„Iehova a făcut ce-şi pusese în gând“

 1. Ce a spus Ieremia despre profeţiile lui Iehova după ce a fost distrus Ierusalimul?

IERUSALIMUL zăcea în ruină, iar deasupra lui se ridica un nor gros de fum. Cotropitorii babilonieni incendiaseră oraşul. Lui Ieremia încă îi răsunau în urechi ţipetele de groază ale celor ce cădeau ucişi de duşmani. I se spusese ce avea să se întâmple, iar evenimentele s-au derulat exact aşa cum prezisese Dumnezeu. „Iehova a făcut ce-şi pusese în gând“, a spus suspinând profetul. Cât de tragică a fost distrugerea Ierusalimului! (Citeşte Plângerile 2:17.)

 2. La împlinirea cărei profeţii rostite cu secole mai înainte a fost martor Ieremia?

² Da, Ieremia a văzut împlinirea multor profeţii transmise poporului lui Dumnezeu, inclusiv a unor profeţii din vechime. Cu câteva secole mai înainte, Moise prezentase în faţa israeliţilor „binecuvântarea“ de care puteau avea parte dacă ascultau, dar şi „blestemul“ care s-ar fi abătut asupra lor dacă nu ascultau. Iehova dorea ce e mai bun pentru poporul său, binecuvântările. Însă, dacă nu ascultau, blestemele aveau să fie cumplite. Moise avertizase, iar mai târziu şi Ieremia, că toţi cei care îl ignorau pe Iehova şi i se împotriveau aveau să ajungă „să mănânce carnea fiilor lor şi carnea fiicelor lor“ (Deut. 30:19, 20; Ier. 19:9; Lev. 26:29). Poate că unii se întrebau: „E posibil să se întâmple ceva atât de înfiorător?“. În timpul asediului babilonian, când foametea a cuprins Ierusalimul, s-a văzut că era posibil. Iată ce a consemnat Ieremia: „Femeile pline de duioşie au ajuns să-şi fiarbă cu mâinile lor copiii. Iar ei au ajuns ca pâinea consolării în timpul prăbuşirii fiicei poporului meu“ (Plâng. 4:10). Ce îngrozitor!

 3. Cu ce scop a trimis Dumnezeu profeţi la poporul său?

³ Desigur, când a trimis profeţi precum Ieremia, Iehova nu a vrut doar să-şi anunţe poporul despre iminenta distrugere. Dumnezeu dorea ca acesta să se căiască şi să se întoarcă pe calea ascultării. Ezra a subliniat şi el acest lucru: „Iehova, Dumnezeul strămoşilor lor, a trimis de repetate ori avertismente împotriva lor prin mesagerii săi, căci îi era milă de poporul său şi de locuinţa sa“ (2 Cron. 36:15; citeşte Ieremia 26:3, 12, 13).

 4. Ce a simţit Ieremia în timp ce a transmis mesajul divin?

⁴ Asemenea lui Iehova, lui Ieremia îi era milă de popor. Putem observa aceasta din cele spuse de el înainte ca Ierusalimul să fie distrus. Profetul era profund tulburat din cauza iminentului dezastru. Nenorocirea putea fi evitată dacă poporul dădea ascultare mesajului său. Să ne imaginăm sentimentele puternice ale lui Ieremia în timp ce transmitea mesajul divin. Profetul a spus cu durere în glas: „O, lăuntrul meu, lăuntrul meu! Am dureri cumplite în adâncul inimii mele. Inima îmi este tulburată. Nu pot să tac, fiindcă sufletul meu a auzit sunetul cornului, semnalul de război“ (Ier. 4:19). Ieremia pur şi simplu nu putea să nu-i avertizeze pe conaţionalii săi cu privire la nenorocirea ce avea să se abată asupra lor.

 5. De ce era convins Ieremia că lucrurile profeţite de el aveau să se împlinească?

⁵ De ce era Ieremia atât de convins că lucrurile profeţite de el aveau să se împlinească? (Ier. 1:17; 7:30; 9:22) Ieremia era un om cu o credinţă fermă, care studiase Scripturile şi ştia că Iehova este Dumnezeul profeţiilor adevărate. Istoria dovedise că Iehova are capacitatea de a prezice evenimente ce par imposibile din punct de vedere uman, cum a fost eliberarea israeliţilor din sclavia egipteană. Ieremia cunoştea relatarea despre exod şi cuvintele lui Iosua, care a trăit în acea perioadă. Iosua le reamintise conaţionalilor săi: „Voi recunoaşteţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru că niciun cuvânt dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, n-a rămas neîmplinit. Toate vi s-au împlinit. Niciun cuvânt dintre ele n-a rămas neîmplinit“ (Ios. 23:14).

 6, 7. a) De ce trebuie să acordăm atenţie profeţiilor lui Ieremia? b) Ce ne va ajuta să fim convinşi de adevărul mesajului pe care-l predicăm?

⁶ Dar de ce este important să acordăm atenţie profeţiilor lui Ieremia? În primul rând, deoarece el a avut motive întemeiate să creadă că Iehova va duce la îndeplinire ceea ce a spus. În al doilea rând, deoarece unele dintre profeţiile transmise de el se împlinesc în prezent, iar altele se vor împlini în viitor. În al treilea rând, pentru că, prin numărul impresionant al mesajelor divine pe care le-a rostit, precum şi prin forţa cu care le-a transmis, Ieremia s-a dovedit a fi un slujitor deosebit al lui Iehova. Aşa cum spunea un erudit, „chiar şi în rândul profeţilor, Ieremia este un gigant“. Şi într-adevăr, Ieremia a fost o figură marcantă în istoria poporului lui Dumnezeu, motiv pentru care unii dintre cei ce l-au auzit pe Isus vorbind au crezut că era profetul Ieremia (Mat. 16:13, 14).

⁷ La fel ca Ieremia, noi trăim într-o perioadă în care se împlinesc profeţii biblice de importanţă capitală. Şi, asemenea lui, trebuie să ne păstrăm convingerea fermă că promisiunile lui Dumnezeu sunt adevărate (2 Pet. 3:9–14). Cum putem face aceasta? Cultivând încredere în Cuvântul profetic infailibil al lui Iehova. De aceea, în paragrafele următoare vom analiza câteva profeţii pe care le-a rostit Ieremia. Unele s-au împlinit în timpul vieţii sale, altele s-au împlinit mai târziu, iar unele ne influenţează viaţa în prezent, precum şi viitorul. Cu siguranţă, această analiză ne va întări credinţa în Cuvântul profetic al lui Iehova. Astfel, vom fi şi mai convinşi că Dumnezeu ‘va face ce şi-a pus în gând’ (Plâng. 2:17).

 8, 9. Care este una dintre trăsăturile distinctive ale Bibliei?

⁸ Mulţi oameni încearcă să prezică viitorul. Să ne gândim la economişti, politicieni, meteorologi sau medii spiritiste. Fără îndoială, ne dăm seama că este dificil să prevezi cu exactitate chiar şi lucruri simple, de exemplu ce s-ar putea întâmpla în câteva zile sau în câteva săptămâni. Ce putem spune însă despre Biblie? Exactitatea profeţiilor este una dintre trăsăturile ei distinctive (Is. 41:26; 42:9). Toate profeţiile făcute de Ieremia, cu privire la viitorul apropiat sau îndepărtat, au fost exacte. Multe dintre ele s-au referit la persoane individuale ori la naţiuni. Să analizăm mai întâi câteva profeţii ce s-au împlinit în timpul vieţii lui Ieremia.

⁹ Cine poate prezice astăzi care va fi situaţia pe scena mondială peste un an sau doi? De exemplu, ce analist în domeniul relaţiilor internaţionale poate prezice cu exactitate dacă vom asista la o schimbare în ierarhia puterilor politice ale lumii? Însă, prin inspiraţie divină, Ieremia a prezis extinderea sferei de influenţă a Babilonului. El a spus că Babilonul era ‘cupa de aur’ cu care Iehova avea să-şi verse mânia asupra lui Iuda şi asupra multor oraşe şi popoare învecinate, care aveau să ajungă astfel sub stăpânirea acestei puteri (Ier. 51:7). Ieremia şi contemporanii săi au fost martori la împlinirea acestor profeţii. (Compară cu Ieremia 25:15–29; 27:3–6; 46:13.)

10. Ce a prezis Iehova despre patru regi ai lui Iuda?

¹⁰ Tot prin intermediul lui Ieremia, Iehova a dezvăluit sfârşitul a patru regi ai lui Iuda. În ce-l priveşte pe Ioahaz, sau Şalum, unul dintre fiii regelui Iosia, Dumnezeu a prezis că avea să fie exilat şi să nu se mai întoarcă niciodată în Iuda (Ier. 22:11, 12). Şi aşa s-a întâmplat (2 Regi 23:31–34). Dumnezeu a spus că Ioiachim, succesorul lui Ioahaz, ‘avea să fie îngropat cum este îngropat un măgar’ (Ier. 22:18, 19; 36:30). Deşi nu menţionează cum a murit Ioiachim sau ce s-a întâmplat cu trupul lui, Biblia spune că fiul său Ioiachin i-a succedat la tron în timpul asediului babilonian. Ieremia a profeţit că Ioiachin (numit şi Conia sau Ieconia) avea să fie exilat în Babilon şi să moară acolo (Ier. 22:24–27; 24:1). Şi acest lucru s-a întâmplat întocmai. Cât despre ultimul rege al lui Iuda, Zedechia, Ieremia a prezis că avea să fie dat în mâna duşmanilor, care nu aveau să arate milă faţă de el (Ier. 21:1–10). S-a întâmplat oare aşa? Categoric. Duşmanii l-au luat captiv pe Zedechia, i-au ucis fiii sub privirile sale, i-au scos ochii şi l-au dus în Babilon, unde a murit (Ier. 52:8–11). Într-adevăr, toate aceste profeţii s-au împlinit!

11. Cine a fost Hanania, şi ce a prezis Iehova cu privire la el?

¹¹ În capitolul 28 din cartea Ieremia citim că, în timpul domniei lui Zedechia, profetul fals Hanania a contrazis ceea ce a spus Iehova prin Ieremia, şi anume că Ierusalimul avea să ajungă sub stăpânirea Babilonului. Sfidând cuvântul lui Dumnezeu, Hanania susţinea că jugul pe care Nebucadneţar îl pusese pe „gâtul“ lui Iuda şi al altor naţiuni avea să fie „rupt“. Însă, la porunca lui Iehova, Ieremia a dezminţit declaraţiile lui Hanania, a avertizat din nou că multe naţiuni aveau să ajungă sub stăpânirea babilonienilor şi i-a spus profetului fals că avea să moară chiar în acel an. Toate acestea s-au împlinit întocmai! (Citeşte Ieremia 28:10–17.)

12. Cum au reacţionat majoritatea contemporanilor lui Ieremia la cel mai important mesaj profetic transmis de el?

¹² Desigur, cel mai important mesaj profetic pe care i l-a dat Dumnezeu lui Ieremia a fost cel despre căderea Ierusalimului. Ieremia a avertizat de repetate ori că, dacă iudeii, vinovaţi de idolatrie, nedreptate şi violenţă, nu se căiau, oraşul avea să fie distrus (Ier. 4:1; 16:18; 19:3–5, 15). Mulţi dintre contemporanii lui Ieremia nu credeau că Iehova va face vreodată aşa ceva. În Ierusalim se afla templul lui Dumnezeu. Cum ar fi putut El să permită ca acel edificiu sfânt să fie distrus? Din punctul lor de vedere, era imposibil ca acest lucru să se întâmple. Dar Iehova nu minte. El a făcut ce-şi pusese în gând (Ier. 52:12–14).

13. a) În ce fel se aseamănă zilele noastre cu zilele lui Ieremia? b) De ce prezintă interes pentru noi promisiunile pe care le-a făcut Dumnezeu unor persoane din timpul lui Ieremia?

¹³ Slujitorii de astăzi ai lui Dumnezeu se află într-o situaţie asemănătoare cu cea a închinătorilor loiali din timpul lui Ieremia. Ştim că Iehova va aduce în curând nenorocirea asupra tuturor celor ce refuză să acorde atenţie avertismentelor date de El. Însă promisiunile sale profetice pot fi o sursă de încurajare pentru noi aşa cum au fost şi pentru iudeii care au susţinut închinarea curată în zilele lui Ieremia. Dumnezeu a spus despre recabiţi că aveau să supravieţuiască distrugerii Ierusalimului deoarece au ascultat cu fidelitate de el şi de poruncile strămoşului lor. Şi, într-adevăr, recabiţii au supravieţuit. O dovadă în acest sens este menţionarea ulterioară a lui „Malchia, fiul lui Recab“, care a ajutat la reconstruirea Ierusalimului în timpul guvernării lui Neemia (Neem. 3:14; Ier. 35:18, 19). Iehova l-a asigurat şi pe Ebed-Melec că avea să supravieţuiască deoarece şi-a pus încrederea în Dumnezeu şi l-a susţinut pe Ieremia (Ier. 38:11–13; 39:15–18). De asemenea, Dumnezeu i-a promis lui Baruc, colaboratorul lui Ieremia, că avea să-şi primească ‘sufletul ca pradă’ (Ier. 45:1, 5). Ce concluzie putem trage analizând împlinirea acestor profeţii? Cum crezi că va acţiona Iehova în cazul tău dacă eşti fidel? (Citeşte 2 Petru 2:9.)

14. De ce a fost remarcabilă profeţia lui Dumnezeu despre Babilon?

¹⁴ Dumnezeu a profeţit că Nebucadneţar avea să cucerească nu numai Iuda, ci şi Egiptul (Ier. 25:17–19). Acest lucru trebuie să fi fost greu de crezut deoarece Egiptul era o mare putere şi chiar stăpânea asupra lui Iuda (2 Regi 23:29–35). După căderea Ierusalimului, unii iudei rămaşi în ţară s-au gândit să plece în Egipt în speranţa că vor găsi ocrotire şi siguranţă. Însă Iehova i-a avertizat să nu facă aceasta şi i-a asigurat că avea să-i binecuvânteze dacă rămâneau în Iuda. Dar, dacă fugeau în Egipt, ‘sabia de care le era frică avea să-i ajungă din urmă’ (Ier. 42:10–16; 44:30). Ieremia nu menţionează în scrierile sale dacă a văzut sau nu cotropirea Egiptului de către babilonieni. Ştim însă sigur că refugiaţii iudei au trăit împlinirea profeţiei lui Iehova când Babilonul a cucerit Egiptul la începutul secolului al VI-lea î.e.n. (Ier. 43:8–13).

15, 16. Cum s-a împlinit cuvântul lui Dumnezeu referitor la eliberarea poporului său?

¹⁵ Ieremia a profeţit şi cum avea să sfârşească Babilonul, cuceritorul Egiptului. Cu un secol înainte, el a prezis cu exactitate căderea bruscă a Babilonului. El a arătat că apele ce constituiau un element al sistemului de apărare al Babilonului aveau ‘să sece’ şi că ‘vitejii săi’ nu aveau să lupte (Ier. 50:38; 51:30). Aceste profeţii s-au împlinit în cele mai mici detalii când mezii şi perşii au deviat apele Eufratului, au trecut albia fluviului şi au pătruns în oraş, luându-i pe babilonieni prin surprindere. Remarcabilă este şi profeţia potrivit căreia oraşul avea să devină un pustiu şi să nu mai fie locuit niciodată (Ier. 50:39; 51:26). Astăzi, pe locul unde se înălţa odinioară măreţul Babilon se găsesc doar nişte ruine, fapt ce atestă exactitatea profeţiei divine.

¹⁶ Iehova a declarat prin Ieremia că iudeii aveau să le slujească babilonienilor 70 de ani. După aceea, Dumnezeu avea să-şi aducă poporul înapoi în ţară. (Citeşte Ieremia 25:8–11; 29:10.) Daniel a crezut cu tărie în această profeţie, pe baza căreia a calculat când avea să se sfârşească perioada în care Ierusalimul era „lăsat pustiu“ (Dan. 9:2). „Ca să se împlinească cuvântul lui Iehova rostit prin gura lui Ieremia“, a spus Ezra, „Iehova a trezit spiritul lui Cirus, regele Persiei“, cuceritorul Babilonului, pentru a-i restabili pe evrei în ţara lor (Ezra 1:1–4). Evreii reîntorşi au putut apoi să se bucure de pace în ţară şi au restabilit închinarea curată, aşa cum prezisese Ieremia (Ier. 30:8–10; 31:3, 11, 12; 32:37).

17. Explicaţi în ce fel cuvintele lui Ieremia despre ‘plânsul amar’ din Rama s-ar putea referi la două situaţii distincte.

¹⁷ Ieremia a consemnat şi profeţii care aveau să se împlinească în viitorul îndepărtat. El a declarat: „Iată ce a spus Iehova: «Un glas se aude în Rama, bocet şi plâns amar: Rahela îşi plânge fiii. Nu vrea să fie mângâiată pentru fiii ei, fiindcă nu mai sunt»“ (Ier. 31:15). Se pare că, după distrugerea Ierusalimului în 607 î.e.n., iudeii captivi au fost adunaţi în oraşul Rama, la aproximativ opt kilometri nord de Ierusalim. E posibil ca, la Rama, unii prizonieri chiar să fi fost ucişi. Uciderea lor ar fi putut duce la o împlinire iniţială a profeţiei, făcând-o, figurativ vorbind, pe ‘Rahela să-şi plângă fiii’. Însă, după mai bine de şase sute de ani, regele Irod a poruncit să fie ucişi toţi pruncii din Betleem. Evanghelistul Matei a explicat că jalea provocată de acel masacru era o împlinire a cuvintelor profetice ale lui Ieremia (Mat. 2:16–18).

18. Cum s-a împlinit profeţia lui Dumnezeu referitoare la Edom?

¹⁸ În secolul I e.n. s-a împlinit şi altă profeţie. Dumnezeu prezisese prin intermediul lui Ieremia că, printre naţiunile care aveau să fie cucerite de babilonieni, se număra şi Edomul (Ier. 25:15–17, 21; 27:1–7). Mai mult, Dumnezeu spusese că Edomul avea să ajungă ca Sodoma şi Gomora, cu alte cuvinte, că avea să nu mai fie locuit niciodată, să nu mai existe (Ier. 49:7–10, 17, 18). Profeţia lui Iehova s-a împlinit. Unde mai întâlnim astăzi numele „Edom“ sau „edomiţi“? Pe o hartă a lumii contemporane? În niciun caz. Ele se găsesc, mai degrabă, în cărţile de istorie antică sau de istorie biblică ori pe hărţi ale lumii de atunci. Potrivit istoricului Josephus Flavius, în secolul al II-lea î.e.n., edomiţii au fost obligaţi să se convertească la iudaism, iar, odată cu distrugerea Ierusalimului în 70 e.n., au încetat să existe ca popor.

19. Ce dezvăluie cartea Ieremia despre capacitatea lui Dumnezeu de a-şi împlini profeţiile?

¹⁹ După cum am văzut, cartea Ieremia este plină de profeţii cu privire la persoane individuale sau la naţiuni. Majoritatea acestor profeţii s-au împlinit deja. Chiar şi numai din acest motiv, cartea biblică Ieremia merită să fie citită şi studiată. Ea este o dovadă de netăgăduit că Iehova, măreţul nostru Dumnezeu, a făcut ceea ce şi-a pus în gând şi că va face la fel şi în viitor. (Citeşte Isaia 46:9–11.) Acest lucru ne întăreşte încrederea în ceea ce profeţeşte Biblia. De fapt, împlinirea unora dintre profeţiile consemnate de Ieremia ne influenţează în mod direct viaţa şi viitorul. Să analizăm în paragrafele ce urmează unele dintre aceste profeţii.

20–22. De ce se poate spune că unele profeţii ale Bibliei, inclusiv unele din cartea Ieremia, au mai mult decât o singură împlinire? Daţi exemple.

²⁰ O profeţie biblică poate avea mai mult decât o singură împlinire. Acest lucru se poate spune şi despre profeţia făcută de Isus ca răspuns la întrebarea apostolilor referitoare la ‘semnul prezenţei sale şi al încheierii acestui sistem’ (Mat. 24:3). Profeţia lui Isus a avut o împlinire între anii 66 şi 70 e.n. Însă este clar că, în anumite privinţe, profeţia se va împlini în timpul ‘marelui necaz’ ce se va abate asupra întregului sistem rău din prezent. Acest necaz „va fi un necaz mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii până acum, nu, şi nici nu va mai fi“ (Mat. 24:21). Astfel de paralele există şi în cazul unor profeţii consemnate de Ieremia. Unele dintre aceste profeţii au avut o împlinire în 607 î.e.n. Însă a doua împlinire urma să aibă loc mult mai târziu, cum a fost în cazul profeţiei despre ‘Rahela care îşi plânge fiii’ (Ier. 31:15). Într-adevăr, unele lucruri profeţite de Ieremia au legătură cu zilele noastre, iar împlinirea lor ne influenţează în mod direct.

²¹ Putem înţelege aceasta din cartea Revelaţia. Sub inspiraţie divină, apostolul Ioan a făcut referire la profeţiile rostite de Ieremia cu privire la sfârşitul Babilonului în 539 î.e.n. În Revelaţia găsim paralele între acest eveniment şi ceea ce urmează să se întâmple la o scară mult mai mare. Printre profeţiile lui Ieremia care s-au împlinit în timpurile moderne este cea despre căderea unui mare imperiu — imperiul mondial al religiei false, „Babilonul cel Mare“ (Rev. 14:8; 17:1, 2, 5; Ier. 50:2; 51:8). Aşa cum se arată în profeţie, poporul lui Dumnezeu trebuia ‘să iasă’ din el pentru a nu-i împărtăşi soarta (Rev. 18:2, 4; Ier. 51:6). Iar apele acestui oraş, simbolizându-i pe locuitorii, sau susţinătorii, săi, ‘aveau să sece’ (Ier. 51:36; Rev. 16:12).

²² În viitor trebuie să se împlinească şi promisiunea lui Dumnezeu de a aduce răzbunare asupra religiei false pentru cruzimea cu care s-a purtat faţă de poporul său. Iehova ‘îi va plăti . . . potrivit cu tot ce a făcut’ (Ier. 50:29; 51:9; Rev. 18:6). „Teritoriile“ religiei false vor deveni în mod cert o întindere pustie (Ier. 50:39, 40).

23. Ce restabilire spirituală prezisă de Ieremia a avut loc în secolul al XX-lea?

²³ După cum s-a putut observa, profeţiile lui Ieremia au, de asemenea, un aspect pozitiv. Ieremia a prezis restabilirea închinării adevărate pe pământ în zilele noastre. Eliberarea iudeilor captivi din anticul Babilon a avut în timpurile moderne un corespondent în eliberarea poporului lui Dumnezeu din Babilonul cel Mare după instaurarea Regatului în ceruri. În sens spiritual, Iehova i-a readus pe slujitorii săi la închinarea curată, motiv pentru care aceştia sunt recunoscători şi bucuroşi. El le binecuvântează eforturile de a-i ajuta pe alţii să devină închinători ai săi şi să beneficieze de hrană spirituală din abundenţă. (Citeşte Ieremia 30:18, 19.) Totodată, suntem martori ai împlinirii promisiunii lui Iehova potrivit căreia îi va da poporului său păstori, adică bărbaţi maturi din punct de vedere spiritual care se îngrijesc cu adevărat de turmă şi o ocrotesc (Ier. 3:15; 23:3, 4).

24. Ce cuvinte cutremurătoare rostite de Ieremia se vor împlini în viitor?

²⁴ Cuvintele lui Ieremia adresate poporului din vechime al lui Dumnezeu conţineau atât o promisiune despre un viitor mai bun pentru cei fideli, cât şi un avertisment referitor la distrugere pentru cei care nu-şi preţuiesc relaţiile cu Iehova. Acest lucru este valabil şi astăzi. Nu putem să nu remarcăm avertismentul cât se poate de serios ce se desprinde din următoarele cuvinte: „Cei ucişi de Iehova vor fi în ziua aceea de la un capăt al pământului până la celălalt. Nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi. Vor ajunge ca bălegarul pe faţa pământului“ (Ier. 25:33).

25. Ce responsabilitate au slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu?

²⁵ Da, asemenea lui Ieremia, noi trăim timpuri critice. La fel ca în vremea sa, reacţia oamenilor la mesajul lui Iehova poate însemna pentru ei viaţă sau moarte. Slujitorii de astăzi ai lui Iehova nu sunt profeţi. Noi nu suntem inspiraţi de Dumnezeu să adăugăm ceva la cuvintele infailibile ale lui Iehova pe care le găsim în Biblie. Totuşi, am primit porunca de a predica vestea bună a Regatului în toate zilele, până la sfârşitul acestui sistem (Mat. 28:19, 20). Noi nu dorim ‘să furăm cuvintele’ lui Iehova ascunzându-le oamenilor ceea ce urmează să se întâmple. (Citeşte Ieremia 23:30.) Suntem hotărâţi să nu reducem cu nimic forţa cuvintelor sale ca să nu diminuăm efectul lor asupra oamenilor. Multe dintre profeţiile transmise de Dumnezeu prin Ieremia s-au împlinit, ceea ce ne dă asigurarea că şi cele care nu s-au împlinit încă sunt demne de toată încrederea. Trebuie să le spunem oamenilor că Dumnezeu va face negreşit ‘ce şi-a pus în gând. [El] va împlini cuvântul său, pe care l-a poruncit din zilele de demult’! (Plâng. 2:17)

26. Despre ce profeţie se va discuta în capitolul următor?

²⁶ Analiza activităţii şi a mesajelor profetice ale lui Ieremia ar fi incompletă dacă nu am acorda atenţie măreţelor promisiuni făcute de Iehova cu privire la „un legământ nou“ cu poporul său, ale cărui legi aveau să fie scrise în inimă (Ier. 31:31–33). Această profeţie şi împlinirea ei, care ne influenţează în mod direct viaţa, vor fi analizate în capitolul următor.