Judecata lui Iehova împotriva învăţătorilor falşi

„În prorocii Ierusalimului am văzut lucruri îngrozitoare. Ei comit adulter, trăiesc în minciună; . . . toţi au devenit înaintea Mea ca Sodoma şi locuitorii Ierusalimului au ajuns ca Gomora.“ — IEREMIA 23:14.

 1. De ce îşi asumă o serioasă responsabilitate cel care se ocupă cu predarea învăţăturii divine?

ORICINE se ocupă cu predarea învăţăturii divine îşi asumă o serioasă responsabilitate. Iacov 3:1 avertizează: „Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră“. Da, cei care predau Cuvântul lui Dumnezeu au o responsabilitate mai serioasă în ce priveşte faptul de a se achita în mod corespunzător de sarcinile care le revin, decât au creştinii în general. Ce va însemna aceasta pentru cei care se dovedesc a fi învăţători falşi? Să vedem care era situaţia în zilele lui Ieremia. Vom observa modul în care aceasta a prefigurat ceea ce se întâmplă astăzi.

 2, 3. Ce judecată a pronunţat Iehova prin intermediul lui Ieremia cu privire la învăţătorii falşi ai Ierusalimului?

² În 647 î.e.n., în al 13-lea an al domniei regelui Iosia, Ieremia a fost învestit ca profet al lui Iehova. Iehova avea motive să fie nemulţumit de Iuda, aşa că l-a trimis pe Ieremia ca să le spună despre ce era vorba. Profeţii, sau învăţătorii, falşi ai Ierusalimului făceau „lucruri îngrozitoare“ în ochii lui Dumnezeu. Răutatea lor era atât de mare, încât Dumnezeu a asemănat Ierusalimul şi Iuda cu Sodoma şi Gomora. În cartea Ieremia, capitolul 23 ni se vorbeşte despre acest lucru. Versetul 14 spune:

³ „În prorocii Ierusalimului am văzut lucruri îngrozitoare. Ei comit adulter, trăiesc în minciună; întăresc mîinile celor care fac rău, aşa că nici unul nu se mai întoarce de la răutatea lui; toţi au devenit înaintea Mea ca Sodoma şi locuitorii Ierusalimului au ajuns ca Gomora“.

 4. În ce fel se aseamănă exemplul moral rău al învăţătorilor Ierusalimului cu ceea ce există astăzi în creştinătate?

⁴ Da, aceşti profeţi, sau învăţători, au dat personal un exemplu moral cât se poate de rău şi, de fapt, au încurajat poporul să facă la fel. Observaţi starea de lucruri care există astăzi în creştinătate! Nu este ea exact ca aceea din zilele lui Ieremia? Astăzi, în rândurile clericilor sunt acceptaţi adulteri şi homosexuali şi chiar li se permite să oficieze slujbe în biserică. Trebuie oare să ne surprindă faptul că atât de mulţi membri ai bisericii sunt, la rândul lor, imorali?

 5. De ce starea imorală din creştinătate o depăşeşte pe cea din Sodoma şi Gomora?

⁵ Iehova i-a asemănat pe locuitorii Ierusalimului cu cei ai Sodomei şi Gomorei. Însă starea imorală care există în creştinătate o depăşeşte pe cea din Sodoma şi Gomora. Da, creştinătatea este şi mai condamnabilă în ochii lui Iehova. Învăţătorii ei nu ţin cont de codul moral creştin. Iar acest lucru generează un climat de degradare morală în care există atracţii subtile de toate felurile pentru a face ceea ce este rău. Această stare morală predomină atât de mult, încât astăzi răutatea este privită drept ceva normal.

„Trăiesc în minciună“

 6. Ce a spus Ieremia despre răutatea profeţilor Ierusalimului?

⁶ Să observăm acum ce declară versetul 14 despre profeţii Ierusalimului. Ei ‘trăiau în minciună’. Iar ultima parte a versetului 15 spune: „Prin prorocii Ierusalimului, profanarea [apostazia, New World Translation] s-a răspîndit în toată ţara“. Apoi, versetul 16 adaugă: „Aşa vorbeşte DOMNUL oştirilor: «N-ascultaţi cuvintele prorocilor care vă vorbesc! Ei vă leagănă cu închipuiri zadarnice; spun viziuni din inima lor, nu din gura DOMNULUI»“.

 7, 8. De ce clerul creştinătăţii este asemenea profeţilor falşi din Ierusalim, şi ce efect a avut acest lucru asupra celor care frecventează bisericile?

⁷ Asemenea profeţilor falşi din Ierusalim, şi clerul creştinătăţii trăieşte în minciună, răspândind doctrine apostate, învăţături care nu se găsesc în Cuvântul lui Dumnezeu. Care sunt câteva dintre aceste învăţături false? Nemurirea sufletului, Trinitatea, purgatoriul şi chinul veşnic în focul iadului. Totodată ei gâdilă urechile celor care îi ascultă, predicându-le ceea ce le place acestora să audă. Ei psalmodiază că nici o nenorocire nu se va abate asupra creştinătăţii, pentru că ea se bucură de pacea lui Dumnezeu. Însă clericii „spun viziuni din inima lor“. Iar acestea sunt false. Cei care dau crezare acestor minciuni sunt otrăviţi spiritualiceşte. Ei sunt induşi în eroare spre propria lor distrugere!

⁸ Să observăm ce spune Iehova, în versetul 21, despre aceşti învăţători falşi: „Eu n-am trimis pe prorocii aceştia, şi totuşi ei au alergat; nu le-am vorbit, şi totuşi au prorocit“. Tot la fel şi astăzi, clericii nici nu au fost trimişi de Dumnezeu, nici nu predau adevărurile lui. Care este rezultatul? În rândurile celor care frecventează bisericile există o înspăimântătoare lipsă de cunoştinţă biblică, deoarece miniştrii lor îi hrănesc cu filozofii lumeşti.

 9, 10. a) Ce fel de visuri aveau învăţătorii falşi ai Ierusalimului? b) Cum au promovat clericii creştinătăţii, în mod asemănător, „visuri neadevărate“?

⁹ În plus, clericii de astăzi promovează speranţe false. Să observăm versetul 25: „Am auzit ce spun prorocii, care prorocesc minciuni în Numele Meu, zicînd: «Am avut un vis! Am avut un vis!»“ Ce fel de visuri sunt acestea? Versetul 32 ne spune: „«Iată,» zice DOMNUL, «sînt împotriva celor care prorocesc visuri neadevărate, care le istorisesc şi rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile şi cu mîndria lor; nu Eu i-am trimis, nu Eu le-am dat poruncă şi nu sînt de nici un folos poporului acestuia,» zice DOMNUL“.

¹⁰ Ce visuri, sau speranţe, false au promovat clericii? Ei bine, că unica speranţă actuală de pace şi securitate pe care o are omul o constituie Organizaţia Naţiunilor Unite. În ultimii ani ei au catalogat ONU ca fiind „ultima speranţă de înţelegere şi pace“, „forul suprem de pace şi dreptate“, „principala speranţă laică pentru pacea lumii“. Ce iluzie! Unica speranţă a omenirii este Regatul lui Dumnezeu. Însă clericii nu predică şi nu învaţă adevărul despre acest guvern ceresc, care a fost tema centrală a predicării lui Isus.

11. a) Ce influenţă negativă au avut învăţătorii falşi ai Ierusalimului în ce priveşte numele personal al lui Dumnezeu? b) Spre deosebire de clasa Ieremia, ce au făcut învăţătorii religioşi falşi de astăzi în ce priveşte numele divin?

¹¹ Versetul 27 ne spune mai mult. „Gîndesc ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe care fiecare dintre ei le istoriseşte aproapelui său, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele pentru Baal?“ Profeţii falşi din Ierusalim au determinat poporul să uite numele lui Dumnezeu. Oare învăţătorii religioşi falşi de astăzi nu au făcut acelaşi lucru? Mai rău, ei ţin ascuns numele lui Dumnezeu, Iehova. Ei susţin că nu este necesar să fie folosit şi îl înlătură din traducerile Bibliei făcute de ei. Ei se opun cu înverşunare oricui îi învaţă pe oameni că numele lui Dumnezeu este Iehova. Însă clasa Ieremia, rămăşiţa creştinilor unşi de spirit, împreună cu însoţitorii lor, au făcut exact ceea ce a făcut Isus. Ei au învăţat milioane de oameni despre numele lui Dumnezeu. — Ioan 17:6.

Demascarea vinovăţiei lor

12. a) De ce învăţătorii religioşi falşi au o enormă vină de sânge? b) Care a fost rolul clerului în cele două războaie mondiale?

¹² Clasa Ieremia i-a demascat de repetate ori pe clerici ca fiind învăţători falşi care îşi conduc turmele pe calea largă a distrugerii. Da, rămăşiţa a arătat în mod clar de ce aceşti visători merită judecata nefavorabilă a lui Iehova. De exemplu, slujitorii lui Iehova au făcut deseori referire la Apocalipsa 18:24, care spune că în Babilonul cel Mare s-a găsit sângele „tuturor celor care au fost înjunghiaţi pe pămînt“. Să ne gândim la toate războaiele care s-au purtat datorită diferendelor de natură religioasă. Ce enormă vină de sânge cade asupra învăţătorilor religioşi falşi! Învăţăturile lor au cauzat dezbinare şi au alimentat ura dintre oameni de diferite confesiuni şi naţionalităţi. Cu privire la primul război mondial, cartea Preachers Present Arms (Predicatorii prezintă armele) spune: „Clerul [clericii] i-a dat războiului o profundă dimensiune spirituală şi avânt. . . . Astfel, Biserica a devenit o parte integrantă a maşinii de război“. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cel de-al doilea război mondial. Clericii au sprijinit în mod deplin naţiunile combatante şi le-au binecuvântat trupele. Două războaie mondiale au început în creştinătate, în cadrul cărora persoane având aceeaşi apartenenţă religioasă s-au ucis între ele. Facţiunile laice şi religioase din cadrul creştinătăţii continuă şi astăzi să cauzeze vărsare de sânge. La ce rezultate cumplite au dus învăţăturile lor false!

13. Cum demonstrează cuvintele din Ieremia 23:22 faptul că clerul creştinătăţii nu se află într-o relaţie cu Iehova?

¹³ Vă rugăm să observaţi ce se spune în Ieremia, capitolul 23, versetul 22: „Dacă ar fi fost de faţă la sfatul Meu [în grupul meu intim, NW], ar fi trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu şi să-i întoarcă de la calea lor rea, de la răutatea faptelor lor“. Dacă profeţii religioşi ai creştinătăţii ar sta în grupul intim al lui Iehova, ca un slujitor fidel şi prevăzător aflat într-o strânsă relaţie cu El, atunci şi ei ar trăi conform normelor lui Dumnezeu. Şi ei ar face ca popoarele creştinătăţii să audă cuvintele lui Dumnezeu. În schimb, învăţătorii falşi din timpurile moderne şi-au orbit adepţii, făcând din ei slujitori ai Adversarului lui Dumnezeu, Satan Diavolul.

14. Cum au fost demascaţi cu putere clericii creştinătăţii în 1958?

¹⁴ Clasa Ieremia i-a demascat cu putere pe clerici. De exemplu, în 1958, la Adunarea Internaţională a Martorilor lui Iehova, „Voinţa divină“, ţinută la New York, vice-preşedintele Societăţii Watch Tower a prezentat o proclamaţie care, printre altele, spunea: „Fără vorbe cu două înţelesuri şi fără nici o ezitare declarăm că principala cauză a tuturor crimelor, delincvenţei, urii, conflictelor, prejudecăţilor . . . şi a enormei confuzii este religia greşită, religia falsă, în spatele căreia se află duşmanul nevăzut al omului, Satan Diavolul. Oamenii care poartă cea mai mare răspundere pentru starea lumii sunt instructorii şi conducătorii religioşi; şi cei mai de condamnat dintre aceştia sunt clericii religioşi ai creştinătăţii. . . . După toţi aceşti ani care s-au scurs de la primul război mondial, creştinătatea se află într-o relaţie cu Dumnezeu asemănătoare celei în care se afla Israelul din zilele lui Ieremia. Da, creştinătatea se află în faţa unei distrugeri mai înfiorătoare şi mai devastatoare decât cea pe care a văzut-o Ieremia abătându-se asupra Ierusalimului“.

Judecata împotriva învăţătorilor falşi

15. Ce profeţii cu privire la pace au făcut clericii? Se vor împlini ele?

¹⁵ În pofida acestui avertisment, cum au acţionat de atunci încoace clericii? Exact aşa cum declară versetul 17: „Ei spun mereu celor care Mă nesocotesc: «DOMNUL a zis: „Veţi avea pace;“» şi zic tuturor celor care trăiesc potrivit îndărătniciei inimii lor: «Nu vi se va întîmpla nici un rău»“. Este adevărat acest lucru? Nu! Iehova va demasca falsitatea acestor profeţii ale clericilor. El nu va împlini ceea ce spun ei în numele lui. Totuşi, falsa asigurare de pace cu Dumnezeu a clericilor este foarte înşelătoare!

16. a) Care este climatul moral al acestei lumi, şi cine este răspunzător de acest lucru? b) Ce face clasa Ieremia cu privire la concepţiile morale decăzute ale acestei lumi?

¹⁶ Poate că vă gândiţi: ‘Cum adică? Să fiu eu înşelat de învăţăturile false ale clericilor? Niciodată!’ Nu fiţi însă atât de siguri! Nu uitaţi că învăţăturile false ale clericilor au generat un climat moral îngrozitor şi perfid. Învăţăturile lor laxiste autorizează aproape orice lucru, indiferent cât de imoral ar fi acesta. Iar acest climat moral degradat pătrunde în toate genurile de distracţii, filme, programe TV, reviste şi muzică. Prin urmare, trebuie să fim extrem de precauţi pentru a nu ajunge sub influenţa acestei atmosfere morale degradante, dar care te atrage în mod subtil. Tinerii pot cădea în capcana filmelor video şi a muzicii degradante. Să nu uităm că dictonul „merge orice“, caracteristic oamenilor de astăzi, este un rezultat direct al învăţăturilor false ale clericilor şi al eşecului lor de a susţine normele drepte ale lui Dumnezeu. Clasa Ieremia combate aceste concepţii imorale şi îi ajută pe slujitorii lui Iehova să respingă răutatea în care se cufundă creştinătatea.

17. a) Potrivit cuvintelor lui Ieremia, ce judecată urma să se abată asupra netrebnicului Ierusalim? b) Ce i se va întâmpla în curând şi creştinătăţii?

¹⁷ Care este judecata pe care o vor primi învăţătorii falşi ai creştinătăţii din partea lui Iehova, marele Judecător? Versetele 19, 20, 39 şi 40 ne dau răspunsul: „Iată, furtuna DOMNULUI, mînia izbucneşte, vijelia se năpusteşte şi cade pe capul celor răi. Mînia DOMNULUI nu se va potoli, pînă nu va împlini şi nu va înfăptui planurile inimii Lui. . . . Vă voi uita cu totul şi vă voi lepăda, pe voi şi cetatea pe care v-o dădusem vouă şi părinţilor voştri, vă voi arunca dinaintea Mea; şi voi pune peste voi o umilire veşnică şi o ruşine veşnică, care nu se vor uita“. Toate acestea s-au împlinit asupra netrebnicului Ierusalim şi asupra templului acestuia, iar acum, o nenorocire asemănătoare se va abate în curând asupra netrebnicei creştinătăţi!

Declarând „povara lui Iehova“

18, 19. Care era „povara lui Iehova“ pe care Ieremia a anunţat-o lui Iuda, şi cu ce implicaţii?

¹⁸ Deci, care este responsabilitatea clasei Ieremia şi a însoţitorilor acesteia? Versetul 33 ne spune: „Dacă poporul acesta sau profetul sau preotul te întreabă: «Care este povara lui Iehova?», tu trebuie să le mai spui: «Voi sunteţi — oh, şi ce povară! Şi în mod sigur vă voi abandona», este declaraţia lui Iehova“ (NW).

¹⁹ Cuvântul ebraic pentru „povară“ are o dublă semnificaţie. El se poate referi fie la o proclamaţie divină împovărătoare, fie la ceva care împovărează pe cineva şi îl extenuează. Aici, expresia „povara lui Iehova“ se referă la o profeţie împovărătoare — proclamaţia că Ierusalimul era sortit distrugerii. Dar îi făcea oare plăcere poporului să audă astfel de declaraţii profetice împovărătoare, cum erau cele transmise în mod repetat de Ieremia din partea lui Iehova? Nu, poporul îşi bătea joc de Ieremia: ‘Ce profeţie (povară) mai ai acum? Suntem siguri că profeţia ta va fi o altă povară epuizantă!’ Dar ce le-a răspuns Iehova: „Voi sunteţi — oh, şi ce povară! Şi în mod sigur vă voi abandona“. Da, acest popor era o povară pentru Iehova, iar el era hotărât să-l înlăture, ca să nu mai constituie o povară pentru el.

20. Care este „povara lui Iehova“ astăzi?

²⁰ Care este „povara lui Iehova“ astăzi? Este importantul mesaj profetic din Cuvântul lui Dumnezeu. El este încărcat de sentinţe, anunţând distrugerea iminentă a creştinătăţii. În calitate de popor al lui Iehova, noi avem serioasa responsabilitate de a declara această ‘povară a lui Iehova’. Pe măsură ce sfârşitul se apropie, trebuie să le spunem tuturor că îndărătnicii membri ai creştinătăţii sunt o „povară“, „oh, şi ce povară!“, pentru Iehova Dumnezeu şi că el este hotărât să se debaraseze în curând de această „povară“ prin faptul că va abandona creştinătatea în nenorocire.

21. a) De ce, în anul 607 î.e.n., Ierusalimul a fost distrus? b) Ce s-a întâmplat cu profeţii falşi şi cu profetul adevărat al lui Iehova după distrugerea Ierusalimului, şi ce asigurare ne dă acest lucru astăzi?

²¹ În zilele lui Ieremia, judecata lui Iehova a fost executată atunci când babiloneenii au distrus Ierusalimul în 607 î.e.n. Aşa cum se profetise, aceasta a fost ‘o umilire şi o ruşine’ pentru acei israeliţi încăpăţânaţi şi infideli (Ieremia 23:39, 40). Ea le-a arătat că Iehova, pe care ei l-au dezonorat de repetate ori, i-a abandonat în cele din urmă, pentru ca aceştia să simtă consecinţele propriei lor răutăţi. Gurile prezumţioşilor lor profeţi falşi au fost, în sfârşit, închise. Însă gura lui Ieremia a continuat să profeţească. Iehova nu l-a abandonat. În armonie cu acest model, Iehova nu va abandona clasa Ieremia atunci când împovărătoarea lui decizie va duce la distrugerea clericilor creştinătăţii şi a celor care dau crezare minciunilor lor.

22. În ce stare va fi adusă creştinătatea în urma judecăţilor lui Iehova?

²² Da, starea în care s-a aflat Ierusalimul după 607 î.e.n. — pustiu şi nelocuit — corespunde perfect modului în care va arăta creştinătatea după ce va fi despuiată de bogăţia ei şi demascată în mod ruşinos. Aceasta este binemeritata judecată pe care Iehova a decretat-o împotriva învăţătorilor falşi. Această judecată nu va fi sortită eşecului. Aşa cum toate mesajele inspirate avertizatoare anunţate de Ieremia au devenit o realitate în trecut, tot aşa ele vor deveni o realitate în împlinirea lor modernă. Prin urmare, să fim ca Ieremia. Să le declarăm fără teamă popoarelor povara profetică a lui Iehova astfel încât ele să devină conştiente de motivele pentru care judecata dreaptă a lui Iehova, cu toată greutatea ei, li se va aplica tuturor învăţătorilor religioşi falşi!

Întrebări recapitulative

◻ Cât de rea era starea Ierusalimului antic din punctul de vedere al lui Iehova?

◻ În ce moduri ‘a trăit în minciună’ creştinătatea?

◻ Cum a fost demascată vinovăţia clericilor din timpurile moderne?

◻ Care este „povara lui Iehova“ declarată în prezent?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 8]

Profeţii Ierusalimului au comis „lucruri îngrozitoare“.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 9]

„Ei . . . spun viziuni din inima lor.“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]

Starea pe care o avea Ierusalimul după distrugerea sa ilustrează destinul final al creştinătăţii.