Participă cu bucurie împreună cu Isus Cristos la lucrarea lui Iehova
“Tatăl meu a lucrat fără încetare pînă acum, iar eu lucrez fără încetare“. — Ioan 5:17
1. Ce poate contribui la faptul ca cineva să devină un om care lucrează cu bucrie şi cu ce rezultate?
EŞTI UN lucrător bucuros? Ai fost întotdeauna astfel, sau au existat vreodată momente în care dintr–un motiv oarecare te–ai simţit şi frustrat, secătuit de orice energie şi iniţiativă? Ai simţit probabil că n–ai mai putea face nici o singură sforţare să lucrezi. Apoi s–a întîmplat ceva neaşteptat. Ţi s–a dat să faci o muncă de un fel deosebit, ceva mai rodnică, ceva ce produce o recoltă sau un seceriş frumos. Apoi, în loc să ai sentimentul că nu te bucuri de favoarea celui ce ţi–a dat de lucru, sau în loc să fii criticat de el, acesta ţi–a surîs şi ţi–a adresat cuvinte de laudă. Ce deosebire! Te–ai simţit stimulat şi încurajat să faci şi mai mult, cu entuziasm şi cu zel. Nimic nu te–a mai putut reţine. Da, ai devenit un lucrător bucuros!
2. Cum ne informează Is. 12:1–6 cu privire la o neaşteptată întîmplare pentru zilele noastre, şi cum s–a realizat aceasta într–un chip excelent?
2 Este remarcabil faptul că Biblia vorbeşte exact în acelaşi fel despre experienţele prin care a trecut poporul lui Iehova în zilele noastre. Ea ne informează că ceva neaşteptat s–a întîmplat în anul 1919 e.n. Despre lucrul acesta citim în Isaia, capitolul 12: „Iar în ziua aceea vei spune cu siguranţă: ‘Iţi voi mulţumi, o Iehova, căci deşi te–ai mîniat pe mine, mînia ta s–a retras treptat şi m–ai mîngîiat. Iată! Dumnezeu este salvarea mea. Voi avea încredere şi nu mă voi înspăimînta; căci Iah, Iehova, este tăria şi puterea mea şi el mi–a devenit salvarea.’“ Apoi ea descrie lucrarea noastre măreaţă: „Veţi scoate desigur cu bucurie apă din izvoarele salvării. Si în ziua aceea vei spune cu siguranţă: ‘Aduceţi–i mulţumiri lui Iehova! Chemaţi numele lui. Faceţi cunoscute printre popoare procedurile lui. Amintiţi că numele lui trebuie înălţat. Cîntaţi melodii lui Iehova, căci el a procedat în mod excelent. Lucrul acesta este făcut de cunoscut pe tot pămîntul. Scoate strigăte pătrunzătoare şi chiuie de bucurie, o locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfîntul lui Israel.’“ — Versetele 1–6.
‘SEMANATI CU GENEROZITATE, SECERATI CU GENEROZITATE’
3. (a) Tot astfel, cum vorveşte Psalmul 126 despre o schimbare completă cauzatoare de mare bucurie? (b) Ce izbitor contrast este descris în Psalm 126:5, 6?
3 In acelaşi sens, aruncaţi o privire asupra Psalmului 126, intitulat: „O cîntare a ascensiunilor“, care face parte din grupul de psalmi pe care israeliţii îi cîntau probabil cu ocazia drumurilor lor spre Ierusalim cînd participau cu bucurie la cele trei sărbători anuale care se ţineau acolo. Ca şi Isaia capitolul 12, el vorbeşte despre cei ce au venit în Sion, organizaţia lui Dumnezeu. Iată cum sună el: „Cînd i–a adus Iehova înapoi pe prizonierii Sionului, ajunseserăm asemenea celor ce visau.“ Adică li se părea prea frumos ca să fie adevărat! Si relatarea continuă să spună: „In timpul acela gura ni s–a umplut de rîsete, iar limba de strigăte de bucurie. Cel ce iese negreşit, chiar plîngînd, cărînd un sac plin de sămînţă, va intra negreşit cu un strigăt de bucurie, cărîndu–şi snopii“ (Ps. 126:5, 6). Cu toate că acesta a avut mai întîi un timp vitreg, părînd că nu rezultă nimic din munca sa, răbdătoarea sa hărnicie în a continua să semene este răsplătită în cele din urmă cu un seceriş mult mai îmbelşugat decît cele mai frumoase aşteptări ale sale.
4. A avut Isus de spus ceva de seamă cu privire la timpul secerişului, şi ce întrebare se iveşte din asta?
4 Da, acesta este timpul secerişului. Noi ne aflăm acum la încheierea sistemului de lucruri şi după cum a spus Isus într–una din parabolele sale: „Secerişul este încheierea sistemului de lucruri“. (Mat. 13:39) Isus a avut de spus lucruri interesante despre seceriş şi despre lucrul în legătură cu acesta şi îndeosebi despre el însuşi ca lucrător. Să ne îndreptăm astfel spre textul scriptural cheie de la Ioan 5:17. Iudeii îl persecutau pe Isus pentru că executa o lucrare bună în sabat, iar el le–a răspuns prin cuvintele: „Tatăl meu a lucrat fără încetare pînă acum, iar eu lucrez fără încetare“. Stim noi oare cît de mult a lucrat Dumnezeu fără încetare?
5. Ce fel de lucrător este Iehova şi cum este arătat lucrul acesta în Scripturi? (Ps. 33:4, 5)
5 E surprinzător că există un text scriptural care ne ajută să răspundem la această întrebare şi care, evident, se referă la Isus în existenţa să preumană în calitate de „Cuvîntul“ (menţionat la Ioan 1:1). Acesta vorbind ca personificare a „înţelepciunii“, spune după cum este consemnat la Proverbe 8:22, 23: „Iehova însuşi m–a produs ca început al căii sale, cea mai timpurie dintre realizările sale de demult . . . . mai înainte de a fi pămîntul“. Intr–adevăr, Iehova este un lucrător fecund şi aceasta este cheia faptului de a fi un lucrător fericit. Iehova este un lucrător fericit pentru că el creează lucruri bune, care reflectă calităţile lui excelente. El este „Stînca, activitatea lui este perfectă, căci toate căile lui sînt justiţie . . . drept şi corect este el“. Iehova este „Dumnezeul atotsuprem, Creatorul cerului şi al pămîntului“. — Deut. 32:4; Gen. 14:19, 22.
6. Ce surprinzătoare înţelegere ne oferă Biblia cu privire la Isus ca lucrător?
6 Proverbe capitolul 8 ne relatează ceva şi despre timpul cînd Isus şi–a început cariera de lucrător. Incepînd cu versetul 29, citim: „Cînd el [Iehova] a decretat aşezarea temeliilor pămîntului, atunci am ajuns maestru lucrător alături de el . . . bucurîndu–mă de solul roditor al pămîntului sau“. Astfel cel care a devenit Cristos Isus a fost un lucrător din vremea creării sale, participînd cu bucurie alături de Tatăl său, „bucurîndu–se tot timpul înaintea lui“. — Prov. 8:29–31.
7. Cum a fost evidentă cooperarea dintre aceşti doi lucrători, şi la ce rezultate bune a dus ea?
7 Strînsa cooperare dintre cei doi grandioşi lucrători a fost evidentă tocmai prin actul care a constituit încoronarea creaţiunii pămînteşti, atunci cînd Dumnezeu a spus: „Sa facem om după înfăţişarea noastră, potrivit asemănării noastre“. Atît bărbatul cît şi femeia au fost făcuţi lucrători plini de bucurie atunci cînd Dumnezeu le–a spus: „fiţi roditori şi înmulţiţi–vă, umpleţi pămîntul şi supuneţi–l, ţinînd în stăpînire . . . orice creatură vie care se mişcă pe pămînt“. Si „Dumnezeu s–a uitat la tot ce făcuse şi iată că totul era foarte bun“. Totul a fost făcut să fie roditor. — Gen. 1:26–31.
SPIRITUL SECERISULUI
8. (a) Ce atitudine faţă de lucru a manifestat Isus în tot serviciul său? (b) Cum s–a evidenţiat iubirea sa faţă de oameni în această ordine de idei?
8 Cînd a venit pe pămînt şi şi–a început serviciul, Isus a arătat aceeaşi atitudine. El a lucrat şi le–a arătat şi altora cum să lucreze. El s–a exprimat cu privire la faptul acesta, în legătură cu secerişul, după cum citim la Ioan 4:34, 35: „Hrana pentru mine este să fac voia celui ce m–a trimis şi să sfîrşesc lucrarea lui. Nu spuneţi voi că mai sînt patru luni pînă la seceriş? Iată, eu vă spun: Ridicaţi–vă ochii şi vedeţi cîmpurile că sînt albe pentru seceriş“. Pentru a nu exista nici un dubiu cu privire la ce fel de seceriş avea Isus în minte, noi citim cu o altă ocazie: „Isus a aranjat o călătorie în circuit prin toate oraşele şi satele, învăţînd . . . şi predicînd vestea bună despre regat şi vindecînd orice fel de boală . . . La vederea mulţimilor i s–a făcut milă de ele pentru că erau despuiate şi azvîrlite încoace şi încolo ca nişte oi fără păstor. Apoi le–a zis discipolilor săi: ‘Da, secerişul este mare, dar lucrătorii sînt puţini. De aceea, rugaţi–l pe stăpînul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui’“. (Mat. 9:35–38) Astfel, în amîndouă aceste relatări este vădit că secerişul despre care vorbea Isus nu era un seceriş al grîului. El era un seceriş de oameni, pe care Isus dorea mult să–i vadă strînşi.
9. Ce este spiritul secerişului şi ce dorinţe trezeşte el?
9 Există o paralelă foarte apropiată între zilele acelea şi zilele noastre, iar Isus vrea ca noi, care sîntem continuatorii lui, să ne însuşim spiritul secerişului. Iar acest spirit este unul de bucurie, un spirit de profundă apreciere faţă de valoarea lucrului trezind dorinţa de a–l vedea complet realizat. După cum s–a exprimat Isaia 9:3: „Tu ai înmulţit populaţia naţiunii; tu ai făcut mare bucuria ei. Ea s–a bucurat înaintea ta cu o bucurie ca aceea din vremea secerişului şi ca a celor care se bucură cînd împart prada“.
10. (a) Cum se îngrijeşte Iehova de mai mulţi lucrători pentru seceriş? (b) Ce ar trebui să învăţăm din Proverbe 10:4, 5?
10 Exact în acelaşi spirit îl rugăm şi noi pe Stăpîn să trimită mai mulţi lucrători. Iehova nu se îngrijeşte de aceşti „mai mulţi lucrători“ în mod miraculos. De fapt lucrarea de seceriş nu constă numai în a fi un instrument prin care se aduc oameni la adevăr, ci după cum a spus Isus: „De aceea duceţi–vă şi faceţi discipoli . . . învăţîndu–i să respecte [să execute şi să ducă la bun sfîrşit] toate lucrurile pe care vi le–am poruncit eu“. (Mat. 28:19, 20). Acest spirit este necesar să arătăm. Noi dorim mai mulţi lucrători pe cimp. Aceasta înseamnă să ne menţinem ocupaţi şi complet treji. Proverbe 10:4, 5 scoate în evidenţă acest contrast: „Cel ce lucrează cu o mînă indiferentă va avea puţine resurse, dar mîna celui harnic îl face pe cineva bogat. Fiul care acţionează în mod ruşinos doarme adînc în timpul secerişului“. — Teribil! Ce contrast! Căci o asemenea indiferenţă este opusul bucuriei.
CEEA CE ESTE NEESENTIAL TREBUIE DAT LA O PARTE
11. Cum trebuie privit secerişul şi de ce?
11 Un alt lucru care se poate spune despre seceriş este că acesta e un timp deosebit pentru agricultori. Ei nu pot şi nici nu–şi însuşesc punctul de vedere că rutina obişnuită este destul de bună şi că ceea ce nu se face azi se poate face mîine. Secerişul trebuie început atunci cînd grînele sînt coapte. Si toţi lucrătorii din agricultură ştiu, de asemenea, că nu este timp de pierdut. Alte lucruri, care sînt neesenţiale trebuie date la o parte. Ei sînt gata să lucreze pe cîmp de la răsăritul soarelui pînă la apusul lui.
12. In ce fel subliniază Isus importanţa timpului secerişului, şi cum putem aplica noi astăzi lucrul acesta?
12 Isus a arătat aceeaşi atitudine. Imediat ce li s–a spus discipolilor să se roage ca Stăpînul să trimită lucrători la secerişul său, relatarea spune: „Astfel el i–a convocat pe cei doisprezece discipoli ai săi . . . Pe aceşti doisprezece Isus i–a trimis, dîndu–le aceste ordine: . . . duceţi–vă în continuu la oile pierdute ale casei lui Israel“. Ei s–au şi dus cu mesajul despre Regat. Iar Isus a subliniat urgenţa spunînd: „Nu vă procuraţi nici aur, nici argint nici aramă pentru pungile de la cingătoare şi nici tolbă cu mîncare pentru drum, şi nici două veşminte interioare sau sandale sau toiag; căci lucrătorul îşi merită hrana“. (Mat. 10:1–10). Isus n–a vrut ca ei să se complice cu o mulţime de alte lucruri. El doreşte ca nici discipolii săi de astăzi să nu fie împinşi pe linia moartă de către materialism sau prin orice altă diversiune. Căci este un timp de seceriş!
13. Ce remarcabil seceriş a fost realizat în secolul întîi?
13 Am putea pune întrebarea: A existat un seceriş în secolul întîi? Categoric că da! Ia considerare ce s–a întîmplat în oraşul Ierusalim în acea zi de Rusalii din anul 33 al erei noastre. După ce au ascultat „mărturia amănunţită“ şi îndemnurile lui Petru, „vreo trei mii de suflete“ au fost botezate şi adăugate la adunarea iniţială de circa 120. (Fapt. 1:15; 2:37–42) Iar adunarea însăşi avea vîrsta de numai o zi!
14. In faţa cărei opoziţii a existat o izbitoare dovadă a binecuvîntării lui Iehova asupra servilor săi?
14 La scurt timp după aceea clerul iudaic, furios la vederea marilor mulţimi care ascultau mărturia despre Regat le–a spus apostolilor: „Aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră“. Cu toate că apostolilor ‘li s–a poruncit cu hotărîre să nu mai înveţe’, ei au continuat să vorbească, iar secerişul a continuat să se desfăşoare (Fap. 5:28, 29). Trebuie să fi existat o bună proporţie de martori în acel oraş de circa o milă pătrată, dar ei n–au încetat. Ei au arătat o atitudine pozitivă şi continuau să cauta şi mai mulţi oameni. După cum se declară în Fapte 6:7: „Cuvîntul lui Dumnezeu continua să crească, iar numărul discipolilor continua să sporească foarte mult în Ierusalim; [chiar] şi o mulţime mare de preoţi începură să asculte de credinţă“. Într–adevăr era un seceriş bogat!
ESTE DE FACUT MULT MAI MULT!
15, 16. (a) Putem spune astăzi că lucrarea lui Iehova este pe sfîrşite? (b) Citaţi exemple din Anuarul Martorilor lui Iehova pe 1978, arătînd că eforturile noastre sînt bogat binecuvîntate, oferindu–ne un minunat potenţial pentru viitor.
15 Cum privim noi scena lumii de astăzi? A fost acoperit teritoriul atît de mult şi atît de frecvent încît putem spune că lucrarea s–a făcut? Nu, ci avem de făcut mai mult, mult mai mult! Gîndiţi–vă de exemplu la Martorii lui Iehova din Zambia. Anuarul Martorilor lui Iehova pe 1978 arată că proporţia de acolo este de un vestitor la 103 locuitori. Martorii din Zambia continuă să predice, continuă să le vorbească oamenilor şi tot mai găsesc oameni care reacţionează şi se ataşează. Intr–adevăr anul trecut s–au botezat 2399.
16 Cînd privim în jurul pămîntului apreciem că se efectuează un seceriş bogat. Ţările catolice din Europa cunosc o grandioasă creştere. Cu începere din 1975, în numai doi ani în Spania creşterea a fost de 25%, în Portugalia de 26% iar în Italia de 29%, aşa încît sînt activi acum în aceste foste fortăreţe ale Babilonului cel Mare peste 125.000 de Martori ai lui Iehova. In aceeaşi doi ani adevărul a pătruns în mult mai multe insule ale mării; servii lui Iehova din Tahiti raportează o creştere de 42% în acea zonă în care din 60 de insule, 40 primesc o mărturie amănunţită. Lucrarea lui Iehova continuă să pătrundă în noi zone din Orient, Hong–Kong răportând o creştere de 52%, iar Japonia un număr de 8.000 de Martori ai Regatului în plus din 1975 pînă în 1977. Iar în America şi Europa, oriunde este continuată cu vigoare predicarea Regatului din casă în casă, adunările participă la un îmbucurător seceriş similar.
17. In această privinţă, ce avertisment şi ce încurajare ne dă Scriptura? (Luca 21:34–36)
17 Să nu ne bucurăm oare că Iehova a reţinut pînă acum ‘necazul cel mare’ ca să poată fi adunate aceste preţioase „oi“? Dar să nu ne înşelăm! Acea zi a răfuielii cu naţiunile se apropie în grabă, tot mai mult! „Viziunea este încă pentru un timp stabilit şi continuă să tindă spre sfîrşit şi ea nu va spune o minciună. Chiar dacă ar întîrzia, continuaţi să staţi în aşteptarea ei; căci ea va veni negreşit cu exactitate. Ea nu va întîrzia“. — Hab. 2:3.
18. Ce principiu este exprimat la 1 Cor. 3:7, şi cum putem aplica lucrul acesta astăzi asupra noastră înşine?
18 Iehova ne–a dat toate indiciile că lucrarea încă n–a fost dusă la îndeplinire. Noi trebuie s–o continuăm nu pînă cînd decidem noi că este făcută, ci pînă cînd Iehova o sfîrşeşte potrivit bunei sale plăceri. Intr–adevăr, Iehova continuă să ne arate că lucrarea n–a ajuns încă la capăt. Asta se vede din faptul că el continuă efectuarea secerişului. N–ar trebui să pierdem niciodată din vedere principiul pe care l–a exprimat Pavel cu claritate la 1 Corinteni 3:7: „Nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sînt nimic; ci Dumnezeu care face să crească“. (T.N.R.). Aşa că toată cinstea pentru acest seceriş abundent şi de calitate îi revine lui prin Cristos Isus.
19. Ce frumoasă şi stimulatoare încurajare aflăm noi în contextul din 1 Corinteni 3:5–9?
19 După cum a amintit Pavel la 1 Corinteni 3:5, este un privilegiu pentru cineva să facă „credincioşi, întocmai după cum i–a acordat Domnul fiecăruia [lucrarea lui]“. Si el ne mai îngăduie să–i strîngem pe alţii în visteria sa. In anul de serviciu 1977 peste 124.000 de persoane noi au făcut pasul scufundării în apă, făcîndu–şi cunoscută consacrarea lor din tot sufletul faţă de Dumnezeu pentru a face voinţa sa. De ce nu ne–am aştepta în continuare la o şi mai mare creştere? Secerişul încă nu s–a sfîrşit. Trebuie să ne păstrăm şi pe mai departe dispoziţia secerişului pînă cînd va fi adunat totul de pe cîmp. Vremea bucuriilor secerişului continuă!
[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]
Continuatorii lui Isus îşi însuşesc spiritul secerătorilor