Încrede–te în Iehova, nu în om
“Este mai bine a căuta refugiu la Iehova, decît să te încrezi în omul pămîntean“. — Psalm 118:8.
1, 2. (a) Cum au mulţi oameni astăzi o încredere adîncă, statornică în Iehova, şi pentru ce este aceasta aşa? (b) Cine se încrede în Iehova pentru a aduce condiţii mai bune?
PUTINI oameni astăzi au o încredere adîncă, statornică în Iehova Dumnezeu. Unii nici nu cred măcar că el există. Alţii ar putea să recunoască existenţa lui Dumnezeu, dar ei acordă puţină atenţie voinţei sale. Chiar aceia care sînt devotaţi religiilor acestei lumi se încred în mare măsură în tradiţiile lor religioase sau în preoţii lor, nu în Iehova. Ei sînt mult asemănători acelora despre care apostolul Pavel a spus: „Eu le pun mărturie că ei au un zel pentru Dumnezeu; dar nu în conformitate cu cunoştinţa exactă; căci din cauză că nu cunosc dreptatea lui Dumnezeu, ci caută s–o stabilească pe–a lor proprie, ei nu se supun dreptăţii lui Dumnezeu“. — Romani 10:2, 3.
2 Cu privire la viitorul familiei umane, în cine să se încreadă oamenii, pentru a aduce condiţii mai bune? Cei mai mulţi din ei îşi pun încrederea lor în eforturile umane, nu în scopul lui Iehova pentru neamul omenesc. Numai o mică minoritate din cele 4 miliarde de locuitori ai pămîntului au examinat cu grijă dovada existenţei lui Iehova, au acceptat responsabilităţile lor faţă de el, şi trăiesc vieţile lor în supunere faţă de legile sale. Aceste persoane se încred în el complet, cunoscînd că el va împlini promisiunea sa de a stabili o nouă orînduire dreaptă pentru neamul omenesc. Ei declară aşa cum a făcut psalmistul din vechime: „In tine îmi pun încrederea mea, Iehova. Eu am spus: ‘Tu eşti Dumnezeul meu’“ (Psalm 31:14). Si ei ascultă avertismentul lui Dumnezeu: „Nu vă puneţi încrederea în nobili, nici în fiul omului pămîntean, la care nu există mîntuire“. — Psalm 146:3.
3. Pentru ce ar trebui să nu fim o sursă pentru descurajare pentru faptul că relativ puţini sînt cei ce se încred în Iehova?
3 Să se descurajeze aceia care se încred în Iehova, pentru că ei sînt relativ puţini în comparaţie cu cele patru miliarde de oameni ai pămîntului? Nu, deoarece numărul n–a fost niciodată o măsură a legitivităţii unei chestiuni. Masele omenirii adesea au fost rele. Isus Cristos a spus: „Intraţi pe poarta cea strîmtă; deoarece largă şi spaţioasă este calea care duce la pierzare şi mulţi sînt cei care merg pe ea; în timp ce strîmtă este poarta şi plină de obstacole calea care duce la viaţă, şi puţini sînt cei ce o gasesc“. (Mat. 7:13, 14) Nu, încrederea în judecata maselor nu este calea prin „poarta strîmtă“ spre viaţă în plinătatea ei. Istoria este plină cu resturi de promisiuni ale oamenilor şi ale pagubelor care au venit asupra maselor, care au urmat orbeşte pe oameni.
4. Pentru ce sîntem noi mai bine în stare acum să determinăm şi pentru ce?
4 Mai cu seamă, nebunia încrederii în înţelepciunea umană a devenit evidentă în secolul trecut. Ei bine, cu experienţa adăugată de a fi văzut această epocă modernă înalt ştiinţifică, noi sîntem mai bine în măsură să examinăm rezultatele realizărilor umane. Noi putem să le punem alături de lucrările lui Iehova şi vedem mult mai clar unde trebuia să ne aşezăm încrederea.
SPERANTE DESARTE PENTRU STIINTA
5. Ce rol au jucat progresele ştiinţifice în speranţele multora pentru o lume mai bună?
5 Speranţele neamului omenesc pentru o lume mai bună s–au ridicat în mare măsură prin înaintările ştiinţifice ale secolului trecut. Mulţi au cugetat că omenirea a intrat într–o eră nouă glorioasă. In cele din urmă, s–a crezut că probleme cum ar fi sărăcia, foametea, şomajul, boala, vîrsta înaintată şi războiul erau acum în cadrul puterii oamenilor de a le rezolva. Cu privire la asemenea speranţe înalte, autorul Lewis Mumford relatează:
“Noţiunea era că maşina din cauză că naţionalitatea ei de proiectare şi perfecţiunea ei austeră a performanţei era acum o forţă morală, într–adevăr, forţa morală, una care stabileşte norme de descoperire pentru om. . . .
Pentru orice slăbiciune umană sau dezordine, exista, se presupune, un remediu mecanic rapid, chimic sau farmaceutic. Chiar lumina cu arc electric, cînd a fost introdusă prima dată, a fost salutată confidenţial ca un preventiv împotriva crimelor nocturne“.
6. In ce măsură a produs ştiinţa anumite lucruri de ajutor pentru familia omenească?
6 Fără îndoială ştiinţa a dat naştere multor aparate ajutătoare. In multe ţări, gospodinele nu mai trebuie să–şi piardă timpul spălînd cu mîna, cosînd cu mîna, gătind la un foc cu lemne, conservînd alimentele pentru lunile de iarnă, trăgînd apă de la un izvor sau de la un rîu. Stîînţa a produs electricitate din petrol, cărbune şi gaz pentru a pune în funcţie noile maşini de spălat şi cusut, sobele, frigiderele, echipamentul de încălzit, de luminat şi alte produse folositoare. Instalaţia de apă interioară a înlăturat dependinţele nesănătoase. Tractoarele au produs putere de 50 de cai. Maşinile de muls au uşurat muncile fermelor pentru creşterea vacilor cu lapte. Progresul medical a ajutat la controlul diferitelor boli. Tehnologia avansată cu computerele şi rechetele ei, a trimis chiar oameni pe Lună.
7. Cum a creat ştiinţa multe probleme?
7 Dar în timp ce ştiinţa a ajutat la anumite probleme, ea a creat multe altele. De exemplu, automobilul cu toate că asigură transport şi comoditate rapidă, a produs probleme care n–au fost rezolvate. Congestie şi dezamăgire enormă apare în marile zone metropolitane. Consumul de gaz adaugă la poluarea industrială care pluteşte pe deasupra multor oraşe. Si automobilul a devenit unul din cele mai multe instrumente mortale inventate vreodată. După revista World Health a Naţiunilor Unite, aproximativ 250.000 de oameni mor în fiecare an în accidente de circulaţie. Mai multe milioane sînt răniţi.
8. Cum a afectat militarismul ştiinţific secolul nostru?
8 Alte roade sinistre ale ştiinţei sînt notate în cartea Great Events of the 20th Century (Mari evenimente ale secolului 20), care spune: „Fără îndoială că marea forţă de formare a secolului 20 a fost creşterea fenomenală a cunoştinţei ştiinţifice — şi niciodată această cunoştinţă n–a fost urmărită mai viguros decît în vremuri de razboi“. Tancuri, avioane, aruncătoare de flăcări, mitraliere, submarine, rachete, bombe atomice şi alte arme au fost produse de către ştiinţă. Ele au luat vieţile a peste 100.000.000 de oameni în acest secol, mai mult decît în oricare altă epocă. „Văi de aceia“, declară cu precizie Cuvîntul lui Dumnezeu, „care îşi pun încrederea în carele de război, deoarece sînt numeroase şi în călăreţi, deoarece sînt foarte puternici, dar n–au privit la Sfîntul lui Israel şi n–au căutat pe Iehova“ (Isaia 31:1). Cu toate că militarismul ştiinţific s–a dovedit a fi catastrofal, naţiunile cheltuiesc acum un record de 300 miliarde de dolari pentru pregătiri de război. Aproximativ 25 la sută din toţi oamenii de ştiinţă din Statele Unite şi din Uniunea Sovietică execută lucrări de război. Mai puţin de 1/100 dintr–un procent lucrează la controlul armamentului sau la dezarmare.
9. A ajutat ştiinţa să se rezolva problemele dureroase ale familiei umane?
9 A ajutat ştiinţa la stăvilirea mondială a ierişii violente a crimei? Nu, căci crima a crescut exact aşa după cum a spus cuvîntul profetic al lui Dumnezeu că va fi în aceste „zile din urmă“ (Mat. 24:12; 2 Tim. 3:1–5, 13). Ei bine, numai în Statele Unite, un studiu întocmit de biroul de recensămînt arată că 37 milioane de crime majore sînt comise în fiecare an, numărul triplu al celui raportat în realitate de poliţie. De asemenea, în timp ce ştiinţa medicală a ajutat la combaterea unor boli, altele au bîntuit în afara controlului. Boala de inimă a atins niveluri epidemice, ca şi bolile venerice; iar cancerul a devenit un ucigaş major. Problemele de sănătate publică au fost făcute mai rele, datorită poluării de către om al aerului, uscatului şi apei, şi a tratamentului său chimic a alimentelor. Si ştiinţa este complet fără ajutor în faţa ravagiilor bătrîneţii şi a morţii. Condiţia omenirii rămîne exact aşa după cum spune Cuvîntul lui Dumnezeu: „Printr–un singur om a intrat păcatul în lume şi moartea prin păcat şi astfel moartea s–a răspîndit la toţi oamenii“ (Rom. 5:12). De altfel în ciuda tuturor progreselor ştiinţei moderne revista Parade declară: „Există în lume mai mulţi oameni înfometaţi, săraci, analfabeţi şi şomeri decît oricînd înainte“.
10, 11. (a) Cum au recunoscut unele autorităţi lumeşti eşecul ştiinţei? (b) Ce a spus Biblia cu precizie despre eforturile umane?
10 Astfel, rezultatele acestei epoci ştiinţifice trebuie văzute clar. Noi ştim din experienţa actuală ce a adus aceasta. Noi putem trage concluzia, aşa după cum a făcut cartea Environmental Ethics: „Tehnologia prezentă este deja un eşec“. Autorul Lewis Mumford de asemenea a declarat: „Noţiunea că progresul mecanic şi ştiinţific a garantat foloase paralele omeneşti . . . a devenit acum cu totul discutabilă“. Si istoricul Arnold Toynbee a declarat: „Noi am încercat să lăsăm maşina să funcţioneze pentru noi cu rezultate şocante. . . . Omului neregenerat cu greu i se pot încredinţa jucării primejdioase care au fost concepute în laboratoarele sale“.
11 Acum putem vedea clar ce s–a întîmplat cu familia umană din cauză că şi–a pus încrederea în om. Este aşa exact cum s–a prezis de către profetul lui Dumnezeu, Ieremia, care a spus: „Blestemat este omul apt corporal, care–şi pune încrederea în omul pămîntean şi face în realitate carnea, braţul sau şi a cărui inimă se întoarce de la Iehova“. (Ier. 17:5) De asemenea, sînt dovedite demne de încredere aceste cuvinte ale psalmistului inspirat: „Dacă Iehova însuşi nu zideşte casa, degeaba se ostenesc ziditorii care au lucrat greu la ea“. — Psalm 127:1.
IEHOVA, DEMN DE INCREDEREA NOASTRA
12. Cine merită numai încrederea noastră în ceea ce priveşte problemele esenţiale ale vieţii?
12 Aşa cum a arătat experienţa umană, este o nebunie a ne încrede în înţelepciunea umană cu privire la problemele esenţiale ale vieţii. Noi nu ne putem încrede în om pentru a rezolva problemele imense ale familiei umane. Numai Iehova, Creatorul cel atotputernic este Acela care are remediul. Astfel cînd se ajunge la o asemenea problemă vitală încît să priveşti pe cineva pentru îndrumare în decursul acestor timpuri critice, Iehova este Acela spre care trebuie să ne îndreptă. Te–ai încrede în măzgăliturile unui copil ca hartă pentru o călătorie primejdioasă? Sau ai depinde de îndrumările unui expert temeinic familiar ruta? Pentru călătoria noastră din aceste „zile din urmă“ primejdioase şi în purtarea noastră după viaţă veşnică în noua orînduire a lui Dumnezeu, înţelepciunea omenească este cu toul nedemnă de încredere ca ghid. Iată pentru ce spune Biblia: „Binecuvîntat este acel apt corporal care–şi pune încrederea în Iehova şi a cărui încredere a devenit Iehova“. — Ieremia 17:7.
13–15. (a) Cum manifestă Universul înţelepciunea şi puterea lui Iehova? (b) Pentru ce ar trebui aceasta să intensifice încrederea noastră în Iehova? (Isaia 40:28, 29)
13 Lucrările lui Iehova, sprijinite de înţelepciunea şi puterea sa, inspiră în noi încredere. Cînd vedem ce a făcut el deja şi este capabil încă să facă, aprecierea noastră a abilităţii sale de a îndruma vieţile noastre şi de a forma o nouă orînduire dreaptă este sporită. Un exemplu al capacităţii lui Iehova trebuie găsită în universul material. Inainte de a fi fost inventate telescoapele cîteva mii de stele care au putut fi văzute de ochiul omenesc erau considerate a fi tot ceea ce exista. Dar primele telescoape începătoare au descoperit mult mai multe. Instrumentele moderne dovedesc acum că Universul descoperă atîtea miliarde de stele, încît după cum a declarat Ieremia, „oştirile cerului nu pot fi numărate“ de om. — Ieremia 33:22, American Standard Version.
14 Apoi s–a descoperit că corpurile cereşti nu sînt împrăştiate chiar la întîmplare. Ele sînt grupate laolaltă în ceea ce se numesc „galaxii“, fiecare conţinînd miliarde de stele şi alte meterii. Galaxia în care trăim noi este numită Calea Lactee avînd o cifră apreciată de 100 miliarde de stele asemenea soarelui nostru. Diametrul galaxiei noastre este calculat de a fi de aproximativ 100 de mii de ani lumină; şi lumina călătoreşte aproximativ cu 9.600.000.000.000 kilometri exact într–un an! Si aceasta nu este totul. Observaţiile recente de către om, National Geographic, spune, „l–a lăsat uluit“. Atîtea galaxii au fost observate, încît cineva apreciază numărul lor că este de 10 miliarde; un alt observator apreciază 100 miliarde! Mai departe, s–a observat că aceste galaxii sînt de asemenea organizate. Ele sînt aranjate în ‘roiuri’, un număr de galaxii fiind grupate laolaltă în fiecare roi.
15 Imensitatea universului, ordinea sa şi legile precise care guvernează mişcările corpurilor cereşti, au uimit pe unii oamenii de ştiinţă. După cum observă Science News: „Contemplarea acestor lucruri tulbură pe cosmologi, deoarece se pare ca şi cum asemenea condiţii particulare şi precise ar putea cu greu să fi luat naştere la întîmplare“. Bineînţeles, universul n–a luat naştere exact la „întîmplare“. Inţelepciunea, puterea, ordinea şi legea manifestată în Univers toate provin de la marele Creator, Iehova Dumnezeu. „Cerurile vestesc slava lui Dumnezeu; şi cerurile declară gloria lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mîinilor sale“ (Psalm 19:1). Atît de vast este puterea lui Iehova încît el poate face uşor ceea ce oamenilor le este imposibil, chiar să „socotească numărul stelelor; pe toate le cheamă după numele lor“. — Psalm 147:4.
16. La ce concluzie ar trebui să ducă noile descoperiri despre lucrurile vii?
16 Mulţi oameni de ştiinţă au devenit mai îngroziţi, de asemenea, de înţelepciunea şi complexitatea manifestată în lucrurile vii de pe pămînt. Science Digest a conţinut articolul acesta: „Cu noile descoperiri făcute aproape zilnic în biologia moleculară, probabilitatea că viaţa a început ca un accident a devenit mai îndepărtată, dacă nu imposibilă“. Un om de ştiinţă estimează că instrucţiunile codificate găsite într–o celulă umană ar umple o enciclopedie de 1.000 de volume. De unde au venit toate acestea? Un volum de enciclopedii pe un raft cu siguranţă spune ceva despre existenţa unui autor inteligent. Aşa face cantitatea uimitoare de informaţii, precum şi înţelepciunea şi complexitatea, găsite în lucrurile vii. Astfel, pur şi simplu şi în mod fidel, Biblia declară despre Iehova Dumnezeu: „La tine este izvorul vieţii“. — Psalm 36:9.
17. Ce ar trebui să recunoască persoanele umilite?
17 Persoanele umilite vor recunoaşte ceea ce mulţi oameni de ştiinţă şi alţii nu cunosc că Iehova este într–adevăr „creatorul cerurilor şi cel care le întinde; cel care întinde pămîntul şi produsele lui, cel care dă suflare oamenilor de pe el şi spirit celor ce umblă pe el“. (Isaia 42:5). Acest Creator glorios, care demonstrează o astfel de putere şi înţelepciune, cu siguranţă este demn de încrederea noastră. Aşa după cum au recunoscut cei 24 de bătrîni în vedenie: „Vrednic eşti tu, Iehova, Dumnezeul nostru, să primeşti gloria, onoarea şi puterea, deoarece tu a ai creat toate lucrurile şi din cauza ta vor exista ele şi au fost create“. — Apocalips 4:11.
18, 19. (a) Cum se compară lucrările lui Dumnezeu cu ale omului? (b) Ce ar trebui să fie atitudinea noastră în ceea ce priveşte încrederea în Dumnezeu sau în om?
18 Astfel, comparînd lucrurile lui Dumnezeu cu lucrurile omului, noi putem întreba: Cine merită încrederea noastră completă? Cu siguranţă nu omul, cu toate progresele sale ştiinţifice. Paguba enormă şi confuzia pe care el le–a cauzat pe pămînt arată că el nu are răspunsuri la problemele vieţii şi nu poate fi încredinţat cu ele. După cum observă World Book Encyclopedia:
“In ciuda marilor progrese făcute de ştiinţă, oamenii de ştiinţă au încă multe probleme nerezolvate . . . Botaniştii nu ştiu încă exact cum lucrează procesul fotosintezei.
Biologii şi biochimiştii nu au găsit încă răspuns la întrebarea cum a luat naştere viaţa. Astronomii nu au dezvoltat încă o explicaţie satisfăcătoare a originii universului. Oamenii de ştiinţă medicală şi fiziologii nu ştiu cauza sau tratamentul cancerului sau cum se vindecă diferite boli ale virusului. . . . Psihologii nu ştiu toate cauzele bolilor mintale“.
19 Iehova cunoaşte răspunsul la toate aceste lucruri şi el cu siguranţă are înţelepciunea şi capacitatea de a procura soluţii pentru problemele care hărţuiesc omenirea. De aceea avertismentul potrivit al Bibliei este: „Nu vă încredeţi în nobili nici în fiul omului pămîntean la care nu este mîntuire“. — Psalm 146:3. In schimb, aceea care iubesc ceea ce este drept, care iubesc viaţa şi care doresc să vadă poziţii mai bune în viitor, vor fi printre cei descrişi de psalmist: „Cei ce cunosc numele tău se vor încrede în tine căci tu cu siguranţă nu vei lăsa pe cei ce privesc la tine, Iehova“. Psalm 9:10.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 14]
Ceea ce văd oamenii ca „progres“ ştiinţific, adesea rezultă în congestie poluare, dezamăgire şi mulţi morţi înainte de timp.