Iehova — forţa noastră

„Iah Iehova este forţa mea şi puterea mea.“ — ISAIA 12:2.

 1. (a) De ce sînt deosebiţi Martorii lui Iehova? (b) Cum exprimă Isaia 12:2 ceea ce a făcut Iehova pentru poporul său?

ASIŞTI la întrunirile pe care le ţin Martorii lui Iehova în Sălile lor ale Regatului? Aici poţi întîlni oameni total deosebiţi de oricare alţii. Cine sînt aceştia şi de ce sînt ei deosebiţi? Aceştia sînt propriul popor al lui Dumnezeu şi sînt deosebiţi deoarece ei poartă cel mai proeminent nume, acela al gloriosului Creator al tuturor miracolelor universului înconjurător. Numele acesta este peste noi şi în numele acesta ne întrunim plini de bucurie, pentru a ne împărtăşi din excepţionala hrană spirituală pe care El ne–o dă „la timpul potrivit“ prin intermediul organizaţiei sale (Luca 12:42). În semn de recunoştinţă, ca Martori ai lui Iehova, lăudăm incomparabilul nume al lui Dumnezeu, reluînd cuvintele consemnate la Isaia capitolul 12 versetul 2: „Iată, Dumnezeu este salvarea mea. Voi avea încredere şi nu mă voi înfricoşa, fiindcă Iah Iehova este forţa mea şi puterea mea şi el a devenit salvarea mea.“ Dumnezeul nostru ne–a eliberat din nenumărate încercări. Acum, salvarea noastră definitivă este aproape şi va veni tot prin mîna lui Iah Iehova.

 2. (a) De cîte ori şi unde apare expresia „Iah Iehova“ în Biblie? (b) Cum mai poate fi redat termenul ebraic din Isaia 12:2 tradus prin „putere“, şi de ce sînt potrivite aceste variante?

² Expresia „Iah Iehova“ este o dublare a numelui divin şi apare numai de două ori în Biblie: la Isaia 12:2 şi 26:4. Chiar şi traducătorii versiunii King James au considerat potrivit să o redea prin „DOMNUL IEHOVA“. Conform unei note de subsol a Bibliei cu referinţe Traducerea lumii noi, termenul ‘putere’, din Isaia 12:2 mai are şi sensul de „melodie“ şi „laudă“. Cît este de adevărat că atotputernicul Iah Iehova, care îi umple pe închinătorii săi de energie dinamică, este demn de melodioasele lor cîntări de laudă! — Isaia 40:28–31.

 3. (a) Ce posibilitate a oferit Iah Iehova omenirii, şi graţie cui? (b) Ce efect au asupra Martorilor lui Iehova cuvintele lui Pavel consemnate la Romani 11:33–36?

³ Puterea lui Iehova este echilibrată de înţelepciunea, dreptatea şi iubirea Sa. Iah Iehova şi–a manifestat aceste calităţi divine oferind oamenilor care exercită credinţă posibilitatea de a obţine salvarea graţie jertfei de răscumpărare a lui Isus. Tocmai din acest motiv apostolul Pavel a exclamat: „O, adîncimea bogăţiilor înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu! Cît de nepătrunse sînt judecăţile sale şi cu neputinţă de investigat sînt căile sale! Fiindcă ‘cine a ajuns să cunoască mintea lui Iehova sau cine a devenit sfătuitorul său?’ sau ‘cine i–a dat întîi, pentru a trebui să i se plătească înapoi?’ Căci de la el, prin el şi pentru el sînt toate lucrurile. A lui să fie gloria pentru totdeauna. Amin“ (Romani 11:33–36). Prin urmare, este cît se poate de nimerit să rămînem ferm ataşaţi de Iah Iehova, declarîndu–ne completa noastră încredere în el în calitatea sa de Dumnezeu şi Domn Suveran! — Compară Evrei 3:14.

 4. (a) De ce avea Isaia toate motivele să declare „voi avea încredere şi nu mă voi înfricoşa“? (b) De ce slujitorii lui Iehova pot avea şi acum, în secolul XX, încredere în El?

⁴ Isaia avea toate motivele să declare: „Voi avea încredere şi nu mă voi înfricoşa.“ Mai tîrziu profetul a ajuns să fie bine familiarizat cu actele de salvare ale lui Dumnezeu. El a fost martor ocular atunci cînd, în împlinirea cuvîntului lui Iehova, Asiria a fost umilită împreună cu îngîmfatul ei rege, Sanherib. Într–o singură noapte, un singur înger trimis de Atotputernicul nostru Dumnezeu, Iehova, a ucis 185 000 de soldaţi asirieni. Dacă acest extraordinar act de salvare a fost posibil, lucrul acesta s–a datorat faptului că Ezechia, precum şi toţi locuitorii lui Iuda, şi–au pus toată încrederea în Iah Iehova (Isaia 37:6, 7, 21, 36–38). În secolul al XX–lea, Iehova şi–a eliberat, de asemenea, poporul de sub opresiuni, interdicţii, din persecuţii şi din lagările de concentrare. Întocmai ca îngîmfaţii asirieni din timpul lui Isaia, la fel şi conducătorul nazist Adolf Hitler s–a lansat în injurii la adresa Martorilor lui Iehova. Într–una dintre ocazii a strigat: „Soiul acesta va fi exterminat din Germania!“ Cu toate acestea, cei exterminaţi au fost chiar el şi naziştii săi; acum, mica grupă de Martori germani care au avut încredere în Iehova a crescut la peste 125 000! — Psalm 27:1, 2; Romani 8:31, 37.

 5. Cum se aplică slujitorilor de astăzi ai lui Iehova textul din Isaia 12:3–5?

⁵ Oriunde ar apărea persecuţia, slujitorii lui Iehova, care au încredere în el, sînt învioraţi şi întăriţi prin faptul că beau din apele dătătoare de viaţă ale adevărului. Este exact aşa cum a spus profetul lui Dumnezeu în Isaia 12:3–5: „Cu exultare, în mod cert, veţi scoate apă din izvoarele salvării. Şi, în mod sigur, în ziua aceea veţi zice: «Aduceţi–i mulţumiri lui Iehova. Invocaţi numele său. Faceţi cunoscute printre popoare modurile sale de–a acţiona. Menţionaţi că numele său este aşezat pe înălţime. Executaţi melodii pentru Iehova, fiindcă el a acţionat într–un mod extraordinar. Lucrul acesta să fie cunoscut pe întregul pămînt.»“ Să continuăm deci să bem din plin din adevărul Regatului şi plini de recunoştinţă să preamărim numele Domnului nostru Suveran, Iehova! Cu deplină încredere în Iehova, ‘să predicăm cuvîntul, dedicîndu–ne stăruitor acestui lucru în timp favorabil şi în timp dificil’ (2 Timotei 4:2). Indiferent de ceea ce ne–ar putea face împotrivitorii, Iah Iehova ne va conduce plin de iubire pe calea salvării!

„Oraşul naţiunilor tiranice“

 6, 7. (a) În armonie cu Isaia 25:1, de ce trebuie să fie glorificat Iehova de către închinătorii Săi? (b) Cum descrie Isaia 25:2, 3 un anumit oraş? (c) La ce oraş se pare că se referă profetul, şi de ce?

⁶ Să ne îndreptăm acum spre capitolul 25 din Isaia. În versetul 1 citim: „O, Iehova, tu eşti Dumnezeul meu. Eu te înalţ, eu laud numele tău, căci tu ai făcut lucruri minunate, sfaturi din timpurile de la început, în fidelitate şi loialitate.“ Plini de încredere în Iehova, închinătorii săi îl glorifică pentru minunatele lucrări efectuate de el în mijlocul lor. Isaia stabileşte apoi un puternic contrast, spunîndu–i lui Iehova: „Fiindcă tu ai făcut dintr–un oraş o grămadă de pietre, dintr–un oraş fortificat o ruină fărîmiţată, ai făcut ca un turn de locuit al străinilor să nu mai fie un oraş, care nu va mai fi rezidit chiar pînă în timp indefinit. (...), oraşul acţiunilor tiranice se va teme de tine [Iehova].“ — Isaia 25:2, 3.

⁷ Care este acest oraş tiranic al cărui nume nu este menţionat? S–ar putea să fie oraşul Ar, capitala Moabului, care a fost întotdeauna un duşman al poporului lui Dumnezeu. Însă contextul pare să indice că este vorba mai degrabă despre o altă ramură a organizaţiei lui Satan — Babilonul, duşmanul prin excelenţă. La momentul hotărît, Babilonul a devastat Iuda şi Ierusalimul, a distrus casa lui Iehova, şi i–a dus pe supravieţuitorii din mijlocul poporului în captivitate. Isaia citează cuvintele pline de îngîmfare ale regelui Babilonului: „La ceruri mă voi sui. Deasupra stelelor lui Dumnezeu îmi voi ridica tronul şi mă voi aşeza pe muntele întrunirii (...); mă voi face asemănător Celui Preaînalt.“ Însă Iehova l–a ridicat pe Cirus Persanul pentru a cuceri Babilonul şi pentru a–l trimite pe poporul lui Dumnezeu înapoi în patria sa. Întocmai cum a fost profeţit, pe locul unde altădată se înălţa anticul Babilon astăzi nu mai este decît „o grămadă de pietre“, „o ruină fărîmiţată“. — Isaia 14:12–14; 13:17–22.

 8, 9. (a) Cu ce alt Babilon trebuie să lupte Martorii lui Iehova, şi cum a luat naştere acesta? (b) Cum îl descrie Isaia şi de ce este potrivit acest termen?

⁸ Totuşi, la mai bine de 2 500 de ani de la căderea Babilonului, închinătorii lui Iehova trebuie încă să lupte împotriva unui alt Babilon, „Babilonul cel Mare, mama prostituatelor şi a lucrurilor dezgustătoare ale pămîntului“ (Apocalips 17:5). Este vorba despre imperiul mondial al religiei false, care a luat fiinţă la puţin timp după Potopul din zilele lui Noe, cînd Nimrod a construit Babilonul original. Acest oraş avea să devină leagănul religiei false, a religiei sectare. După întemeierea creştinismului de către Isus şi apostolii săi, apostaţii au denaturat adevărul biblic, adăugîndu–i ‘învăţături ale demonilor’, provenite din Babilonul păgîn, făcîndu–şi astfel apariţia organizaţia religioasă a creştinătăţii (1 Timotei 4:1). Acest simulacru de creştinism a devenit partea principală a ‘Babilonului cel Mare’ care şi–a întins ramificaţiile pe întregul pămînt, printre toate naţiunile. Isaia îl califică drept „oraşul naţiunilor tiranice“.

⁹ De peste 4 000 de ani, — de la întemeierea Babilonului original pînă în zilele noastre — dictatorii cruzi se folosesc de preoţi tiranici ca marionete pentru a ţine sub control poporul de rînd. Astfel, „omul a dominat asupra omului spre paguba sa“ (Ecleziast 8:9). Lui Isus îi era milă de oameni ‘deoarece erau jefuiţi şi risipiţi’ de către aceşti păstori religioşi. Astăzi, gruparea religioasă cea mai condamnabilă este denumită „omul nelegiuirii“; ea este formată din clerul orgolios al creştinătăţii, care este în fruntea opoziţiei faţă de Martorii lui Iehova şi a persecutării acestora. — Matei 9:36; 2 Tesaloniceni 2:3, 4.

10. (a) În armonie cu Isaia 25:3, cum a fost nevoit „oraşul naţiunilor tiranice“ să îl glorifice pe Iehova precum şi să se teamă de el? (b) În Isaia 25:4, 5, cum îi vorbeşte Isaia lui Iehova atît cu privire la „cei de condiţie umilă“, cît şi la ‘cei tiranici’?

¹⁰ În 1919 Iehova şi–a eliberat adevăratul popor de sub dominaţia exercitată asupra lui de către „Babilonul cel Mare“ şi acest ‘oraş al naţiunilor tiranice’ a fost obligat să îl glorifice pe Iehova. Cum aşa? Prin faptul că el a trebuit să vadă cu amărăciune „lucrurile minunate“ pe care le–a înfăptuit Iehova atunci cînd şi–a dus închinătorii într–o stare de activitate dinamică. Susţinătorii religiei false sînt forţaţi să se teamă de Iehova, şi din cauza a ceea ce le este rezervat. Timp de secole, clerul tiranic s–a ridicat deasupra laicilor, dar acum Isaia îi vorbeşte lui Iehova zicînd: „Tu ai devenit un bastion pentru cel de condiţie umilă, un bastion pentru cel sărac în strîmtorarea lui, un refugiu din faţa vijeliei, o umbră în faţa arşiţei, atunci cînd suflarea celor tiranici este ca o vijelie împotriva unui zid. Ca arşiţa într–o ţară fără apă, tu subjugi gălăgia străinilor, arşiţa cu umbra unui nor. Însăşi melodia celor tiranici ajunge să fie înăbuşită.“ — Isaia 25:4, 5.

Nici un cîntec de veselie în „Babilon“

11. De ce nu există nici un cîntec de veselie pe domeniile ‘Babilonului cel Mare’, şi cum a fost scos în relief lucrul acesta cu ocazia unei întruniri interconfesionale care s–a ţinut la Assisi în Italia?

¹¹ Aceasta este, într–adevăr, situaţia care domneşte astăzi în toate domeniile ‘Babilonului cel Mare’: nu se aude în el nici un cîntec de veselie, iar capii religiei false nu ştiu căror dumnezei să se închine. Acest fenomen a fost scos în evidenţă în mod clar cu ocazia întrunirii interconfesionale care s–a ţinut în Italia, la Assisi, la 27 octombrie 1986. Cu ocazia Anului Internaţional al Păcii, proclamat de Naţiunile Unite, papa Ioan Paul II i–a adunat pe conducătorii principalelor religii ale ‘Babilonului cel Mare’. Cu toţii au rostit rugăciuni pentru pace, unii călugări budişti rugîndu–se pînă la 12 ore într–o singură zi. La cine s–au rugat însă oamenii aceştia? La Maria? La Sfînta Treime a creştinătăţii? La trinitatea hindusă? Sau la miile de divinităţi ale budismului? Sau la Alah? Sau au implorat vulpea, animalul la care se închină şintoiştii? Sau rugăciunile cele mai acceptabile au fost oare acelea ale unui indian din America, apartenent al tribului Crow? Se spune că avea „un aer maiestuos cu impozanta sa diademă“ şi că, aprinzînd pipa păcii, şi–a spus rugăciunile „în fumul care urca asemenea tămîiei, în aerul răcoros“.

12. Căror cuvinte din Mica şi Isaia nu subscriu aceşti conducători religioşi?

¹² Un lucru este sigur: nici unul dintre aceşti conducători religioşi — de la Dalai–lama budist pînă la „Eminenţa Sa“ Metodiu, al Bisericii Ortodoxe Greceşti, nu subscrie cuvintelor biblice din Mica 4:5: „Noi vom umbla în numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe timp indefinit, chiar pentru totdeauna.“ Ei nu subscriu adevărului declaraţiei inspirate a lui Isaia, consemnate în capitolul 42, versetele 5 şi 8 ale cărţii sale: „Iată ce a spus adevăratul Dumnezeu, Iehova, Creatorul cerurilor, Cel Mare care le–a întins; Cel care dă suflare poporului de pe el şi spirit celor care umblă pe el: «Eu sînt Iehova. Acesta este numele meu; şi nu voi da gloria mea la nimeni altul, nici lauda mea imaginilor cioplite.»“

13. Cum s–a desfăşurat întîlnirea de la Assisi, şi în ce fel a condamnat Isus, cînd era pe pămînt, starea de spirit care a domnit acolo?

¹³ Ceremoniile fastuoase, vestimentaţia frapantă şi rugăciunile repetate au făcut din această întîlnire de la Assisi un mare spectacol public. Toate acestea au fost condamnate de către Isus, Fiul lui Iehova, atunci cînd era pe pămînt. Referitor la conducătorii religioşi de pe vremea sa, el a zis: „Toate lucrările pe care le fac ei, le fac pentru a fi văzuţi de oameni“; apoi le–a spus fără ocolişuri: „Vai de voi, scribi şi farisei ipocriţi, deoarece voi închideţi regatul cerurilor în faţa oamenilor; căci voi înşivă nu intraţi în el şi nu–i lăsaţi să intre nici pe cei care sînt gata să intre.“ (Matei 23:5, 13; vezi şi Matei 6:1–8.) Nici fastul şi nici locul de închinare nu contează în ochii lui Dumnezeu, căci aşa cum a zis Isus: „Dumnezeu este spirit şi cei care i se închină trebuie să i se închine cu spirit şi adevăr.“ — Ioan 4:21, 24.

Adevărata Sursă a păcii

14. (a) De ce rugăciunile pentru pace ale religiilor lumii sînt ipocrite? (b) Care este sentinţa divină asupra religiilor creştinătăţii?

¹⁴ Avînd în vedere confuzia în care se află religiile lumii, ar putea fi oare cineva atît de naiv încît să creadă că rugăciunile conducătorilor religioşi ar putea chiar aduce o pace mondială? De sute de ani aceşti clerici şi–au bolborosit rugăciunile ipocrite, participînd în acelaşi timp la războiele iniţiate de naţiuni, la cruciade şi la josnicele persecuţii. Profetul lui Iehova întreabă: „Poate un cuşit să–şi schimbe pielea, sau un leopard petele? Atunci şi voi înşivă aţi putea să faceţi binele, voi care sînteţi oameni instruiţi să faceţi răul“ (Ieremia 13:23). Fiind partea principală a ‘Babilonului cel Mare’ — imperiul mondial al religiei false — creştinătatea a fost pusă pe cîntarul divin şi a fost găsită cît se poate de deficientă. Ea este condamnată. — Ieremia 2:34, 35, 37; 5:29–31; Daniel 5:27.

15. Cum va aduce Iehova o pace durabilă, şi cum slujesc, într–adevăr, cauzei păcii oamenii care au încredere în el?

¹⁵ Iehova, „Dumnezeul păcii“, va aduce o pace durabilă, nimicindu–i pe toţi cei încărcaţi de vinovăţia de sînge, şi va popula pămîntul cu oameni care vor fi într–adevăr pătrunşi de adevăr şi dreptate (Filipeni 4:9). Conform afirmaţiei regelui David, cei smeriţi, ‘care au încredere în Iehova şi fac binele’ „vor stăpîni pămîntul“ şi „îşi vor găsi bucuria desăvîrşită în abundenţa păcii“ (Psalm 37:3, 11). Oamenii care ‘au încontinuu încredere în Iehova şi fac binele’ slujesc într–adevăr cauzei păcii într–un mod care nu poate fi în nici un caz imitat de cei care înalţă rugăciuni confuze la imagini, idoli şi dumnezei rivali. — Psalm 115:2–8; Isaia 44:14–20.

16. Ce banchet le oferă Iehova celor umili care sînt adunaţi în afara ‘oraşului naţiunilor tiranice’?

¹⁶ Ce diferenţă între rugăciunile şi speranţa poporului lui Dumnezeu şi acelea ale apărătorilor ‘Babilonului cel Mare’! Ce bucuroşi sîntem că „însăşi melodia celor tiranici ajunge să fie înăbuşită“! (Isaia 25:5). Iată ce spune apoi Isaia referitor la cei umili ce sînt adunaţi în afara ‘oraşului naţiunilor tiranice’: „Şi cu siguranţă că Iehova al oştirilor va face pentru toate popoarele, pe muntele acesta, un banchet de mîncăruri cu mult ulei, un banchet de vin ţinut pe drojdie (...) limpezit“ (Isaia 25:6). Ospăţul spiritual de care au parte astăzi cei care vin să i se închine lui Iehova este o adevărată plăcere, un banchet. Inima ne este întărită în faţa încercărilor şi bucuria noastră abundă deoarece noi îl slujim plin de zel pe Iehova aşteptînd regenerarea şi banchetul de lucruri bune pe care Iehova le–a promis pe noul pămînt. — Psalm 104:1, 14, 15; Matei 19:28.

17. Ce „lucrări minunate“ va înfăptui Iehova, şi ce bucurii vor aduce acestea?

¹⁷ În curînd Iah Iehova va înfăptui „lucruri minunate“, făcînd să dispară nu numai „Babilonul cel Mare“, ci şi „ţesătura“ condamnării care învăluie popoarele din cauza păcatului lui Adam (Isaia 25:7). Da, graţie jertfei lui Isus, Dumnezeu va împlini această profeţie consemnată la Isaia 25:8: „El va înghiţi, într–adevăr, moartea pentru totdeauna şi Domnul Suveran Iehova, în mod cert, va şterge lacrimile de pe toate feţele. Şi el va înlătura ocara poporului său de pe tot pămîntul, căci însuşi Iehova a vorbit.“ Ce bucurie va fi atunci cînd păcatul şi moartea adamică vor fi dispărut! Ce bucurie va fi atunci cînd le vom spune bun venit celor dragi cînd aceştia vor fi eliberaţi de legăturile morţii! Ce satisfacţie să ştim că Martorii lui Iehova au dat un răspuns complet marelui Batjocoritor, Satan Diavolul! (Proverbe 27:11). Nimeni nu îi va mai împroşca pe aceştia cu injurii căci, rămînînd integri, ei au triumfat. „În fidelitate şi loialitate“ Iehova va înfăptui lucrurile profeţite, ‘sfaturile sale din timpurile de la început’. Pămîntul întreg va deveni un Paradis al dreptăţii, el va fi plin de oameni drepţi. Iată, într–adevăr, o minunată perspectivă!

18. În ciuda încercărilor, ce anume sîntem hotărîţi să facem în armonie cu Isaia 25:9?

¹⁸ În timpurile tenebroase în care trăim vom fi în mod cert răsplătiţi dacă ne încredem întotdeauna în Iehova. Indiferent de încercările pe care le întîlnim în viaţa de toate zilele — fie că este vorba de satisfacerea necesităţilor familiale, fie de a rămîne fideli principiilor biblice la şcoală, sau de a depune mărturie într–un teritoriu dificil — să avem întotdeauna încredere în Dumnezeul nostru. Dacă vom păstra relaţii profunde cu Iehova, „Cel care ascultă rugăciunea“, vom fi salvaţi (Psalm 65:2). Prin urmare, să fim hotărîţi să rămînem printre cei care spun, în conformitate cu Isaia 25:9: „Iată, acesta este Dumnezeul nostru. Noi am sperat în el, iar el ne va salva. Acesta este Iehova. Noi am sperat în el. Să fim plini de veselie şi să ne bucurăm în salvarea lui.“

Întrebări recapitulative

◼ Cum este Iah Iehova forţa şi puterea noastră?

◼ Ce este „oraşul naţiunilor tiranice“?

◼ Cum a fost „oraşul naţiunilor tiranice“ forţat să îl glorifice pe Iehova, precum şi să se teamă de el?

◼ Ce înseamnă faptul că în „Babilonul cel Mare“ nu există nici un cîntec de veselie?

◼ Ce „lucruri minunate“ va înfăptui Iehova pentru poporul său?