Un proces universal în care eşti implicat şi tu

„«Prezentaţi–vă litigiul», zice Iehova. «Prezentaţi–vă argumentele.»“ — ISAIA 41:21.

 1, 2. (a) Cine este implicat în cel mai decisiv proces care s–a dezbătut vreodată? (b) Ce anume se dezbate?

ÎN DECURSUL istoriei tribunalele au dezbătut nenumărate procese. În acestea s–au prezentat martori în favoarea uneia sau alteia dintre părţi. În multe dintre aceste procese a fost implicat cîte un singur individ, în altele au fost implicaţi mai mulţi. Dar toate acestea au devenit neînsemnate în comparaţie cu procesul universal care se dezbate în zilele noastre. Acest proces este cel mai decisiv din istorie, iar deznodămîntul său îi va afecta pe toţi locuitorii pămîntului, fie că vor, fie că nu.

² Personajul central al acestui proces este cea mai înaltă personalitate din univers, Iehova Dumnezeu „Creatorul cerurilor, Cel Mare care le–a întins; Cel care a desfăşurat pămîntul şi produsul lui; Cel care dă suflare poporului de pe el“ (Isaia 42:5). În ce constă litigiul? Este vorba despre divinitatea sa: justeţea domniei sale asupra întregului univers, inclusiv asupra pămîntului şi a locuitorilor lui. Ea poate fi numită controversa suveranităţii universale.

 3. Ce întrebări stau la baza controversei asupra suveranităţii universale?

³ Această controversă dă naştere la o serie de întrebări: Care dintre dumnezeii cărora li se închină oamenii s–a dovedit a fi de încredere, pentru a–ţi putea pune în mîna lui viaţa şi viitorul? Care dintre aceştia există cu adevărat şi care nu sînt altceva decît nişte născociri omeneşti? Există oare un Dumnezeu suprem, viu şi adevărat, care ar putea elibera omenirea din disperata stare actuală şi care să aducă în existenţă un guvern drept, care să garanteze adevărata pace, securitate şi sănătate?

 4. Ce se poate spune despre cei care, spunînd că cred deja în Dumnezeu, consideră că această controversă nu îi vizează?

⁴ Mulţi ar putea considera că această controversă nu îi vizează din moment ce ei declară deja că cred în Dumnezeu. Dar pot ei oare demonstra că divinitatea la care se închină este într–adevăr adevăratul Dumnezeu, că promisiunile sale sînt demne de încredere şi că scopurile şi legile lui le dirijează viaţa? Dacă dau un răspuns afirmativ, vor trebui să fie în măsură să mai răspundă şi la următoarele întrebări: Ce dovezi sînt despre existenţa unui Dumnezeu adevărat, ale cărui promisiuni sînt de încredere? Care este scopul lui Dumnezeu cu omenirea şi pămîntul? În ce punct al calendarului divin ne aflăm şi ce ne rezervă viitorul apropiat? Ce doreşte Dumnezeu să facem în mod individual pentru a–i susţine cauza?

 5. Cu cine pot fi asemănaţi cei care nu pot aduce nici o dovadă în sprijinul credinţei pe care afirmă că o au în Dumnezeu?

⁵ Majoritatea celor ce afirmă că cred în Dumnezeu nu sînt în măsură să răspundă cu certitudine la aceste întrebări. Aceştia pot fi asemuiţi cu unii oameni din secolul întîi, care declarau că cred în Dumnezeu, dar ale căror fapte îi dezminţeau. Referitor la ei Cuvîntul lui Dumnezeu zice: „Ei declară în mod public că îl cunosc pe Dumnezeu, dar îl reneagă prin lucrările lor.“ Da, „credinţa fără lucrări este moartă“ (Tit 1:16; Iacob 2:26). Astfel, cei ce spun că cred în Dumnezeu, dar nu pot aduce dovezi temeinice în sprijinul acestei afirmaţii, nu se deosebesc absolut deloc de oamenii secolelor trecute, care credeau în dumnezei falşi ce au încetat demult să mai fie obiecte de închinare.

Cauze ce au stabilit un precedent

 6, 7. (a) Descrieţi religia egiptenilor din antichitate. (b) Cum erau israeliţii implicaţi în controversa dintre Iehova şi dumnezeii Egiptului?

⁶ Un exemplu îl constitue procesul intentat dumnezeilor Egiptului din antichitate, cu circa 1 500 de ani înaintea erei noastre. Egiptenii se închinau la o multitudine de dumnezei, inclusiv la animale ca taurul, pisica, vaca, crocodilul, şoimul, broasca, şacalul, leul, şarpele, vulturul şi lupul. Multe dintre aceste animale erau considerate incarnări ale vreunui zeu sau zeiţe, iar uciderea cu bună ştiinţă a vreunuia dintre aceste animale atrăgea pedeapsa cu moartea. Animalele sacre erau mumificate şi înmormîntate cu ceremonii speciale.

⁷ În contrast cu toţi acei dumnezei exista Dumnezeul Iehova, căruia i se închina Israelul antic. Pentru a–i da libertatea promisă poporului său care pe vremea aceea se afla în sclavie, Iehova l–a trimis pe reprezentantul său Moise, pentru a–i cere Faraonului să–l lase liber pe Israel (Exod 3:6–10). Dar Faraon a zis: „Cine este Iehova, pentru ca eu să ascult de glasul său şi să–l trimit pe Israel? Eu nu–l cunosc deloc pe Iehova şi, afară de aceasta, nu vreau să–l trimit pe Israel“ (Exod 5:2). Faraon era sigur că dumnezeii Egiptului îi erau superiori lui Iehova.

 8, 9. (a) Cum şi–a demonstrat Iehova superioritatea faţă de dumnezeii Egiptului? (b) Văzînd cele întîmplate, ce se poate spune despre dumnezeii Egiptului? 

⁸ Cine s–a dovedit a fi adevăratul Dumnezeu, în stare să îşi îndeplinească promisiunile şi să îşi ocrotească poporul? Răspunsul nu s–a lăsat aşteptat. Iehova a prezis: „Voi executa judecăţi asupra tuturor dumnezeilor Egiptului“ (Exod 12:12). A îndeplinit el această profeţie? Da, Iehova a trimis zece plăgi devastatoare, pentru a–i umili pe dumnezeii Egiptului. Niciunul dintre acei dumnezei nu a fost capabil să–i ocrotească pe egipteni. Plaga a zecea a fost deosebit de semnificativă, deoarece i–a lovit pe toţi întîii născuţi ai Egiptului, inclusiv pe fiul faraonului. Aceasta a constituit o adevărată lovitură dată prestigiului dumnezeului lor suprem, Ra (Amon–Ra), deoarece regii Egiptului se considerau dumnezei, fii ai lui Ra. Pentru egipteni, moartea întîiului născut al Faraonului însemna moartea unui dumnezeu.

⁹ Niciunul însă dintre întîii născuţi ai israeliţilor nu a fost ucis, deoarece ei erau ocrotiţi de Iehova. Ba mai mult, Dumnezeu le–a adus eliberarea promisă. Şi, ca lovitură de graţie dată falşilor dumnezei ai Egiptului, Faraonul şi toată armata sa au fost distruşi pînă la ultimul om în Marea Roşie. Astfel, Iehova a demonstrat că este adevăratul Dumnezeu, că promisiunile sale au fost cele ce s–au împlinit şi că închinătorii săi au fost cei ocrotiţi (Exod 14:21–31). Cît despre dumnezeii Egiptului, ei s–au dovedit neputincioşi în a–i ajuta pe închinătorii lor. Dumnezeii aceia nu existau deloc, erau pure născociri omeneşti.

10. Care controversă crează un contrast între închinătorii la Iehova şi între Asiria?

¹⁰ Un alt proces care viza divinitatea se derulează cu circa opt secole mai tîrziu, pe vremea regelui Ezechia.a Închinătorii lui Iehova erau atunci ameninţaţi de ferocea putere mondială Asiria, care a zdrobit toate naţiunile aflate în calea sa. Acum ea a pornit la cucerirea Ierusalimului, oraşul în care se afla „tronul lui Iehova“, simbolul închinării aduse lui pe pămînt (1 Cronici 29:23). Ezechia, regele lui Iuda, recunoştea că asirienii ‘au devastat toate ţările şi au aruncat în foc dumnezeii acelor ţări, deoarece nu erau dumnezei, ci lucrarea mîinilor oamenilor’. — Isaia 37:18, 19.

11. Cum a venit Iehova în ajutorul închinătorilor săi, şi ce se demonstrează prin aceasta?

¹¹ Fidelul Ezechia s–a rugat la Iehova, cerîndu–i ocrotire. Iehova a promis că nici o armă asiriană nu va lovi Ierusalimul (Isaia 37:33). Şi el şi–a ţinut promisiunea. „Îngerul lui Iehova a ieşit şi a doborît o sută optzeci şi cinci de mii în tabăra asirienilor.“ După acea umilitoare înfrîngere, Sanherib, regele Asiriei, s–a retras. Apoi, în timp ce se închina dumnezeului său Nisroc, a fost asasinat de fiii săi (Isaia 37:36–38). Astfel, Iehova s–a dovedit din nou a fi Dumnezeul adevăratei profeţii, capabil să le aducă eliberare închinătorilor săi. Dumnezeii Asiriei şi ai naţiunilor învecinate s–au dovedit falşi, inexistenţi, incapabili de a–şi ocroti închinătorii.

12. Cum a arătat Balthazar lipsă de respect faţă de Iehova?

¹² După circa două secole, fiindcă fusese infidel, poporul lui Dumnezeu se afla în captivitate în Babilon, următoarea putere mondială. Caracteristica principală a acesteia era multitudinea dumnezeilor şi zeiţelor ei precum şi a templelor dedicate cultului acestora. Într–un acces de mîndrie, regele babilonean Balthazar, lipsit de respect faţă de Iehova, a ordonat, în timpul unui banchet, să fie aduse vasele sacre luate din templul din Ierusalim. „Şi regele şi înalţii săi demnitari, concubinele sale şi soţiile sale secundare au băut din ele. Au băut vin şi i–au lăudat pe dumnezeii de aur şi de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră.“ — Daniel 5:1–4.

13. Ce i–a spus Iehova lui Balthazar prin gura lui Daniel?

¹³ Acesta a fost un afront direct adus lui Iehova, o provocare în numele dumnezeilor babilonieni. Iehova l–a însărcinat atunci pe profetul său Daniel să depună în mod curajos mărturie regelui Babilonului şi invitaţilor acestuia. Susţinînd divinitatea lui Iehova, Daniel i–a zis lui Balthazar: „Nu ţi–ai umilit inima (...) Dar tu te–ai ridicat împotriva Domnului cerurilor, (...) şi ai lăudat simpli dumnezei de argint şi de aur, de cupru, de fier, de lemn şi de piatră, care nu văd nimic şi care nu aud nimic şi care nu ştiu nimic; dar nu l–ai glorificat pe Dumnezeu, în a cărui mînă este suflarea ta şi căruia îi aparţin toate căile tale.“ — Daniel 5:22, 23.

14. Cum s–a dovedit Iehova a fi adevăratul Dumnezeu?

¹⁴ Apoi, Daniel a dat expresie mesajului lui Iehova: arogantul rege Balthazar şi Babilonul vor fi nimiciţi de către mezi şi perşi în aceeaşi noapte! (Daniel 5:24–27). S–a realizat acea profeţie? Da. „Chiar în noaptea aceea Balthazar, regele caldeean, a fost omorît şi Darius Medul însuşi a primit regatul, fiind în jur de şaizeci şi doi de ani“ (Daniel 5:30, 31). Încă o dată, aşa ca în cazul Egiptului şi Asiriei, Iehova s–a dovedit a fi adevăratul Dumnezeu, Dumnezeul care îşi respectă promisiunile. Slujitorii lui Dumnezeu au beneficiat de lucrul acesta, deoarece au fost eliberaţi din captivitate şi s–au înapoiat în patria lor. Cei care au persistat în adorarea dumnezeilor falşi au mers spre dezastru.

Profeţii pentru timpurile noastre

15. (a) Ce caracteristică au multe profeţii biblice? (b) Ce mai înţelegem prin cuvîntul „dumnezei“?

¹⁵ Profetul Isaia a fost inspirat să aştearnă în scris profeţii care s–au împlinit în antichitate. Dar adesea profeţiile biblice mai au o împlinire, una mai mare, care se referă la zilele noastre. Aşa stau lucrurile cu multe din cele scrise de Isaia. O parte din mesajul său conţine profeţii referitoare la actuala provocare lansată de Iehova tuturor naţiunilor şi dumnezeilor lor. Prin termenul „dumnezei“ ne referim nu numai la divinităţile adorate de oamenii de pe glob, inclusiv de aşa–zisele naţiuni păgîne de astăzi, ci şi la alte lucruri care sînt incluse în definiţia termenului. Un dicţionar dă următoarea definiţie cuvîntului „dumnezeu“: „Fiinţă ce controlează un aspect special al realităţii sau o parte a acesteia; persoană sau lucru de supremă valoare.“

16. Căror dumnezei li se închină astăzi oamenii naţiunilor, inclusiv cei din creştinătate?

¹⁶ Printre cei ce astăzi sînt consideraţi dumnezei sînt milioanele de divinităţi adorate de hinduşi precum şi cele adorate de budişti, şintoişti, animişti şi alte grupări religioase. Aici este inclus şi materialismul, care, pentru mulţi oameni, este lucrul de supremă valoare, scopul vieţii lor. Tot aici mai sînt incluşi şi dumnezeii militarismului şi ai ştiinţei, în care se încred naţiunile în vederea securităţii şi salvării. În plus, chiar în creştinătate, majoritatea oamenilor care spun că cred în Dumnezeu nu se încred într–adevăr în el şi nici nu îi slujesc cu devoţiune, ci se încred şi slujesc unor persoane sau lucruri cărora le acordă maximum de devotament.

17. Asupra cui se împlineşte mesajul lui Isaia în mare?

¹⁷ În zilele noastre mesajul lui Isaia se împlineşte în mare asupra acestor dumnezei. Iehova le spune grupurilor naţionale să se adune pentru ‘a vorbi’. El le lansează provocarea spunînd: „Să ne apropiem împreună chiar pentru judecată“ (Isaia 41:1). Astăzi trăim timpul ‘judecării’ acestei lumi. Lumea se află în ‘zilele ei de pe urmă’, aşa cum este profeţit în 2 Timotei 3:1–5 şi Matei 24:1–14. În acest timp Iehova îi provoacă pe dumnezeii naţiunilor să prezică exact viitorul şi să demonstreze astfel că sînt dumnezei. El îi mai provoacă şi în privinţa ocrotirii susţinătorilor lor, dacă reuşesc. „Prezentaţi–vă litigiul“, declară el. „Prezentaţi–vă argumentele (...) şi spuneţi–ne lucrurile care se vor întîmpla.“ — Isaia 41:21, 22.

18. Cum îşi descopere Dumnezeul Atotputernic propria identitate, şi ce le promite închinătorilor săi?

¹⁸ Dumnezeul Atotputernic îşi dezvăluie propria identitate: „Eu sînt Iehova, acesta este numele meu; şi nu voi da gloria mea la nimeni altul, nici lauda mea imaginilor cioplite“ (Isaia 42:8). Iar poporului său îi spune: „Nu–ţi fie teamă, fiindcă eu sînt cu tine. Nu–ţi arunca privirile de jur împrejur, fiindcă eu sînt Dumnezeul tău. Eu te voi întări. Într–adevăr te voi ajuta.“ În continuare el face următoarea promisiune: „Iată, toţi cei care se aprind împotriva ta vor ajunge de ruşine şi vor fi umiliţi. Oamenii în ceartă cu tine vor deveni ca nimic şi vor pieri.“ „Nici o armă care va fi făurită împotriva ta nu va avea succes (...) Aceasta este posesiunea ereditară a slujitorilor lui Iehova.“ — Isaia 41:10, 11; 54:17.

19, 20. (a) Cum arată Isaia că Iehova a stabilit un timp pentru a pune lucrurile în ordine? (b) Pe cine ridică Iehova în „zilele din urmă“, şi cum îl reprezintă acesta?

¹⁹ Iehova le–a permis naţiunilor să–şi urmeze căile lor vreme îndelungată, da, timp de multe secole. Însă, timpul stabilit de el pentru a pune lucrurile în ordine pe pămînt a sosit. Din această cauză el declară: „Am tăcut timp îndelungat. Am rămas tăcut. Am exercitat stăpînire de sine.“ Dar acum, „Asemenea unui bărbat puternic, Iehova însuşi va ieşi. Ca un războinic, va deştepta zelul. El va răcni, da, va scoate un strigăt de război; faţă de duşmanii săi se va dovedi mai puternic“ (Isaia 42:13, 14). Atît în profeţiile lui Isaia, cît şi în ale altor scriitori biblici, precum şi în ale lui Isus, Iehova a prezis că în aceste ‘zile din urmă’ avea să ridice un popor care avea să depună în mod zelos mărturie, ca martor într–un proces.

²⁰ Poporul pe care Iehova îl ridică în slujba sa aduce dovezi că El este adevăratul Dumnezeu, Salvatorul celor ce i se închină şi Nimicitorul dumnezeilor falşi şi a susţinătorilor lor. Astăzi, poporul lui Iehova ‘îi cîntă lui Iehova lauda sa, de la extremitatea pămîntului, din toate naţiunile şi insulele, din vîrful munţilor’ (Isaia 42:10–12). Aceasta împlineşte o altă profeţie a lui Isaia care prezice: „În partea finală a zilelor [în timpurile noastre] (...) muntele casei lui Iehova [închinarea curată adusă lui] va ajunge ferm stabilit, deasupra vîrfurilor munţilor şi, cu certitudine, el va fi înălţat deasupra dealurilor [deasupra oricărei alte forme de închinare]; şi va trebui ca la el să se reverse [oameni] din toate naţiunile.“ Şi ce îi vor îndemna aceştia pe alţii să facă? Îi vor implora pe cei sinceri, zicînd: „Veniţi, şi să ne suim la muntele lui Iehova (...) şi el ne va instrui cu privire la căile sale, iar noi vom umbla pe cărările sale.“ — Isaia 2:2–4.

21. Ce întrebări se ridică în urma provocării lansate de Iehova dumnezeilor naţiunilor?

²¹ Astfel, ca şi cum s–ar adresa unui tribunal, Iehova zice: „Să fie adunate toate naţiunile laolaltă. (...) Să–şi prezinte martorii, ca să fie declaraţi drepţi sau să audă şi să zică: «Acesta este adevărul!»“ (Isaia 43:9). Aceasta este o adevărată provocare adresată dumnezeilor naţiunilor. Poate vreunul dintre ei să prezică viitorul? Au fost ei capabili s–o facă în trecut? Pot ei găsi vreun martor care să prezinte dovezi solide că aceşti dumnezei s–au dovedit a fi adevăraţi, demni de ataşamentul nostru? Ce reputaţie şi–au făcut în zilele noastre dumnezeii naţiunilor şi închinătorii lor? Vreo reputaţie mai bună decît aceea a dumnezeilor egiptenilor, asirienilor şi babilonienilor antici? Pe de altă parte, cei care depun mărturie în favoarea lui Iehova au adus ei dovezi temeinice pentru a confirma faptul că Iehova este adevăratul Dumnezeu, Singurul care merită închinarea noastră? Articolul următor va examina aceste întrebări.

[Notă de subsol]

Întrebări recapitulative

◼ Ce este controversa suveranităţii universale?

◼ Care „dumnezei“ ai naţiunilor sînt implicaţi în această controversă în zilele noastre?

◼ Amintiţi trei procese revelatoare care au demonstrat superioritatea lui Iehova asupra dumnezeilor falşi?

◼ Cum a arătat Isaia că Iehova va pune lucrurile în ordine în timpurile noastre?

◼ Ce întrebări referitoare la adepţii tuturor religiilor merită un răspuns?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 14]

Dumnezeii Egiptului s–au dovedit neputincioşi în faţa adevăratului Dumnezeu, Iehova

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Adevăratul Dumnezeu le–a aplicat o lovitură ucigătoare dumnezeilor Asiriei şi închinătorilor lor

[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]

Daniel a transmis mesajul lui Iehova închinătorilor la falşii dumnezei ai Babilonului