamenii cu ochi albaştri, căprui sau de alte nuanţe încântătoare, dar care în prezent sunt orbi, vor putea să vadă. Colaboratorii noştri creştini care sunt surzi sau chiar aceia dintre noi care au deficienţe de auz vor putea auzi în mod clar. Ce bucurie să-ţi foloseşti această capacitate ascultând citirea şi explicarea Cuvântului lui Dumnezeu şi, de asemenea, auzind freamătul vântului printre copaci, râsul unui copil, cântecul unei păsări!
23 Ea înseamnă, totodată, că şchiopii, inclusiv cei care suferă în prezent de artrită, vor umbla fără să simtă durere. Ce uşurare! Atunci torente de apă vor ţâşni în deşert. Vom vedea apa curgând în valuri şi îi vom auzi susurul. Vom putea să ne plimbăm pe acolo şi să atingem iarba verde şi plantele de papirus. Va fi cu adevărat un Paradis restabilit. Dar ce se poate spune despre bucuria de a te afla în preajma unui leu sau a altui animal similar fără să-ţi fie frică? Nu este cazul să începem să descriem acest cadru, deoarece cu toţii ni l-am imaginat deja.
24. De ce putem subscrie la declaraţia făcută în Isaia 35:10?
24 Isaia ne dă asigurarea: „Cei răscumpăraţi ai DOMNULUI se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul“. Aşadar, putem spune că avem motive să strigăm de bucurie. Bucurie pentru ceea ce Iehova face deja pentru poporul său în paradisul nostru spiritual şi bucurie pentru ceea ce putem aştepta în Paradisul fizic care este doar la un pas. Cu privire la cei bucuroşi — adică la noi — Isaia scrie: „Vor căpăta veselie şi bucurie, iar durerea şi gemetele vor fugi“. — Isaia 35:10.
Aţi remarcat?
◻ Care a fost a doua împlinire a profeţiei din Isaia, capitolul 35?
◻ Ce corespunde pe plan spiritual schimbărilor miraculoase profeţite de Isaia?
◻ Cum aţi participat la împlinirea acestei profeţii?
◻ De ce putem spune că Isaia, capitolul 35, ne umple de speranţă pentru viitor?
[Legenda fotografiei de la pagina 15]
Închisoarea de pe Raymond Street din Brooklyn, New York, unde şapte fraţi cu răspundere au fost închişi în iunie 1918.
[Legenda fotografiei de la pagina 16]
Deşi aproape orb în ultimii săi ani, vederea spirituală a fratelui Franz a rămas ageră.
[Legenda fotografiilor de la pagina 17]
Creşterea şi progresul spiritual constituie motive de bucurie.