Ascultă, vorbeşte străjerul lui Iehova!

„Am făcut din tine un străjer pentru casa lui Israel (...) şi va trebui ca să–i avertizezi din partea mea.“ — EZECHIEL 3:17.

 1. De ce trebuie să ascultăm atunci cînd vorbeşte „străjerul“ lui Iehova?

„STRĂJERUL“ lui Iehova rosteşte mesajul lui Dumnezeu chiar acum. Îl asculţi? Însăşi viaţa ta depinde de faptul dacă vei reacţiona cu apreciere la acest mesaj şi dacă vei acţiona. În curînd, ‘naţiunile vor şti că el este Iehova’ cînd el îşi va sfinţi numele, distrugînd acest sistem rău şi ocrotindu–şi poporul. Speri să fii şi tu printre ei? (Ezechiel 36:23; 39:7; 2 Petru 3:8–13). Acest lucru este posibil, dar numai dacă asculţi atunci cînd vorbeşte „străjerul“ lui Iehova.

 2. Ce a rezultat pentru regatul lui Iuda în urma faptului că acesta nu a ascultat de profeţii lui Dumnezeu?

² Fiindcă n–a ascultat de profeţii lui Iehova, regatul lui Iuda şi–a atras dezastrul în anul 607 î.e.n. Naţiunile duşmane au privit cu bucurie această devastare realizată de babilonieni. Dar cît de glorificat a fost numele lui Iehova atunci cînd el a cauzat reîntoarcerea evreilor fideli în ţara lor, în anul 537 î.e.n.!

 3. Ce conţine cartea lui Ezechiel?

³ Atît pustiirea cît şi restabilirea lor au fost profeţite de către străjerul lui Iehova, Ezechiel. Cartea biblică numită după numele său şi redactată de el în Babilonia aproximativ în anul 591 î.e.n. conţine: (1) misiunea încredinţată lui Ezechiel; (2) reprezentaţii profetice; (3) mesaje împotriva lui Israel; (4) previziuni în legătură cu pedepsirea Ierusalimului; (5) profeţii împotriva altor naţiuni; (6) promisiuni de restabilire; (7) o profeţie împotriva lui Gog din Magog; şi (8) o viziune a sanctuarului lui Dumnezeu. Te invităm să citeşti cartea pe măsură ce o examinăm. Vei înţelege astfel cum ne afectează ea astăzi şi vei asculta în timp ce „străjerul“ lui Iehova vorbeşte.a

Numirea străjerului lui Dumnezeu

 4. (a) Ce a văzut Ezechiel  în viziune? (b) Cine erau „creaturile vii“, şi ce calităţi posedau ele?

⁴ În ziua de 5 Tamuz a anului 613 î.e.n. (în al cincilea an de exil al regelui iudeu Iehoiachin în Babilon), preotul Ezechiel, în vîrstă de 30 de ani, se afla printre evreii luaţi în captivitate în apropiere de „rîul Chebar“, un renumit canal al fluviului Eufrat. În viziune, el a văzut carul ceresc al lui Iehova însoţit de „patru creaturi vii“. (Citeşte Ezechiel 1:4–10.) Fiecare „creatură vie“ sau heruvim înaripat avea patru feţe (Ezechiel 10:1–20; 11:22). Aceste feţe indică faptul că heruvimii posedă iubire dăruită de Dumnezeu (omul), dreptate (leul), putere (boul) şi înţelepciune (vulturul). Fiecare heruvim stătea în picioare lîngă o imensă ‘roată care se afla în interiorul unei roţi’ şi spiritul lui Dumnezeu, sau forţa sa activă, era capabil să le pună în mişcare în orice direcţie. — Ezechiel 1:1–21.

 5. Ce reprezintă carul ceresc şi cum ar trebui să fie afectat poporul lui Iehova de această privelişte?

⁵ Cel care conduce acest car constituie o glorioasă reprezentare a lui Iehova. (Citeşte Ezechiel 1:22–28.) Cît de bine reprezintă carul organizaţia lui Dumnezeu, formată din spirite, din îngeri! (Psalm 18:10; 103:20, 21; Daniel 7:9, 10). Iehova o conduce în sensul că el stăpîneşte peste aceste creaturi şi le foloseşte în conformitate cu scopul său. Conducătorul acestui car era calm, asemenea curcubeului care îl însoţea, dar Ezechiel  era copleşit. Cu siguranţă, această privelişte impunătoare a gloriei şi puterii lui Iehova ca Organizator Suprem al oştirilor sale cereşti trebuie să ne determine să fim umili şi recunoscători pentru privilegiul de a sluji ca membri ai organizaţiei sale pămînteşti.

 6. (a) Ce misiune a primit Ezechiel, şi cum a considerat el serviciul lui Dumnezeu? (b) Printre ce fel de oameni avea să profeţească Ezechiel, şi de ce este util pentru noi să ştim cum l–a tratat Dumnezeu?

⁶ Cu toate că denumirea sa de „fiu al omului“ amintea de originea sa umană şi de condiţia sa umilă, Ezechiel  a fost numit ca profet al lui Iehova. (Citeşte Ezechiel 2:1–5.) Ezechiel  trebuia să se ducă la „naţiuni rebele“, regatele lui Israel şi Iuda. Mai întîi, din ordin divin, el a mîncat un sul conţinînd cîntece de jale, dar lui i s–a părut dulce ca mierea, deoarece era recunoscător pentru faptul că era profet al lui Dumnezeu. În mod asemănător, creştinii unşi precum şi colaboratorii lor în serviciu consideră că este plăcut să fie Martori ai lui Iehova. Ezechiel  urma să profeţească printre oameni nesimţitori şi încăpăţînaţi, dar Dumnezeu voia să–i facă faţa tot atît de neclintită ca feţele lor şi fruntea tot atît de dură ca diamantul. El trebuia să profeţească în mod îndrăzneţ, fie că ei ar fi ascultat, fie că nu. Este un lucru încurajator să ştim că, aşa cum Dumnezeu l–a susţinut pe Ezechiel  în împrejurări dificile, ne va ajuta şi pe noi să depunem mărturie în mod curajos în orice teritoriu. — Ezechiel 2:6—3:11.

 7. Ce responsabilităţi atrăgea după sine numirea în funcţie a lui Ezechiel?

⁷ Consumarea sulului a produs în Ezechiel  ‘o furie a spiritului’ potrivită mesajului său. La Tel–abib, el a stat ‘uluit timp de şapte zile’ pentru a analiza mesajul (Ezechiel 3:12–15). Şi noi trebuie să medităm şi să studiem cu atenţie pentru a înţelege lucrurile spirituale adînci. Avînd de anunţat un mesaj Ezechiel  a primit misiunea de străjer al lui Dumnezeu. (Citeşte Ezechiel 3:16–21.) Acest străjer nou–numit trebuia să–i avertizeze pe israeliţii care încălcau legea că se aflau în faţa execuţiei divine.

 8. Cine serveşte astăzi ca „străjer“ al lui Iehova, şi cine sînt asociaţi cu ei?

⁸ Dacă Ezechiel  ar fi dat greş în calitate de străjer, Iehova l–ar fi considerat răspunzător pentru moartea victimelor. Cu toate că aceştia, nedorind ca el să le administreze mustrarea, aveau să pună un fel de frînghii simbolice asupra lui, totuşi el avea să declare cu îndrăzneală mesajul lui Dumnezeu (Ezechiel 3:22–27). În zilele noastre, creştinătatea refuză să asculte şi încearcă să impună restricţii creştinilor unşi. Dar din 1919, aceşti creştini unşi au slujit în calitate de „străjeri“ ai lui Iehova, declarînd în mod curajos mesajul său referitor la „timpul sfîrşitului acestui sistem“ (Daniel 12:4). Asociată cu ei în această lucrare se află o „mare mulţime“ mereu crescîndă de „alte oi“ ale lui Isus (Apocalips 7:9, 10; Ioan 10:16). Întrucît clasa „străjerului“ continuă să spună mesajul lui Dumnezeu, desigur, fiecare dintre cei unşi şi din „marea mulţime“ doreşte să declare acest mesaj în calitate de vestitor permanent.

Reprezentaţii profetice

 9. (a) În ce fel ne–a oferit Ezechiel  un exemplu? (b) Ce a făcut Ezechiel  pentru a descrie asediul babilonienilor asupra Ierusalimului, şi ce se indica prin cele 390 de zile şi prin cele 40 de zile?

⁹ Ezechiel  a pus apoi în scenă cu umilinţă şi îndrăzneală, pantomime profetice, oferind un exemplu care să ne determine să ne ducem la bun sfîrşit, în mod umil şi curajos, sarcinile încredinţate de Dumnezeu. Pentru a descrie asediul babilonian, el s–a întins jos cu faţa spre o cărămidă pe care gravase o imagine a Ierusalimului. Ezechiel  a stat întins pe partea sa stîngă timp de 390 de zile pentru a purta eroarea regatului celor zece triburi ale lui Israel, apoi 40 de zile pe partea sa dreaptă pentru a suporta păcatul celor două triburi ale lui Iuda. A stat cîte o zi pentru un an. Astfel, cei 390 de ani au durat de la fundarea Israelului, în 997 î.e.n., pînă la distrugerea Ierusalimului în 607 î.e.n. Cei 40 de ani ai lui Iuda au ţinut de la numirea lui Ieremia ca profet al lui Dumnezeu, în 647 î.e.n., pînă la pustiirea lui Iuda în 607 î.e.n. — Ezechiel 4:1–8; Ieremia 1:1–3.

10. Cum a pus Ezechiel  în scenă rezultatele asediului, şi ce lecţie învăţăm din faptul că Dumnezeu l–a susţinut?

¹⁰ Ezechiel  a pus apoi în scenă efectele asediului. Pentru a indica foametea, el s–a hrănit cu mai puţin de 250 gr. de hrană şi a băut mai puţin de o jumătate de litru de apă pe zi. Pîinea sa (un amestec nelegal de grîu, orz, bob, linte, mei şi secară, copt pe balegă) era necurată (Levitic 19:19). Această acţiune arăta că locuitorii Ierusalimului aveau să sufere mari privaţiuni. Dar cît de încurajator este să ştim că întocmai cum Iehova l–a susţinut pe Ezechiel  în împrejurări dificile, Dumnezeu ne va ajuta şi pe noi să rămînem fideli şi să ne îndeplinim sarcina de a predica, în pofida oricăror greutăţi! — Ezechiel 4:9–17.

11. (a) Ce acţiuni sînt menţionate la Ezechiel 5:1–4, şi care este semnificaţia lor? (b) Ce efect ar trebui să aibă asupra noastră faptul că Dumnezeu a îndeplinit reprezentaţiile lui Ezechiel?

¹¹ Folosindu–se de o sabie, Ezechiel  şi–a ras apoi părul şi barba. (Citeşte Ezechiel 5:1–4.) Cei care aveau să moară din cauza foametei şi a epidemiilor aveau să fie asemenea unei treimi din părul profetului, pe care el a ars–o în mijlocul Ierusalimului. Cei morţi în război aveau să fie asemenea unei alte treimi din păr, tăiată cu sabia profetului. Supravieţuitorii aveau să fie împrăştiaţi printre naţiuni, lucru ilustrat prin încă o treime din părul său, risipită în vînt. Dar unii dintre exilaţi aveau să fie asemenea celor cîteva fire de păr luate din acea parte risipită, fire pe care Ezechiel  le–a învelit în haina sa, pentru a arăta că ei vor reîncepe închinarea curată în Iuda după 70 de ani de pustiire (Ezechiel 5:5–17). Faptul că Iehova a împlinit această profetică punere în scenă, la fel ca şi pe celelalte, trebuie să ne determine să ne încredem în el ca Împlinitor al profeţiilor. — Isaia 42:9; 55:11.

O iminentă distrugere

12. (a) Ce arată Ezechiel 6:1–7 că aveau să facă invadatorii? (b) Potrivit profeţiei lui Ezechiel, cine este Ierusalimul prefigurat prin cel antic şi ce anume i se va întîmpla?

¹² În 613 î.e.n. Ezechiel  s–a adresat ţării, arătînd ce se va întîmpla cu locuitorii idolatri ai lui Iuda. (Citeşte Ezechiel 6:1–7.) Invadatorii aveau să distrugă înălţimile, mesele pentru tămîie şi altarele pentru închinarea falsă. Numai ideea de distrugere prin foamete, epidemii şi război ar face pe cineva să strige „Vai!“ şi să accentueze aceasta bătînd din palme şi din picioare. Corpurile moarte ale fornicatorilor spirituali aveau să fie aruncate în neorînduială pe înălţimi. Cînd creştinătatea prefigurată prin Ierusalimul antic, va suferi o distrugere similară, va şti că nenorocirea ei vine de la Iehova. — Ezechiel 6:8–14.

13. Ce era „nuiaua“ din mîinile lui Iehova şi ce a rezultat din utilizarea ei?

¹³ Sfîrşitul avea să vină asupra celor patru extremităţi ale ţării, asupra sistemului religios infidel al lui Iuda. O „cunună“ de lucruri dezastruoase avea să încoroneze capul idolatrului atunci cînd „nuiaua“ din mîna lui Dumnezeu — Nabucodonosor şi hoardele sale babiloniene — a acţionat împotriva poporului lui Iehova şi a templului său. Cei care aparţineau ‘mulţimii’ de cumpărători şi vînzători din Iuda aveau să fie ori ucişi, ori luaţi în exil, şi mîinile oricărui om care a reuşit să scape cu viaţă aveau să cadă în jos fără putere. La distrugerea sistemului lor religios fals, ei aveau să–şi radă capul, în semn de doliu — aşa cum s–a şi întîmplat. — Ezechiel 7:1–18.

14. Ce nu putea să facă mituirea pentru Ierusalim şi ce indică acest lucru pentru creştinătate?

¹⁴ Iehova şi forţele sale de execuţie nu pot fi mituite. (Citeşte Ezechiel 7:19.) Mituirea nu a putut să salveze „locul ascuns“, cel mai sfînt, ca să nu fie profanat, deoarece „jefuitorii“ caldeeni au pus mîna pe ustensilele sacre şi au lăsat templul în ruine. Iehova ‘a făcut ca mîndria celor puternici să înceteze’ atunci cînd regele Zedechia a fost prins şi unii reprezentanţi de frunte ai preoţimii levitice au fost omorîţi (2 Regi 25:4–7, 18–21). Nu, păcătoşii din Ierusalimul asediat n–au putut să scape de nenorocire prin mituire atunci cînd Dumnezeu ‘i–a judecat’ drept călcători de legămînt. În mod asemănător, în timpul iminentei profanări a lucrurilor pe care creştinătatea le consideră sfinte, ea nu va putea să dea mită pentru a scăpa de executarea judecăţii divine asupra ei. Atunci va fi prea tîrziu ca să asculte de „străjerul“ lui Iehova. — Ezechiel 7:20–27.

Suspinînd din cauza lucrurilor detestabile

15. Ce a văzut Ezechiel  în Ierusalim şi ce efect ar trebui să aibă acest lucru asupra noastră?

¹⁵ Cînd Ezechiel  l–a văzut pe Dumnezeu în glorie în ziua a 5–a a lunii Elul, anul 612 î.e.n., ‘reprezentarea unei mîini l–a luat de un smoc de păr’ şi l–a dus la Ierusalim prin spiritul inspiraţiei. Carul ceresc s–a deplasat şi el într–acolo. Ceea ce a observat atunci Ezechiel  ne ajută să simţim repulsie chiar şi numai la gîndul de–a asculta de apostaţi (Proverbe 11:9). La templu, nişte israeliţi apostaţi se închinau la un simbol idolatru (probabil un stîlp sacru), fapt care l–a provocat pe Dumnezeu la gelozie (Exod 20:2–6). Pătrunzînd în curtea interioară, ce lucruri detestabile a văzut Ezechiel! (Citeşte Ezechiel 8:10, 11.) Ce ruşinos era faptul că 70 de bătrîni israeliţi ofereau tămîie unor dumnezei falşi, reprezentaţi prin josnice basoreliefuri pe pereţi! — Ezechiel 8:1–12.

16. Ce indică viziunea lui Ezechiel  despre efectele apostaziei?

¹⁶ Viziunea lui Ezechiel  arată că apostazia înseamnă moarte spirituală. Iată, femei israelite vorbeau vărsînd lacrimi pentru Tamuz, o zeitate babiloniană şi iubit al zeiţei fertilităţii Iştar! Şi ce detestabil este să vezi 25 de bărbaţi israeliţi în curtea interioară a templului, închinîndu–se soarelui! (Deuteronom 4:15–19). Ei întindeau spre faţa lui Dumnezeu o ramură obscenă, probabil o reprezentare a organului genital masculin. Nu este de mirare că Iehova nu voia să le asculte rugăciunile, întocmai cum creştinătatea va căuta în zadar ajutorul lui în timpul ‘necazului cel mare’! — Ezechiel 8:13–18; Matei 24:21.

Marcaţi pentru supravieţuire

17. Cine erau cei şapte bărbaţi care au fost văzuţi şi ce făceau ei?

¹⁷ În continuare, remarcăm şapte bărbaţi — unul, un secretar îmbrăcat cu o haină de in şi ceilalţi şase cu unelte de distrugere. (Citeşte Ezechiel 9:1–7.) Cei „şase bărbaţi“ reprezentau forţele cereşti ale lui Iehova, pentru execuţie, cu toate că el putea folosi agenţi pămînteşti. Aceia ale căror frunţi au fost marcate de ‘bărbatul în haină de in’ aveau să simtă compasiunea lui Dumnezeu deoarece ei nu au simpatizat cu lucrurile detestabile comise în templu. Execuţia efectuată de către cei „şase bărbaţi“ a început acolo cu cei 70 de bătrîni idolatri, cu femeile care plîngeau pentru Tamuz şi cu cei 25 de bărbaţi care se închinau înaintea soarelui. Aceştia, precum şi alţi oameni neloiali faţă de Dumnezeu, au fost ucişi de către babilonieni în 607 î.e.n.

18. (a) Cine este în zilele noastre ‘bărbatul în haină de in’? (b) Ce reprezintă „semnul“, cine îl are în prezent şi la ce conduce faptul de a–l poseda?

¹⁸ Antitipicul ‘bărbat în haină de in’ reprezintă clasa creştinilor unşi. Ei merg din casă în casă pentru a marca un semn simbolic asupra acelora care devin o parte a „marii mulţimi“ de „alte oi“ ale lui Cristos. „Semnul“ reprezintă dovada că astfel de persoane asemănătoare oilor sînt persoane dedicate şi botezate care au o personalitate asemenea lui Cristos. Ei ‘suspină şi gem din cauza lucrurilor detestabile’ comise în creştinătate şi au ieşit din Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiei false (Apocalips 18:4, 5). „Semnul“ lor va face ca forţele de execuţie ale lui Dumnezeu să înţeleagă faptul că ei trebuie să fie cruţaţi în timpul ‘marelui necaz’. Ei pot să păstreze acest „semn“ dacă participă împreună cu cei unşi la marcarea altora. Astfel, dacă tu ai fost ‘marcat’, participă cu zel la lucrarea de ‘marcare’. — Ezechiel 9:8–11.

O iminentă şi aprigă distrugere

19. Ce anume răspîndeşte în toată creştinătatea ‘bărbatul în haină de in’ din timpurile moderne?

¹⁹ Bărbatul îmbrăcat cu haina de in s–a dus între roţile carului ca să obţină cărbuni aprinşi. Aceştia au fost aruncaţi asupra Ierusalimului, dînd o înştiinţare anticipată că această distrugere avea să fie o expresie a urgiei aprinse a lui Dumnezeu (Ezechiel 10:1–8; Plîngeri 2:2–4; 4:11). În zilele lui Ezechiel, mînia lui Iehova a fost vărsată prin intermediul babilonienilor (2 Cronici 36:15–21; Ieremia 25:9–11). Dar în zilele noastre? ‘Bărbatul în haină de in’, prefigurat prin cel din profeţia lui Ezechiel, răspîndeşte mesajul aprig al lui Dumnezeu în toată creştinătatea ca avertisment că mînia divină va fi revărsată în curînd asupra ei şi asupra celorlalte părţi ale Babilonului cel mare. Bineînţeles că aceia care refuză să asculte de „străjerul“ lui Iehova nu au nici o speranţă de supravieţuire. — Isaia 61:1, 2; Apocalips 18:8–10, 20.

20. (a) Cum ar trebui să ne afecteze armonia dintre roţile carului ceresc şi heruvimi? (b) Ce făceau nişte prinţi, şi cu ce lucru au asemănat ei, în mod greşit, Ierusalimul?

²⁰ Atenţia ne este atrasă din nou sore carul ceresc, organizaţia cerească a lui Dumnezeu. Observînd armonia dintre roţile carului şi heruvimi, ar trebui să fim îmboldiţi să cooperăm pe deplin cu organizaţia pămîntească a lui Dumnezeu. Din loialitate, ar trebui de asemenea, să o ocrotim de oamenii perfizi (Ezechiel 10:9–22). În zilele lui Ezechiel  existau astfel de oameni, deoarece el a văzut 25 de prinţi guvernamentali punînd la cale, cu ajutor egiptean, o revoltă împotriva forţelor de execuţie ale lui Iehova. Ei au asemănat Ierusalimul cu un cazan şi pe ei înşişi cu carnea bine adăpostită înăuntru. Dar cît de amarnic se înşelau! „Sabia“ babilonienilor „străini“ avea să–i ucidă pe unii dintre intriganţi, în timp ce alţii aveau să devină captivi. Acest lucru avea să se întîmple deoarece Dumnezeu îi considera răspunzători pe evrei pentru că au încălcat legămîntul său (Ezechiel 11:1–13; Exod 19:1–8; 24:1–7; Ieremia 52:24–27). Întrucît creştinătatea pretinde că este în legămînt cu Dumnezeu, dar îşi pune încrederea în alianţe lumeşti, va pieri sub atacul dat de forţele de execuţie ale lui Iehova.

21. Ce s–a întîmplat după 70 de ani de pustiire a lui Iuda, şi prin ce evenimente asemănătoare a trecut rămăşiţa unsă?

²¹ Cu toate că israeliţii au fost ‘împrăştiaţi prin ţări’, aşa cum s–a întîmplat în 617 î.e.n., Dumnezeu a fost „un sanctuar“ sau un refugiu pentru exilaţii căiţi (Ezechiel 11:14–16). Dar ce altceva era de aşteptat? (Citeşte Ezechiel 11:17–21.) După 70 de ani de pustiire a lui Iuda, o rămăşiţă a fost restabilită pe „pămîntul“ purificat „al Israelului“. În mod asemănător, după captivitatea babiloneană, rămăşiţa unsă a fost eliberată în 1919 şi, sub conducerea spiritului lui Dumnezeu, „pămîntul“ odată pustiit al Israelului spiritual a fost purificat. De aici înainte, cei ‘marcaţi’ pentru ocrotire se bucură acum de favoarea divină împreună cu rămăşiţa restabilită a Israelului spiritual. Iar dacă vei continua să asculţi de „străjerul“ lui Dumnezeu, vei putea fi printre supravieţuitori atunci cînd Iehova îşi va scoate sabia din teacă.

[Notă de subsol]

Îţi aminteşti?

◼ De ce trebuie să ascultăm atunci cînd vorbeşte „străjerul“ lui Iehova?

◼ Ce era reprezentat prin carul ceresc al lui Dumnezeu?

◼ Cine serveşte în calitate de „străjer“ al lui Iehova astăzi?

◼ Ce lucruri nelegiuite a văzut Ezechiel  în Ierusalim, şi cum avea să ne afecteze această viziune?

◼ Cine este modernul ‘bărbat în haină de in’, şi ce este „semnul“ pe care îl pune el pe frunţi?