„Templul“ şi „căpetenia“ azi

„Prinţul [căpetenia, NW] va intra cu ei când vor intra; şi vor ieşi împreună când vor ieşi.“ — EZECHIEL 46:10.

 1, 2. Ce adevăr fundamental ne ajută să înţelegem o mare parte din semnificaţia viziunii lui Ezechiel despre templu?

UNII rabini din vechime nu erau foarte satisfăcuţi de cartea lui Ezechiel. Potrivit Talmudului, unii dintre ei chiar considerau că trebuia scoasă din canonul Sfintelor Scripturi. Ei întâmpinau dificultăţi mari în ce priveşte interpretarea viziunii despre templu şi considerau că aceasta depăşea capacitatea de înţelegere a omului. Pe alţi biblişti viziunea lui Ezechiel despre templul lui Iehova i-a pus în încurcătură. Ce se poate spune însă despre noi?

² De la restabilirea închinării pure, Iehova şi-a binecuvântat poporul cu multe străfulgerări de înţelegere a lucrurilor spirituale, inclusiv a ceea ce reprezintă templul spiritual al lui Dumnezeu, adică măsurile luate de Iehova în privinţa închinării pure, comparabile cu un templu.a Acest adevăr fundamental referitor la templul spiritual ne ajută să înţelegem o mare parte din semnificaţia viziunii lui Ezechiel despre templu. Să examinăm mai îndeaproape cele patru elemente ale acestei viziuni: templul, preoţia, căpetenia şi ţara. Ce semnifică acestea în prezent?

Templul şi noi

 3. Ce ne amintesc tavanul înalt şi sculpturile de pe pereţii coridoarelor templului?

³ Imaginaţi-vă că facem un tur al acestui templu din viziune. Ne apropiem şi urcăm şapte trepte spre una dintre uriaşele porţi. Stând în acest coridor, privim în sus cuprinşi de admiraţie. Tavanul se află la peste 30 de metri deasupra noastră! Acest lucru ne reaminteşte că normele care trebuie respectate pentru a beneficia de măsurile luate de Iehova în privinţa închinării pure sunt înalte. Razele de lumină ce pătrund prin ferestre luminează palmierii sculptaţi pe pereţi care în Scripturi simbolizează dreptatea (Psalmul 92:12; Ezechiel 40:14, 16, 22). În acest loc sfânt pot sta numai cei drepţi din punct de vedere moral şi spiritual. În armonie cu acest lucru, noi dorim să rămânem drepţi, pentru ca închinarea noastră să fie acceptată de Iehova. — Psalmul 11:7.

 4. Cine sunt cei cărora le este interzis să intre în templu, şi ce învăţăm din acest lucru?

⁴ De o parte şi de alta a coridorului se află câte trei încăperi pentru gărzi. Ne vor lăsa oare gărzile să intrăm în templu? Iehova îi spune lui Ezechiel că nici un străin „necircumcis cu inima“ nu poate să intre (Ezechiel 40:10; 44:9). Ce înseamnă acest lucru? Că Dumnezeu îi acceptă ca închinători numai pe cei ce iubesc legile sale şi trăiesc în armonie cu ele (Ieremia 4:4; Romani 2:29). El îi primeşte cu bucurie pe aceştia în cortul său spiritual, casa lui de închinare (Psalmul 15:1–5). Încă din 1919, când închinarea pură a fost restabilită, organizaţia pământească a lui Iehova a susţinut şi, treptat, a clarificat legile sale morale. Celor ce refuză în mod voit să asculte nu li se va mai permite să se asocieze cu poporul său. Astăzi, măsura biblică a excluderii păcătoşilor nepenitenţi are rolul de a păstra curată închinarea noastră. — 1 Corinteni 5:13.

 5. a) Ce asemănări există între viziunea lui Ezechiel şi cea a lui Ioan consemnată în Apocalipsa 7:9–15? b) Pe cine reprezintă în viziunea lui Ezechiel cele 12 triburi care se închină în curtea exterioară?

⁵ Coridorul dă în curtea exterioară, unde oamenii se închină lui Iehova şi îi aduc laude. Acest lucru ne aminteşte de viziunea apostolului Ioan despre „marea mulţime“ care se închină lui Iehova „zi şi noapte în templul Său“. Palmierii apar în ambele viziuni. În viziunea lui Ezechiel, ei decorează pereţii coridorului de la intrare. În viziunea lui Ioan, închinătorii ţin în mâini ramuri de palmier, care simbolizează bucuria cu care îl laudă pe Iehova şi îl întâmpină pe Isus ca Rege al lor (Apocalipsa 7:9–15). În contextul viziunii lui Ezechiel, cele 12 triburi ale lui Israel reprezintă clasa „altor oi“ (Ioan 10:16; compară cu Luca 22:28–30). Vă aflaţi şi voi printre cei care găsesc bucurie în faptul de a-l lăuda pe Iehova proclamând Regatul său?

 6. Care era rolul sălilor de mese din curtea exterioară, şi de care privilegiu le aduce aminte acest lucru celor ce fac parte dintre alte oi?

⁶ În timp ce facem turul curţii exterioare, vedem cele 30 de săli de mese unde oamenii se împărtăşesc din jertfele aduse de ei în mod voluntar (Ezechiel 40:17). Astăzi, cei care fac parte dintre alte oi nu aduc jertfe de animale, dar nici nu vin cu mâinile goale la templul spiritual (compară cu Exodul 23:15). Apostolul Pavel a scris: „Prin [Isus], deci, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui. Şi să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia, căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac“ (Evrei 13:15, 16; Osea 14:2). Este un mare privilegiu să-i aducem lui Iehova jertfe de acest fel! — Proverbele 3:9, 27.

 7. Ce asigurare ni se dă prin măsurarea templului?

⁷ Ezechiel priveşte cum un înger măsoară acest templu din viziune (Ezechiel 40:3). În mod asemănător, apostolului Ioan i s-au spus următoarele: „Scoală-te şi măsoară templul lui Dumnezeu, altarul şi pe cei care se închină în el“ (Apocalipsa 11:1). Ce reprezintă această măsurare? În ambele situaţii, acest lucru a servit, se pare, drept garanţie, sau indiciu că nimic nu-l poate împiedica pe Iehova să-şi ducă la îndeplinire scopurile referitoare la închinarea pură. Şi în zilele noastre putem fi siguri că nimic, nici chiar opoziţia înverşunată din partea guvernelor, nu poate sta în calea restabilirii închinării pure.

 8. Cine intră pe porţile care dau în curtea interioară, şi de care lucru ne amintesc aceste porţi?

⁸ Traversând curtea exterioară, vedem trei porţi prin care se intră în curtea interioară; porţile interioare sunt aşezate paralel cu porţile exterioare şi au aceeaşi mărime ca şi acestea (Ezechiel 40:6, 20, 23, 24, 27). Numai preoţii pot să intre în curtea interioară. Porţile interioare ne amintesc că cei unşi trebuie să se conformeze normelor şi legilor divine şi că toţi creştinii adevăraţi sunt îndrumaţi de aceleaşi norme şi legi. Dar în ce constă munca preoţilor, şi ce însemnătate are ea pentru zilele noastre?

O preoţie fidelă

 9, 10. Cum furnizează „preoţia împărătească“, prefigurată de clasa preoţească din viziunea lui Ezechiel, instruire spirituală?

⁹ În timpurile precreştine, preoţii munceau din greu la templu. Ei înjunghiau animalele pentru jertfă, le ofereau pe altar şi le slujeau celorlalţi preoţi şi poporului, ceea ce îi solicita mult pe plan fizic. Însă ei mai aveau de efectuat o muncă importantă. Iehova a poruncit următoarele cu privire la preoţi: „Vor învăţa pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt şi vor arăta deosebirea dintre ce este necurat şi ce este curat“. — Ezechiel 44:23; Maleahi 2:7.

¹⁰ Apreciaţi voi munca grea şi serviciul efectuat cu umilinţă de cei unşi ca clasă, sau ca „preoţie împărătească“, în folosul închinării pure (1 Petru 2:9)? Asemenea preoţiei levitice din vechime, ei se află în frunte în ce priveşte acordarea de instruire spirituală, ajutându-i pe oameni să înţeleagă ce este şi ce nu este curat şi acceptabil în ochii lui Dumnezeu (Matei 24:45). Această instruire, furnizată prin intermediul publicaţiilor bazate pe Biblie şi al întrunirilor şi congreselor creştine, i-a ajutat pe milioane de oameni să se împace cu Dumnezeu. — 2 Corinteni 5:20.

11. a) În ce fel a scos în evidenţă viziunea lui Ezechiel importanţa faptului ca preoţii să fie curaţi? b) Cum au fost curăţiţi în sens spiritual cei unşi în zilele din urmă?

¹¹ Cu toate acestea, preoţilor li se cerea nu numai să-i înveţe pe alţii să fie curaţi, ci şi să fie ei înşişi curaţi. Astfel, Ezechiel a întrevăzut un proces de rafinare a preoţiei din Israel (Ezechiel 44:10–16). În mod asemănător, istoria arată că în anul 1918 Iehova s-a aşezat „ca purificator“ în templul său spiritual, examinând clasa preoţească unsă (Maleahi 3:1–5). Celor socotiţi curaţi din punct de vedere spiritual, adică cei care au manifestat căinţă cu privire la orice formă de idolatrie practicată în trecut, li s-a permis să beneficieze în continuare de privilegiul de a sluji în templul său spiritual. Totuşi, ca toţi ceilalţi, cei unşi, luaţi în mod individual, pot deveni necuraţi fie din punct de vedere spiritual, fie din punct de vedere moral (Ezechiel 44:22, 25–27). Ei trebuie să depună eforturi pentru a rămâne „nepătaţi de lume“. — Iacov 1:27; compară cu Marcu 7:20–23.

12. De ce trebuie să apreciem munca celor unşi?

¹² Fiecare dintre noi s-ar putea întreba: „Apreciez eu cu adevărat exemplul dat de cei unşi de-a lungul multor ani de serviciu fidel? Le imit eu credinţa?“ Este bine ca aceia care fac parte din marea mulţime să-şi amintească faptul că nu-i vor avea mereu pe cei unşi alături de ei aici, pe pământ. Despre preoţii din viziunea lui Ezechiel Iehova a spus: „Să nu le daţi nici o moşie în Israel: Eu voi fi moşia lor“ (Ezechiel 44:28). În mod asemănător, cei unşi nu au un loc veşnic pe pământ. Ei au o moştenire cerească, iar cei din marea mulţime consideră un privilegiu faptul de a-i sprijini şi încuraja atât timp cât aceştia mai sunt pe pământ. — Matei 25:34–40; 1 Petru 1:3, 4.

Cine este căpetenia?

13, 14. a) De ce căpetenia trebuie să facă parte dintre alte oi? b) Pe cine reprezintă căpetenia?

¹³ Acum se pune o întrebare demnă de interes. Pe cine reprezintă, aşadar, căpetenia? Întrucât despre aceasta se vorbeşte atât ca despre o persoană, cât şi ca despre un grup, putem trage concluzia că reprezintă o clasă de oameni (Ezechiel 44:3; 45:8, 9). Dar din cine este alcătuită această clasă? Bineînţeles, nu din cei unşi. În viziune, căpetenia colaborează strâns cu preoţii, însă ea nu face parte dintre aceştia. Spre deosebire de clasa preoţească, ei i s-a dat o moştenire pe pământ, şi, astfel, ea are un viitor pe pământ, nu în cer (Ezechiel 48:21). În plus, în Ezechiel 46:10 se spune: „[Căpetenia] va intra cu ei [cu triburile nepreoţeşti] când vor intra [în curtea exterioară a templului]; şi vor ieşi împreună când vor ieşi“. Ea nu intră în curtea interioară, ci se închină în curtea exterioară, intrând şi ieşind din templu împreună cu poporul. Aceste aspecte arată în mod indiscutabil că cei ce alcătuiesc clasa căpeteniei fac parte din marea mulţime de alte oi.

¹⁴ Căpetenia are, evident, de îndeplinit anumite responsabilităţi în cadrul poporului lui Dumnezeu. În curtea exterioară, ea stă în porticul Porţii de la Răsărit (Ezechiel 44:2, 3). Acest lucru indică o poziţie de supraveghere, asemănătoare poziţiei pe care o deţineau bătrânii din Israel, care şedeau la poarta cetăţii şi judecau (Rut 4:1–12; Proverbele 22:22). Cine dintre alte oi deţine în prezent o poziţie de supraveghere? Bătrânii cu speranţă pământească, numiţi de spiritul sfânt (Faptele 20:28). Aşadar, clasa căpeteniei este în curs de pregătire, având perspectiva de a sluji în lumea nouă într-o poziţie administrativă.

15. a) În ce fel aruncă lumină viziunea lui Ezechiel asupra relaţiei dintre bătrânii din marea mulţime şi clasa preoţească unsă? b) Ce conducere au preluat bătrânii unşi în cadrul organizaţiei pământeşti a lui Dumnezeu?

¹⁵ Ce relaţie există însă în prezent între clasa preoţească unsă şi aceşti bătrâni care, ca membri ai marii mulţimi, slujesc în poziţii de supraveghere? Viziunea lui Ezechiel sugerează că bătrânii care sunt membri ai marii mulţimi îi susţin pe creştinii unşi, care sunt în frunte din punct de vedere spiritual, şi li se supun acestora. În ce mod? Să ne amintim că preoţilor din viziune li s-a dat responsabilitatea de a instrui poporul în lucruri spirituale. Tot lor li s-a spus să acţioneze ca judecători în cazuri judiciare. În plus, leviţii au fost numiţi în „posturi de supraveghere“ (NW) la porţile templului (Ezechiel 44:11, 23, 24). Evident, căpetenia trebuia să se supună preoţilor, care slujeau şi îndrumau din punct de vedere spiritual. Este potrivit, aşadar, ca în timpurile moderne cei unşi să fie în fruntea închinării pure. De exemplu, membrii Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova au fost aleşi dintre cei unşi. Aceşti bătrâni unşi fideli instruiesc de decenii clasa căpeteniei, aflată în formare, pregătindu-i pe viitorii membri ai acestei clase pentru ziua când li se va da autoritate deplină în viitoarea lume nouă a lui Dumnezeu.

16. Potrivit cu Isaia 32:1, 2, ce trebuie să facă toţi bătrânii?

¹⁶ Dar ce fel de supraveghetori sunt aceşti viitori membri, care sunt pe punctul de a primi responsabilităţi mai mari în calitate de clasă a căpeteniei? Profeţia consemnată în Isaia 32:1, 2 spune: „Iată, un împărat va domni cu dreptate şi prinţii vor conduce cu judecată. Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete“. Această profeţie se împlineşte astăzi în timp ce bătrânii creştini, atât cei unşi, cât şi cei ce fac parte dintre alte oi, se străduiesc să ocrotească turma de „furtuni“, care vin sub formă de persecuţii şi descurajări.

17. Cum trebuie să se considere păstorii creştini, şi cum trebuie să-i considere turma pe aceştia?

¹⁷ Cuvintele „prinţ“ şi „căpetenie“, care în limba ebraică au sensuri asemănătoare, nu sunt folosite ca titluri menite să glorifice oameni. Ele indică, mai degrabă, responsabilitatea acestor bărbaţi de a avea grijă de oile lui Dumnezeu. Iehova avertizează cu severitate: „Destul, [căpetenii] ale lui Israel! Încetaţi violenţa şi jaful, faceţi judecată şi dreptate!“ (Ezechiel 45:9). Este potrivit ca toţi bătrânii de azi să respecte din toată inima acest sfat (1 Petru 5:2, 3). La rândul ei, turma recunoaşte că Isus a furnizat păstori ca „daruri sub formă de oameni“ (Efeseni 4:8, NW). Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească ei sunt consemnate în Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu (1 Timotei 3:1–7; Tit 1:5–9). Aşadar, creştinii se supun conducerii bătrânilor. — Evrei 13:7.

18. Care sunt în prezent unele responsabilităţi ale clasei căpeteniei, şi care vor fi responsabilităţile ei în viitor?

¹⁸ În timpurile biblice, unele căpetenii deţineau o autoritate mai mare, iar altele mai mică. Astăzi, bătrânii din marea mulţime au responsabilităţi foarte diferite. Unii slujesc într-o congregaţie, alţii slujesc mai multor congregaţii ca supraveghetori itineranţi, alţii slujesc unor ţări întregi ca membri ai comitetelor de filială, alţii ajută în mod direct diverse comitete ale Corpului de Guvernare. În lumea nouă, Isus va numi „prinţi în toată ţara“ care să fie în fruntea închinătorilor de pe pământ ai lui Iehova (Psalmul 45:16). Fără îndoială, pe mulţi dintre aceştia el îi va alege dintre bătrânii fideli de azi. Deoarece aceşti bărbaţi dovedesc încă de pe acum că îndeplinesc cerinţele necesare, el va decide să le încredinţeze multora dintre ei privilegii şi mai mari în viitor, când el va dezvălui rolul pe care clasa căpeteniei îl va avea în lumea nouă.

Ţara poporului lui Dumnezeu azi

19. Ce reprezintă ţara din viziunea lui Ezechiel?

¹⁹ Viziunea lui Ezechiel prezintă, de asemenea, ţara restabilită a Israelului. Ce reprezintă acest element al viziunii? Alte profeţii de restabilire au prezis că ţara, Israelul, urma să fie un paradis ca Edenul (Ezechiel 36:34, 35). Astăzi, noi ne bucurăm de o „ţară“ restabilită, care este şi ea, într-un anumit sens, asemănătoare Edenului. În mod similar, noi vorbim adesea despre paradisul nostru spiritual. Turnul de veghere a definit „ţara“ drept „domeniul de activitate“ al poporului ales al lui Dumnezeu.b Indiferent unde s-ar afla un slujitor al lui Iehova, el este în această ţară restabilită atât timp cât se străduieşte să promoveze închinarea adevărată călcând pe urmele lui Cristos Isus. — 1 Petru 2:21.

20. Ce principiu am putea desprinde din „contribuţia sfântă“ din viziunea lui Ezechiel, şi cum am putea aplica acest principiu?

²⁰ Dar ce se poate spune despre porţiunea de pământ numită „contribuţia sfântă“? Aceasta era contribuţia pe care poporul trebuia să o facă pentru a sprijini preoţia şi oraşul. În plus, „tot poporul din ţară“ trebuia să dea o bucată de pământ pentru căpetenie. Ce înseamnă acest lucru în zilele noastre? Bineînţeles, nu înseamnă că poporul lui Dumnezeu ar trebui împovărat cu retribuirea unei clase de clerici salariaţi (2 Tesaloniceni 3:8). Ci sprijinul acordat bătrânilor este în primul rând de natură spirituală. Acesta include, printre altele, şi faptul de a participa la lucrarea efectuată în prezent şi de a colabora şi de a fi supuşi. Însă, la fel ca în timpurile lui Ezechiel, această contribuţie îi este adusă „lui Iehova“, nu vreunui om. — Ezechiel 45:1, 7, 16.

21. Ce arată modul în care este împărţită ţara din viziunea lui Ezechiel?

²¹ Nu numai căpeteniei şi preoţilor li s-a repartizat un loc în această ţară restabilită. Modul în care este împărţită ţara arată că fiecare dintre cele 12 triburi are o moştenire sigură (Ezechiel 47:13, 22, 23). Prin urmare, pe lângă faptul că în prezent au un loc în paradisul spiritual, membrii marii mulţimi vor primi, de asemenea, o bucată de pământ când vor moşteni un loc în domeniul pământesc al Regatului lui Dumnezeu.

22. a) Ce reprezintă oraşul din viziunea lui Ezechiel? b) Ce putem înţelege din faptul că oraşul are porţi în toate părţile?

²² În sfârşit, ce reprezintă oraşul din această viziune? Nu este vorba de un oraş ceresc, întrucât el se află în mijlocul ţării „profane“ (NW), nesfinte (Ezechiel 48:15–17). Aşadar, trebuie să fie vorba despre ceva pământesc. Dar ce este un oraş? Nu se referă la nişte oameni care alcătuiesc un grup organizat? Ba da. Aşadar, oraşul pare să reprezinte administraţia pământească de pe urma căreia trag foloase toţi cei ce vor alcătui societatea pământească dreaptă. Aceasta va acţiona în mod deplin în cadrul viitorului „pământ nou“ (2 Petru 3:13). Porţile oraşului, aflate în toate părţile, câte una pentru fiecare trib, ilustrează foarte bine francheţea. Astăzi, poporul lui Dumnezeu nu se află sub o conducere secretă. Fraţii cărora li s-au încredinţat responsabilităţi trebuie să fie abordabili; principiile după care ei se ghidează sunt bine cunoscute de toţi. Faptul că oameni din toate triburile cultivă pământul care întreţine oraşul ne reaminteşte că alte oi sprijină, chiar şi din punct de vedere material, măsurile administrative luate de Dumnezeu pentru poporul său de pe întregul pământ. — Ezechiel 48:19, 30–34.

23. Ce vom analiza în articolul următor?

²³ Dar ce se poate spune despre râul care curge din sanctuarul templului? Semnificaţia pe care o are el astăzi şi pe care o va avea şi în viitor va constitui subiectul celui de-al treilea şi ultim articol din această serie.

[Note de subsol]

Idei recapitulative

◻ Ce reprezintă templul din viziunea lui Ezechiel?

◻ Pe cine reprezintă preoţii care slujesc la templu?

◻ Cine formează clasa căpeteniei, şi care sunt câteva dintre responsabilităţile ei?

◻ Ce reprezintă ţara din viziunea lui Ezechiel, şi în ce sens este ea împărţită între cele 12 triburi?

◻ Ce reprezintă oraşul?

[Harta/Diagrama de la pagina 15]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Împărţirea ţării potrivit viziunii lui Ezechiel

CELE DOUĂSPREZECE TRIBURI

Marea cea Mare

Marea Galileii

Râul Iordan

Marea Moartă

DAN

AŞER

NEFTALI

MANASE

EFRAIM

RUBEN

IUDA

CĂPETENIA

BENIAMIN

SIMEON

ISAHAR

ZABULON

GAD

[Diagrama]

IMAGINE MĂRITĂ A CONTRIBUŢIEI SFINTE

A. „Iehova însuşi este acolo“ (Iehova Şama); B. Pământul productiv al oraşului

Porţiunea leviţilor

Sanctuarul lui Iehova

Porţiunea preoţilor

B A B