„Îndreptaţi-vă inima spre“ templul lui Dumnezeu!

„Fiu al omului, . . . pune-ţi inima la [îndreaptă-ţi inima spre, NW] toate lucrurile pe care ţi le voi arăta . . . Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.“ — EZECHIEL 40:4.

 1. În ce situaţie se afla poporul ales al lui Dumnezeu în anul 593 î.e.n.?

ERA în anul 593 î.e.n., în al 14-lea an de exil al Israelului. Evreilor care trăiau în Babilon, meleagurile natale mult îndrăgite de ei trebuie să le fi părut într-adevăr foarte îndepărtate. Ultima dată când cei mai mulţi dintre ei văzuseră Ierusalimul, acesta era cuprins de flăcări, iar puternicele lui ziduri erau dărâmate şi falnicele lui edificii deveniseră nişte ruine. Templul lui Iehova — cândva gloria oraşului şi singurul centru al închinării pure de pe tot pământul — ajunsese un morman de dărâmături. Totuşi, acum, Israelului îi stătea în faţă o lungă perioadă de exil. Mai aveau să treacă 56 de ani până la promisa eliberare. — Ieremia 29:10.

 2. De ce amintirile despre templul lui Dumnezeu din Ierusalim trebuie să-l fi întristat pe Ezechiel?

² Gândul că templul lui Dumnezeu zăcea în ruine la sute de kilometri depărtare, fiind un loc bântuit de animale sălbatice, trebuie să-l fi întristat pe fidelul profet Ezechiel (Ieremia 9:11). Chiar tatăl său, Buzi, slujise ca preot în acel templu (Ezechiel 1:3). Ezechiel ar fi trebuit să se bucure de acelaşi privilegiu, însă, în 617 î.e.n., când era încă tânăr, a fost dus în exil împreună cu nobilii Ierusalimului. Acum, când avea aproape 50 de ani, Ezechiel ştia probabil că nu va mai trăi să vadă din nou Ierusalimul şi că nu va participa la reconstruirea templului de aici. Ce mult trebuie să fi însemnat pentru Ezechiel faptul că a primit o viziune despre un templu glorios!

 3. a) Care a fost scopul viziunii lui Ezechiel despre templu? b) Care sunt cele patru elemente principale ale viziunii?

³ Această viziune detaliată, cuprinsă în nouă capitole ale cărţii lui Ezechiel, le-a furnizat evreilor exilaţi o promisiune care le-a întărit credinţa. Închinarea pură avea să fie restabilită! În secolele care au urmat, chiar până în zilele noastre, această viziune a fost o sursă de încurajare pentru cei ce l-au iubit pe Iehova. În ce mod? Să examinăm ce a însemnat viziunea profetică a lui Ezechiel pentru israeliţii aflaţi în exil. Viziunea conţine patru elemente principale: templul, preoţia, căpetenia şi ţara.

Restabilirea templului

 4. Unde este dus Ezechiel la începutul viziunii, ce vede el acolo şi cine îi este ghid în turul său?

⁴ Mai întâi, Ezechiel este dus în faţa unui „munte foarte înalt“. Pe munte, în partea de sud, se află un templu uriaş, asemenea unui oraş fortificat. Un înger, a cărui „înfăţişare era ca înfăţişarea bronzului“, îl duce pe profet într-un tur amănunţit al templului (Ezechiel 40:2, 3). Pe parcursul viziunii, Ezechiel îl vede pe înger măsurând cu meticulozitate cele trei perechi de porţi corespondente ale templului cu încăperile lor pentru gărzi, o curte exterioară, o curte interioară, sălile de mese, un altar şi sanctuarul templului cu cele două compartimente ale sale, Locul Sfânt şi Locul Preasfânt.

 5. a) Ce asigurare îi dă Iehova lui Ezechiel? b) Pe cine reprezentau „trupurile moarte ale împăraţilor lor“ care trebuiau înlăturate din templu, şi de ce era important acest lucru?

⁵ Apoi, în viziune apare însuşi Iehova. El intră în templu şi îl asigură pe Ezechiel că El va locui acolo. Însă El cere să-I fie curăţită casa spunând: „Acum vor depărta de la Mine desfrânările lor şi trupurile moarte ale împăraţilor lor şi Eu voi locui pentru totdeauna în mijlocul lor“ (Ezechiel 43:2–4, 7, 9). Aceste „trupuri moarte ale împăraţilor lor“ se referă, evident, la idoli. Atât conducătorii rebeli din Ierusalim, cât şi poporul pângăriseră templul lui Dumnezeu cu idoli şi îi făcuseră regi (compară cu Amos 5:26). Departe de a fi dumnezei sau regi vii, aceştia erau lucruri detestabile, lipsite de viaţă în ochii lui Iehova. Ei trebuiau să fie înlăturaţi. — Leviticul 26:30; Ieremia 16:18.

 6. Ce a semnificat măsurarea templului?

⁶ Care era scopul acestei părţi a viziunii? Ea îi asigura pe exilaţi cu privire la completa restabilire a închinării pure la templul lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, măsurarea templului constituia o garanţie din partea lui Dumnezeu că viziunea avea să se împlinească (compară cu Ieremia 31:39, 40; Zaharia 2:2–8). Orice urmă de idolatrie avea să fie ştearsă. Iehova avea să-şi binecuvânteze din nou casa.

Preoţia şi căpetenia

 7. Ce informaţii sunt furnizate cu privire la leviţi şi la preoţi?

⁷ Şi preoţia avea să treacă printr-un proces de curăţire, sau de rafinare. Leviţii urmau să fie mustraţi pentru că cedaseră în faţa idolatriei, în timp ce fiii lui Ţadoc, care slujeau ca preoţi, urmau să fie lăudaţi şi răsplătiţi pentru că rămăseseră curaţi.a Totuşi, ambele grupuri aveau să primească anumite responsabilităţi în cadrul serviciului adus în casa restabilită a lui Dumnezeu, lucru care depindea, bineînţeles, de fidelitatea fiecăruia în parte. În plus, Iehova a decretat: „Vor învăţa pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt şi vor arăta deosebirea dintre ce este necurat şi ce este curat“ (Ezechiel 44:10–16, 23). Astfel, preoţia urma să fie restabilită, iar perseverenţa fidelă a preoţilor avea să fie răsplătită.

 8. a) Cine erau căpeteniile Israelului antic? b) În ce fel era căpetenia din viziunea lui Ezechiel activă în ce priveşte închinarea pură?

⁸ Viziunea vorbeşte şi despre cineva numit căpetenie. Încă de pe timpul lui Moise, naţiunea avea căpetenii. Cuvântul ebraic pentru „căpetenie“, nasí’, se putea referi la capul unei familii sau la conducătorul unui trib sau chiar al unei naţiuni. În viziunea lui Ezechiel, conducătorii Israelului, luaţi ca clasă, sunt mustraţi pentru că au oprimat poporul şi sunt îndemnaţi să fie imparţiali. Deşi nu face parte din clasa preoţească, căpetenia activează într-un mod remarcabil în cadrul închinării pure. Aceasta intră şi iese din curtea exterioară împreună cu triburile nepreoţeşti, se aşază în porticul Porţii de la Răsărit şi furnizează unele jertfe pe care să le ofere poporul (Ezechiel 44:2, 3; 45:8–12, 17). Aşadar, viziunea i-a asigurat pe cei din zilele lui Ezechiel că naţiunea restabilită avea să fie binecuvântată cu conducători exemplari, bărbaţi care urmau să sprijine preoţia în ce priveşte organizarea poporului lui Dumnezeu şi care aveau să fie exemple excelente pe plan spiritual.

Ţara

 9. a) Cum urma să fie împărţită ţara, dar cine nu avea să primească nici o moştenire? b) Ce era contribuţia sfântă, şi ce cuprindea ea?

⁹ Spre final, viziunea lui Ezechiel a inclus o vedere generală asupra ţării lui Israel. Aceasta urma să fie împărţită, fiecare trib primind câte o porţiune. Şi căpetenia urma să primească o moştenire. Cu toate acestea, preoţii nu aveau să primească nimic, întrucât Iehova spusese: „Eu voi fi moştenirea lor“ (Ezechiel 44:10, 28; Numeri 18:20). Viziunea arăta că porţiunea care îi revenea căpeteniei ţării avea să fie situată de o parte şi de alta a unei zone speciale numite contribuţia sfântă. Aceasta era o bucată de pământ de formă pătrată, împărţită în trei fâşii: partea de nord era pentru leviţii penitenţi, cea din mijloc pentru preoţi, iar cea de sud pentru oraş şi pentru pământul productiv. Templul lui Iehova avea să fie situat pe fâşia de pământ a preoţilor, în centrul porţiunii pătrate numite contribuţie. — Ezechiel 45:1–7.

10. Ce a însemnat pentru evreii fideli din exil profeţia despre împărţirea ţării?

¹⁰ Cât de mult trebuie să-i fi încurajat pe acei exilaţi toate aceste detalii! Fiecărei familii i se dădea asigurarea că va primi o moştenire în ţară (compară cu Mica 4:4). Închinarea pură avea să ocupe aici un loc central proeminent. În plus, să remarcăm faptul că, în viziunea lui Ezechiel, căpetenia, întocmai ca şi preoţii, urma să locuiască pe porţiunea de pământ donată de popor (Ezechiel 45:16). Prin urmare, în ţara restabilită, poporul avea să ia parte la lucrarea efectuată de cei pe care Iehova îi numise să preia conducerea şi să-i sprijine dând ascultare directivelor acestora. În ansamblu, această ţară era un exemplu viu a ceea ce însemna organizare, cooperare şi siguranţă.

11, 12. a) Cum îi asigură Iehova în mod profetic pe membrii poporul său că le va binecuvânta ţara restabilită? b) Ce simbolizau pomii aflaţi pe malurile râului?

¹¹ Avea să le binecuvânteze Iehova ţara? Profeţia răspunde la această întrebare cu o emoţionantă descriere. Din templu curge un pârâiaş, care creşte, devenind un torent la vărsarea lui în Marea Moartă. Aici el readuce la viaţă apele lipsite de viaţă, iar pe o porţiune a ţărmului se dezvoltă o industrie piscicolă. Pe malurile râului sunt mulţi pomi care rodesc tot anul, furnizând hrană şi vindecând. — Ezechiel 47:1–12.

¹² Pentru exilaţi, această promisiune era o repetare şi o confirmare a profeţiilor de restabilire anterioare, pe care ei le apreciau foarte mult. Profeţii inspiraţi ai lui Iehova vorbiseră de mai multe ori în termeni paradiziaci despre un Israel restabilit şi repopulat. Revenirea la viaţă a regiunilor părăsite a constituit o temă profetică ce s-a reluat frecvent (Isaia 35:1, 6, 7; 51:3; Ezechiel 36:35; 37:1–14). Aşadar, poporul se putea aştepta ca binecuvântările dătătoare de viaţă ale lui Iehova să curgă ca un râu din templul restabilit. Ca urmare, o naţiune moartă din punct de vedere spiritual avea să revină la viaţă. Poporul restabilit avea să fie binecuvântat cu bărbaţi spirituali deosebiţi, la fel de drepţi şi de neclintiţi ca şi pomii aflaţi de-a lungul malurilor râului din viziune, bărbaţi care aveau să preia conducerea în ce priveşte reconstruirea unei ţări aflate în ruină. Şi Isaia a scris despre nişte „terebinţi ai dreptăţii“ care aveau să „zidească [din nou] vechile dărâmături“. — Isaia 61:3, 4.

Când are loc împlinirea viziunii?

13. a) În ce sens şi-a binecuvântat Iehova poporul restabilit cu „terebinţi ai dreptăţii“? b) Cum s-a împlinit profeţia despre Marea Moartă?

¹³ Au fost dezamăgiţi exilaţii care s-au întors? În nici un caz! În 537 î.e.n., o rămăşiţă restabilită s-a întors în ţara ei natală mult îndrăgită. Cu timpul, sub îndrumarea acestor „terebinţi ai dreptăţii“ — cum au fost scribul Ezra, profeţii Hagai şi Zaharia şi marele preot Iosua —, locurile care fuseseră devastate cu mult timp în urmă au fost reconstruite. Căpeteniile, de exemplu, Neemia şi Zorobabel, au condus ţara cu imparţialitate şi dreptate. Templul lui Iehova a fost restabilit, iar mijloacele furnizate de Iehova în vederea vieţii — binecuvântările ce decurgeau din faptul de a trăi conform legământului său — s-au revărsat din nou asupra lor (Deuteronomul 30:19; Isaia 48:17–20). Una dintre binecuvântări a fost cunoştinţa. Serviciul preoţesc a fost restabilit, iar preoţii îi învăţau pe membrii poporului Legea (Maleahi 2:7). Ca urmare, poporul a fost readus la viaţă din punct de vedere spiritual, iar membrii lui au redevenit slujitori ai lui Iehova rodnici, lucru prefigurat de vindecarea Mării Moarte şi de înfloritoarea industrie piscicolă.

14. De ce profeţia lui Ezechiel avea să cunoască o împlinire mult mai amplă decât cea care avusese loc după întoarcerea evreilor din exilul babilonian?

¹⁴ Constituiau aceste evenimente singura împlinire a viziunii lui Ezechiel? Nu, viziunea indică spre ceva de proporţii mult mai mari. Să ne gândim la următorul lucru: Templul pe care l-a văzut Ezechiel nu putea fi în realitate construit după descrierea făcută. Este adevărat că evreii au luat în serios această viziune şi chiar au aplicat în mod literal unele detalii ale acesteia.b Cu toate acestea, templul din viziune ca întreg era prea mare chiar şi pentru muntele Moria, locul unde fusese situat templul dinainte. În plus, templul văzut de Ezechiel nu era situat în oraş, ci la o oarecare distanţă, pe o fâşie de teren separată, pe când cel de-al doilea templu a fost construit pe locul celui dintâi, în oraşul Ierusalim (Ezra 1:1, 2). Apoi, nici un râu propriu-zis nu a izvorât vreodată din templul din Ierusalim. Aşadar, Israelul antic a văzut doar împlinirea la scară mică a profeţiei lui Ezechiel. Acest lucru înseamnă că viziunea trebuie să aibă şi o împlinire spirituală, la o scară mai mare.

15. a) Când a intrat în funcţiune templul spiritual al lui Iehova? b) Ce anume arată că viziunea lui Ezechiel nu s-a împlinit în timpul când Cristos s-a aflat pe pământ?

¹⁵ Este clar că, pentru a afla care este împlinirea principală a viziunii lui Ezechiel, trebuie să ne îndreptăm atenţia spre marele templu spiritual al lui Iehova, despre care apostolul Pavel a vorbit în mod amănunţit în cartea Evrei. Acest templu a intrat în funcţiune odată cu ungerea lui Isus Cristos ca Mare Preot al său în anul 29 e.n. Dar s-a împlinit viziunea lui Ezechiel în zilele lui Isus? Cu siguranţă, nu. Isus, în calitate de Mare Preot, a împlinit semnificaţia profetică a Zilei Ispăşirii prin botezul său, prin moartea sa de jertfă şi prin faptul că a intrat în Locul Preasfânt, cerul însuşi (Evrei 9:24). Este interesant însă că în viziunea lui Ezechiel nu se face referire nici la marele preot, nici la Ziua Ispăşirii. Prin urmare, este puţin probabil că această viziune se referă la secolul I e.n. Atunci la ce perioadă de timp se aplică?

16. De care profeţie ne aminteşte cadrul viziunii lui Ezechiel, şi cum ne ajută aceasta să înţelegem când are loc împlinirea principală a viziunii lui Ezechiel?

¹⁶ Pentru a afla răspunsul, să ne întoarcem la viziunea propriu-zisă. Ezechiel a scris: „M-a dus în ţara lui Israel, în nişte viziuni ale lui Dumnezeu, şi m-a aşezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi era ceva ca o cetate zidită“ (Ezechiel 40:2). Cadrul acestei viziuni, acel „munte foarte înalt“, ne aduce aminte de Mica 4:1, unde se spune: „În zilele de pe urmă, muntele casei DOMNULUI va fi întemeiat tare ca cel mai înalt munte, se va înălţa deasupra dealurilor şi popoarele vor veni grămadă la el“. Când are loc împlinirea acestei profeţii? Mica 4:5 arată că acest lucru se va întâmpla când naţiunile se vor închina încă la dumnezei falşi. De fapt, chiar în zilele noastre, „zilele de pe urmă“, închinarea pură a fost înălţată, restabilită la poziţia care i se cuvine în viaţa slujitorilor lui Dumnezeu.

17. Cum ne ajută profeţia din Maleahi 3:1–5 să stabilim momentul când a fost curăţit templul din viziunea lui Ezechiel?

¹⁷ Ce anume a făcut posibilă această restabilire? Să ne amintim că, în cel mai semnificativ moment al viziunii lui Ezechiel, Iehova vine la templu şi insistă ca întreaga sa casă să fie curăţită de idolatrie. Când a fost curăţit templul spiritual al lui Dumnezeu? În Maleahi 3:1–5, Iehova prezice un timp când el va „intra în templul Său“ însoţit de „Solul legământului“, Isus Cristos. Cu ce scop? „El va fi ca focul topitorului şi ca leşia înălbitorului.“ Această rafinare a început în timpul primului război mondial. Care a fost rezultatul? Începând din 1919, Iehova locuieşte în casa lui şi binecuvântează ţara spirituală a poporului său (Isaia 66:8). Aşadar, putem trage concluzia că profeţia lui Ezechiel despre templu are o împlinire importantă pe parcursul zilelor din urmă.

18. Când va avea loc împlinirea finală a viziunii despre templu?

¹⁸ La fel ca alte profeţii de restabilire, viziunea lui Ezechiel va mai avea o împlinire, ultima de fapt, în Paradis. Numai atunci omenirea animată de dreptate va beneficia din plin de măsurile luate de Dumnezeu cu privire la templu. Atunci Cristos, împreună cu preoţia sa cerească formată din 144 000 de preoţi, va aplica valoarea jertfei sale de răscumpărare. Toţi oamenii ascultători care se vor supune domniei lui Cristos vor ajunge la perfecţiune (Apocalipsa 20:5, 6). Cu toate acestea, nu în Paradis va avea loc principala împlinire a viziunii lui Ezechiel. De ce?

Viziunea se concentrează asupra zilelor noastre

19, 20. De ce principala împlinire a viziunii trebuie să aibă loc astăzi şi nu în Paradis?

¹⁹ Ezechiel a văzut un templu care trebuia să fie curăţit de idolatrie şi de fornicaţie spirituală (Ezechiel 43:7–9). Cu siguranţă, acest lucru nu se poate aplica la închinarea care îi va fi adusă lui Iehova în Paradis. În plus, preoţii din viziune reprezintă clasa preoţească unsă când ea se află încă pe pământ, nu după învierea acesteia la viaţă cerească sau în timpul Mileniului. De ce? Să remarcăm faptul că preoţii sunt prezentaţi slujind în curtea interioară. Unele articole din ediţiile anterioare ale Turnului de veghere au arătat că această curte reprezintă starea spirituală unică a subpreoţilor lui Cristos în timp ce ei se află încă pe pământ.c Observaţi, de asemenea, că viziunea scoate în evidenţă imperfecţiunea preoţilor. Lor li s-a spus să ofere jertfe pentru propriile păcate. Ei sunt avertizaţi cu privire la pericolul de a deveni necuraţi atât din punct de vedere spiritual, cât şi din punct de vedere moral. Aşadar, ei nu îi reprezintă pe cei unşi înviaţi, despre care apostolul Pavel a scris următoarele: „Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii“ (1 Corinteni 15:52; Ezechiel 44:21, 22, 25, 27). Preoţii din viziune trăiesc în mijlocul poporului şi îl slujesc în mod direct. Acest lucru nu se va întâmpla în Paradis, când clasa preoţească va fi în cer. Viziunea furnizează, aşadar, o excelentă imagine a modului în care, în prezent, cei unşi colaborează strâns cu „marea mulţime“ pe pământ. — Apocalipsa 7:9; Ezechiel 42:14.

²⁰ Prin urmare, viziunea lui Ezechiel despre templu arată efectele sănătoase ale curăţirii spirituale care are loc în prezent. Dar ce semnificaţie are acest lucru pentru noi? Aceasta nu este doar o enigmă teologică abstractă. Această viziune are o strânsă legătură cu închinarea pe care i-o aducem zilnic singurului Dumnezeu adevărat, Iehova. În următorul nostru articol vom vedea în ce fel.

[Note de subsol]

Vă amintiţi?

◻ Care a fost prima împlinire a viziunii lui Ezechiel despre templu şi preoţia lui?

◻ Care a fost împlinirea iniţială a viziunii lui Ezechiel despre împărţirea ţării?

◻ În cadrul restabilirii Israelului antic, cine a acţionat în calitate de: 1) căpetenii fidele şi 2) „terebinţi ai dreptăţii“?

◻ De ce împlinirea principală a viziunii lui Ezechiel despre templu trebuie să aibă loc în zilele din urmă?