⁵ Si crengile sale se înmulţeau şi ramurile continuau să devină mai lungi din cauza multor ape din cursurile sale de apă. Pe crengile sale toate creaturile zburătoare îşi făceau cuiburile lor şi sub ramurile sale toate animalele sălbatice fătau şi tot felul de neamuri multe locuiau sub umbra lui. Era frumos prin mărimea lui, prin întinderea ramurilor lui; căci rădăcinile erau înfipte în apo mari. Alţi cedri nu–l puteau întrece în grădina lui Dumnezeu. In ceea ce priveşte chiparoşii, ei nu se asemănau cu privire la crengile sale. Si platanii înşişi nu se dovedeau a fi asemenea lui în ramuri. Nici un alt copac din grădina lui Dumnezeu nu se asemăna cu el în ceea ce priveşte frumuseţea sa. Il făcusem atît de frumos prin mulţimea crengilor lui, că–l pizmuiau toţi copacii Edenului, care se aflau în grădina lui Dumnezeu.“ — Ezechiel 31:3–9.

 9. In conformitate cu ceea ce se spune pentru a locui sub umbra acelui cedru „frumos“ al Libanului, ce fel de lucru reprezintă el?

⁹ In timpurile moderne noi nu sîntem atît de mult interesaţi de lucrurile de acum 2 500 de ani, ci, mai cu seamă de acelea din zilele noastre, lucruri care au o legătură cu noi şi care ne afectează. Astfel acest copac „frumos“, acest „cedru din Liban“, reprezintă ceva pe scena modernă? Cum am putea determina aceasta în mod corect? Ei bine, pentru un singur lucru, profeţia nu spune numai că păsările cerului îşi făceau cuiburi în ramurile lui întinse şi fiarele sălbatice fătau sub ramurile lui, ci „tot felul de neamuri multe locuiau sub umbra lui“. De asemenea, „la vuietul căderii lui, eu (Iehova) voi face cu siguranţă să se cutremure naţiunile.“ (Ezechiel 31:6, 16.) Aceste cuvinte au nuanţe politice. Ele arată că această creştere „a cedrului Libanului“ reprezintă ceva politic. Si aceasta aşa este;

12. Cum era Egiptul chiar în ziua lui Ezechiel, încă asemenea acelui „cedru înalt cu umbre întinse din Liban“?

¹² Chiar în timpul lui Ezechiel, guvernul iudaic de la Ierusalim, apelase la Egipt pentru ajutor militar împotriva Imperiului Babilonului în expansiune (Ezech. 17:7–17). Nu există nici o îndoială că Egiptul deţinea încă influenţă internaţională (Ier. 37:5–7). Astfel, Faraon, regele Egiptului şi mulţimea lui erau încă ca o înaltă structură politică, militară, care s–a ridicat mai sus decît cedrii Libanului, care poate creşte pînă la înălţimea de 30 metri sau mai mult. Ca un cedru al Libanului, ale cărui ramuri inferioare sînt atît de lungi, încît copacul — chiar dacă el este atît de înalt — are aspectul unui pitic, apare de asemenea că Egiptul acelui timp a provocat chiar Babilonul şi a oferit umbră naţiunilor, care erau dispuse să se alieze cu ţara Nilului şi să vină sub protecţia ramurilor sale larg întinse ale ajutorului militar. In ochii popoarelor asuprite, Egiptul tot mai era „frumos în ramuri“ şi ele preferau alianţa cu Egiptul în loc de a se supune Babilonului, a cărui putere o folosea Iehova Dumnezeu atunci ca instrumentul său pentru executarea mîniei divine.