‘Nu există pace pentru cei răi’
„«Nu există pace» a spus Dumnezeul meu, «pentru cei răi».“ — ISAIA 57:21.
1, 2. (a) Cum gîndesc mulţi oameni cu privire la viitorul omenirii? (b) Ce rezultate au obţinut oamenii în eforturile lor de a realiza pacea?
„TRĂIESC cu ideea că în orice moment lumea ar putea să explodeze înaintea ochilor mei.“ Această declaraţie cutremurătoare, apărută în revista Psychology Today, a fost făcută de un elev de liceu nordamerican. Acesta se teme că, în curînd, un război nuclear ar putea distruge întreaga omenire. O elevă rusoaică a descris în următorii termeni efectele pe care le-ar avea un război nuclear: „Va dispărea orice formă de viaţă: nu va mai exista iarbă, nu vor mai exista copaci, nu va mai exista vegetaţie.“ Ce perspectivă înfiorătoare! Şi totuşi, oamenii consideră că lucrul acesta ar putea să se întîmple efectiv. Potrivit unui sondaj efectuat recent, 40 % din persoanele chestionate au declarat că există un „mare risc“ de a vedea un război nuclear înainte de anul 2000. — Luca 21:26.
2 Conducătorii lumii sînt şi ei conştienţi de acest pericol. După ultimul război mondial ei au fondat Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru a încerca să aducă omenirii pace şi securitate, dar totul a fost zadarnic. În schimb, anii postbelici au fost martorii intensificării rivalităţii între cele două supraputeri posesoare de armament nuclear. Din cînd în cînd conducătorii acestor puteri se întîlnesc cu scopul de a slăbi tensiunea internaţională, dar rezultatele obţinute sînt foarte anemice. Şi cu toate că şefii religioşi se roagă pentru pace, situaţia este foarte asemănătoare cu aceea descrisă de Isaia: „Eroii lor au strigat pe stradă, mesagerii păcii vor plînge amarnic.“ — Isaia 33:7.
3. De ce nu există nici o posibilitate ca oamenii să aibă succes în eforturile lor de a instaura pacea?
3 Creştinii informaţi cunosc motivul pentru care politicienii nu vor instaura niciodată o pace durabilă. Ei sînt conştienţi de faptul că atît timp cît oamenii se vor lăsa conduşi de egoism, ură, lăcomie, mîndrie şi ambiţie nu va exista pace. (Compară Iacob 4:1.) În plus, oamenii nu au un control deplin asupra evenimentelor omeneşti. Dimpotrivă, iată ce ne spune Biblia: „Întreaga lume zace în puterea celui rău“ (1 Ioan 5:19; 2 Corinteni 4:4). Situaţia omenirii care se află sub controlul acestei fiinţe a fost foarte bine descrisă de Isaia: „Cei răi sînt ca marea agitată cînd nu se poate calma (. . .) «Nu există pace», a spus Dumnezeul meu, «pentru cei răi».“ — Isaia 57:20, 21.
„Dumnezeul care dă pace“
4. Cine este singurul care poate să instaureze pacea pe pămînt?
4 Aceasta nu înseamnă că specia umană nu poate evita distrugerea într-un viitor război nuclear, ci înseamnă pur şi simplu, că dacă ne vom bucura cîndva de pace, aceasta va trebui să aibă o altă sursă decît una omenească. Din fericire această sursă există în persoana lui Iehova Dumnezeu, „Dumnezeul care dă pacea“ (Romani 16:20). El are puterea de a se împotrivi influenţei lui Satan, precum şi intenţia de a-şi „binecuvînta poporul cu pace“ (Psalm 29:11). Pe lîngă aceasta el a făcut următoarea promisiune încurajatoare: „Cei blînzi vor stăpîni Pămîntul, şi, într-adevăr, îşi vor găsi bucuria desăvîrşită în abundenţa păcii.“ — Psalm 37:11.
5. (a) Ce informaţii referitoare la scopul său de a instaura pacea ne dă Iehova prin profetul Daniel? (b) De ce profeţia consemnată de Daniel este atît de importantă pentru noi?
5 Cu foarte mulţi ani în urmă Iehova a dezvăluit succesiunea evenimentelor care vor duce, datorită intervenţiei sale, la instaurarea păcii pe pămînt. Prin intermediul unui înger, el i-a vorbit credinciosului său profet Daniel despre „perioada finală a zilelor“, adică despre timpul nostru (Daniel 10:14). El a prezis rivalitatea actuală dintre cele două supraputeri şi a arătat că ea se va sfîrşi în curînd într-un mod la care nici una dintre ele nu se aşteaptă. De asemenea, el a promis că această evoluţie neaşteptată a evenimentelor va inaugura o pace veritabilă. Aceasta constituie o profeţie de importanţă capitală pentru creştini. Ea arată cu precizie în ce moment ne aflăm pe parcursul istoriei şi ne întăreşte hotărîrea de a rămîne neutri faţă de rivalitatea dintre naţiuni, în timp ce aşteptăm cu răbdare ca Dumnezeu să intervină în favoarea noastră. — Psalm 146:3, 5.
Începutul rivalităţii
6. Descrieţi evenimentele care au dus la rivalitatea actuală dintre cele două supraputeri?
6 De fapt, rivalitatea dintre cele două supraputeri de astăzi nu este un lucru nou pe scena lumii. Ea este mai curînd o continuare a unei situaţii care a început cu foarte mult timp în urmă. După prăbuşirea, spre sfîrşitul secolului al IV-lea î.e.n. a imperiului mondial fondat de Alexandru cel Mare, doi dintre foştii săi generali au luat puterea în Siria şi în Egipt. O rivalitate îndelungată, care, cu timpul, avea să ducă la rivalitatea actuală între cele două supraputeri, a izbucnit între ei şi succesorii lor, denumiţi drept regele nordului şi regele sudului, deoarece domeniile lor erau situate la nord, şi respectiv, la sud de ţara ocupată de poporul lui Dumnezeu. Evoluţia istorică a acestei rivalităţi a fost anunţată anticipat profetului Daniel, prin intermediul unui înger.
7. (a) De unde ştim că în treburile omeneşti sînt implicate spiritele invizibile? (b) Cine erau iniţial regele nordului şi regele sudului, şi cum a început rivalitatea între ei?
7 Îngerul descrie mai întîi cum el s-a luptat, susţinut de Mihael, împotriva ‘prinţilor’ de natură spirituală ai Persiei şi Greciei (Daniel 10:13, Da 10:20—11:1). Această viziune fugitivă a domeniului spiritual confirmă că respectivele conflicte între naţiuni nu implică numai fiinţe umane. În spatele conducătorilor umani vizibili se află forţe demonice, sau „prinţi“. Dar, încă din antichitate, slujitorii lui Dumnezeu au avut un „prinţ“ — Mihael — care i-a întărit ca să reziste în faţa acestor puteri demonice (Efeseni 6:12). Apoi îngerul ne atrage atenţia asupra rivalităţii dintre Siria şi Egipt. El începe astfel: „Şi regele sudului va deveni puternic, chiar unul dintre prinţii săi“ (Daniel 11:5a). Regele sudului menţionat aici este Ptolemeu I, care a domnit în Egipt şi care a cucerit Ierusalimul în jurul anului 312 î.e.n. Îngerul vorbeşte apoi despre un alt rege care „va triumfa asupra lui şi, în mod sigur, va guverna cu o dominaţie extinsă mai mare decît puterea de guvernare a acestuia“ (Daniel 11:5b). De data aceasta este vorba despre regele nordului Seleucus I Nicator, al cărui regat — Siria — devenise mai puternic decît Egiptul.
8. Ce efect are azi asupra creştinilor remarcabila exactitate a primei părţi a profeţiei îngerului cu privire la regele nordului şi regele sudului?
8 Îngerul profeţeşte în continuare multe amănunte despre rivalitatea care avea să-i opună pe conducătorii succesivi ai Siriei şi ai Egiptului (Daniel 11:6–19). Datorită exactităţii lor, aceste profeţii i-au făcut pe unii să creadă că respectiva carte a lui Daniel a fost scrisă după evenimentele pe care ea le relatează.a Însă extraordinara exactitate a acestor profeţii întăreşte credinţa creştinilor şi le dă convingerea că profeţia referitoare la „perioada finală a zilelor“ se va realiza integral în perioada actuală.
Prinţul legămîntului
9. Ce acţiune a regelui nordului a avut ca rezultat naşterea lui Isus la Betleem?
9 Nu trebuie să ne aşteptăm ca îngerul să-l citeze pe fiecare conducător de la Ptolemeu pînă la conducătorii politici din „perioada finală a zilelor“. Dimpotrivă, înţelegem că, după versetul 19, profeţia trece direct la anii imediat dinaintea erei noastre. De fapt, citim următoarele: „Şi în poziţia lui [cea a regelui nordului] va trebui să se ridice cineva care va face să treacă prin regatul splendid un încasator abuziv de taxe“ (Daniel 11:20). În acel moment Siria devenise provincie romană, iar regele nordului era reprezentat de împăratul roman Augustus. El este acela care a poruncit recensămîntul datorită căruia Isus s-a născut la Betleem, în loc de Nazaret. — Luca 2:1–7; Mica 5:2.
10. Ce altă legătură între regele nordului şi Mesia ne dezvăluie îngerul?
10 După Augustus a venit Tiberius, un om detestabil pe care îngerul îl numeşte „cineva care va fi dispreţuit“ (Daniel 11:21). În timpul domniei sale o răscoală periculoasă a fost înăbuşită la graniţa de nord a Imperiului Roman, astfel că la graniţe a fost pace, fapt care împlineşte următoarele cuvinte profetice: „Cît despre braţele inundaţiei, ele vor fi inundate din cauza lui şi vor fi sfărîmate.“ Tot în timpul domniei sale Isus a fost omorît de soldaţii romani. Astfel s-a împlinit profeţia îngerului, conform căreia „Conducătorul legămîntului“ va fi sfărîmat. — Daniel 11:22; 9:27.
La timpul fixat
11. (a) Care era identitatea regelui nordului şi a regelui sudului în 1914? (b) Ce profeţie s-a împlinit la „timpul fixat“?
11 În final profeţia ne duce la „timpul fixat“ — 1914 (Daniel 11:27; Luca 21:24). În momentul acesta poporul lui Dumnezeu nu mai este acelaşi. Întrucît Israelul natural l-a respins pe Mesia, poporul ales de Iehova a devenit Israelul spiritual — congregaţia creştinilor unşi de spirit (1 Petru 2:9, 10). S-a schimbat şi identitatea celor doi regi. Evident că regele sudului a devenit acum Marea Britanie împreună cu aliatul ei politic Statele Unite ale Americii, în timp ce rolul de rege al nordului îl joacă acum Germania. Primul război mondial a fost prezis cu următoarele cuvinte: „La timpul fixat [regele nordului] se va reîntoarce şi va veni împotriva sudului, dar de data aceasta din urmă nu va fi ca la început“ (Daniel 11:29). Regele sudului a cîştigat acel război. Situaţia a fost deci deosebită de aceea care era „la început“, cînd Roma, regele nordului, era invincibilă.
12. Ce evenimente mondiale care au survenit de la 1914 încoace au fost prezise în cuvintele profetice pe care îngerul i le-a adresat lui Daniel?
12 Îngerul continuă cu descrierea antagonismului existent între cei doi regi după 1914 şi, îndeosebi, a modului în care amîndoi s-au opus poporului lui Iehova. El profeţeşte, de asemenea, apariţia „lucrului dezgustător care cauzează pustiire“ şi care există astăzi sub forma Organizaţiei Naţiunilor Unite (Daniel 11:31). Înfiinţarea O.N.U. este un act politic al cărui scop este instaurarea păcii şi la care cei doi regi au participat împreună. Această tentativă este destinată eşecului, deoarece ea se opune Regatului lui Dumnezeub (Matei 24:15; Apocalips 17:3, 8). În cele din urmă îngerul ne atrage atenţia asupra ‘timpului sfîrşitului’. — Daniel 11:40.
„Timpul sfîrşitului“
13. (a) La ce se referă expresia „timpul sfîrşitului“ în această parte a profeţiei? (b) Cine sînt aceia care de la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial deţin rolurile de rege al nordului şi rege al sudului?
13 Despre ce epocă este vorba aici? Uneori expresia „timpul sfîrşitului“ se referă la timpul sfîrşitului acestui sistem de lucruri — perioadă care se întinde de la 1914 pînă la Armaghedon (Daniel 8:17, 19; 12:4). Dar evenimentele referitoare la anul 1914 — „timpul fixat“ —, fuseseră deja anunţate în versetul 29 în timp ce profeţia îngerului ne-a dus mult mai departe de momentul acesta.c Prin urmare „timpul sfîrşitului“ despre care e vorba în versetul 40 se referă la fazele finale ale celor 2 300 de ani de luptă între regele nordului şi regele sudului. Iată de ce ne continuăm cu mult interes lectura, deoarece vom analiza acum evenimentele care se vor produce în viitorul apropiat. În prezent, schimbările de forţe care au loc în arena mondială au transformat în ultimul timp identitatea celor doi regi. De la căderea puterilor naziste şi fasciste la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial asistăm la o rivalitate între două supraputeri: una reprezentîndu-l pe regele nordului şi exercitîndu-şi autoritatea asupra unui bloc de naţiuni în majoritate socialiste, cealaltă reprezentîndu-l pe regele sudului şi aflîndu-se în fruntea unui bloc de ţări în majoritate capitaliste.
14. Cum îl descrie îngerul pe regele nordului?
14 Starea de spirit a acestui ultim rege al nordului este bine descrisă în versetele 37 şi 38: „Şi el nu va acorda consideraţie Dumnezeului părinţilor lui (. . .) Totuşi, în poziţia lui, el îl va glorifica pe dumnezeul fortăreţelor; şi pe un dumnezeu pe care părinţii lui nu l-au cunoscut, el îl va glorifica prin intermediul aurului şi prin intermediul argintului, şi prin intermediul lucrurilor demne de dorit.“ Poate cineva să manifeste vreun dubiu în identificarea celui care corespunde acestei descrieri? Actualul rege al nordului încurajează în mod oficial ateismul, respingîndu-i pe dumnezeii la care se închinau foştii regi ai nordului. El preferă să se încreadă în armament, în „dumnezeul fortăreţelor“. Lucrul acesta a contribuit la cursa nebunească a înarmărilor în care responsabilitatea le revine în egală măsură ambilor regi. Numai în 1985 regele nordului a învestit în cheltuieli militare circa 300 de miliarde dolari. Ce sacrificiu imens de ‘aur şi argint şi pietre preţioase şi lucruri demne de dorit’ oferit nesăţiosului dumnezeu al armamentului!
15, 16. (a) Unde va ajunge antagonismul existent între regele nordului şi regele sudului? (b) Ce consecinţe va avea aceasta pentru poporul lui Dumnezeu?
15 Unde va ajunge în cele din urmă antagonismul existent între aceşti doi regi? Iată ce spune îngerul: „Şi la timpul sfîrşitului [sfîrşitul istoriei acestor doi regi] regele sudului se va angaja în luptă cu el prin ciocniri, iar regele nordului se va năpusti asupra lui ca o furtună, cu care, şi cu călăreţi şi cu multe corăbii“ (Daniel 11:40; Matei 24:3). Este clar că toate conferinţele la nivel înalt nu servesc la încetarea rivalităţii între supraputeri. Tensiunea cauzată de „ciocnirile“ regelui sudului şi expansionismul regelui nordului vor mai putea cunoaşte faze de mai mare sau mai mică intensitate; dar în final, conform profeţiei lui Daniel, regele nordului va fi provocat să reacţioneze cu multă violenţă.d
16 Aceste zile finale sînt deosebit de grele pentru poporul lui Dumnezeu, care, în secolul al XX-lea a fost persecutat de amîndoi regii. Îngerul a avertizat că regele nordului „va intra şi în ţara Podoabei şi multe ţări vor fi făcute să se poticnească“. „Ţara Podoabei“ este în mod simbolic ţara poporului lui Dumnezeu. Deci cuvintele îngerului trebuie să semnifice că, pe lîngă cucerirea multor naţiuni, regele nordului va ataca şi starea spirituală a slujitorilor lui Iehova (Daniel 8:9; 11:41–44; Ezechiel 20:6). În versetul 45 profeţia adaugă următoarele: „El îşi va planta corturile asemănătoare palatelor între marea cea mare şi muntele sfînt al Podoabei.“ Cu alte cuvinte, el se pregăteşte să lanseze un atac final împotriva paradisului spiritual al poporului lui Dumnezeu.
Îşi va ajunge sfîrşitul
17. Ce eveniment neprevăzut va provoca furia regelui nordului?
17 Însă în momentul acela se va întîmpla un lucru pe care nici regele nordului, nici regele sudului nu l-au prevăzut. Iată ce profeţeşte îngerul: „Dar ştiri care vor veni de la răsărit şi din nord (. . .) vor tulbura [pe regele nordului] şi în mod sigur, el va ieşi cu mare furie pentru a-i nimici şi a-i da pe mulţi la distrugere.“ — Daniel 11:44.
18. (a) De unde provin ştirile profeţite de înger? (b) Ce se va întîmpla în final regelui nordului?
18 În ce constau aceste ştiri? Îngerul nu precizează, dar dezvăluie originea lor: ele vin „de la răsărit“. Or, Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos sînt numiţi „regi de la răsăritul soarelui“ (Apocalips 16:12). Aceste ştiri vin, de asemenea, „din nord“, iar Biblia spune că din punct de vedere simbolic, muntele Sion, oraşul Marelui Rege Iehova, se află „pe laturile îndepărtate ale nordului“ (Psalm 48:2). Deci „ştirile“ care vin de la Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos sînt acelea care îl fac pe regele nordului să întreprindă ultima sa mare campanie. Dar aceasta va avea pentru el consecinţe catastrofale. Sfîrşitul versetului 45 ne spune că: „El (. . .) va trebui să-şi ajungă sfîrşitul şi nu va fi nimeni care să-i vină în ajutor.“
19. (a) Ce soartă diferită vor avea, pe de o parte această lume, iar pe de altă parte, cei „integri“? (b) La ce întrebări mai rămîne să se dea răspuns?
19 Într-adevăr, „nu va exista pace pentru cei răi“ (Isaia 57:21). Dimpotrivă, istoria regelui nordului va fi pînă la sfîrşit marcată de război. Dar Iehova promite slujitorilor săi loiali următoarele: „Cei integri vor locui pe pămînt şi cei ireproşabili vor rămîne pe el. În ceea ce îi priveşte pe cei răi, ei vor fi tăiaţi de pe pămînt“ (Proverbe 2:21, 22). Dar ce se va întîmpla cu regele sudului cînd regele nordului ‘îşi va ajunge sfîrşitul’? Ce se va întîmpla cu creştinii cînd regele nordului „îşi va planta corturile asemănătoare palatelor“, ameninţîndu-i pe slujitorii lui Dumnezeu? (Daniel 11:45). Cum va fi în cele din urmă instaurată pacea pe pămînt? Prin intermediul îngerului său, Iehova a răspuns la aceste întrebări, după cum vom vedea în articolele următoare.
[Note de subsol]
a Pentru mai multe amănunte, vezi capitolul 10 al cărţii „Your Will Be Done on Earth“, publicată în 1958 de către Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. (În limba română titlul acestei cărţi ar putea fi tradus „Să se facă voinţa ta pe pămînt“.)
b Pentru informaţii mai ample cu privire la această parte a profeţiei, vezi „Your Will Be Done on Earth“, capitolul 11.
c Observaţi de asemenea că în versetul 35 se spune că „timpul sfîrşitului“ este încă în viitor.
d Vezi cartea „Your Will Be Done on Earth“, paginile 298–303 (în limba engleză).
Ştiţi să explicaţi?
◼ Ce fiinţe spirituale au fost tot timpul implicate în treburile politice ale oamenilor?
◼ Cine era în 1914 regele nordului şi cine era regele sudului?
◼ Cum se închină actualul rege al nordului la dumnezeul fortăreţelor?
◼ Ce presiuni va exercita regele nordului asupra poporului lui Dumnezeu?
◼ Ce se va întîmpla în final cu regele nordului?
[Harta/Fotografiile de la pagina 12]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
Marea Mediterană
Siria
Iudeea
Egipt
[Provenienţa fotografiei de la pagina 10]
U.S. National Archives