Un atac din nord!

 1. Ce metodă de studiu au folosit fratele Russell și colaboratorii săi și de ce a fost ea eficientă?

ACUM mai bine de un secol, fratele Russell împreună cu colaboratorii săi, un grup mic de cercetători ai Cuvântului lui Dumnezeu, au început să se întâlnească, motivați de dorința de a afla ce spune cu adevărat Biblia despre Iehova Dumnezeu, Isus Cristos, starea morților și răscumpărare. Metoda lor de studiu era simplă: cineva punea o întrebare, apoi grupul analiza fiecare verset biblic care avea legătură cu subiectul în discuție. La sfârșit, ei așterneau pe hârtie tot ce descoperiseră în urma cercetărilor făcute. Cu binecuvântarea lui Iehova, acei creștini sinceri au înțeles multe adevăruri fundamentale, pe care le prețuim și azi.

 2. De ce am putea ajunge la concluzii greșite când încercăm să înțelegem o profeție biblică?

² În scurt timp însă, acei cercetători ai Bibliei au constatat că este mult mai ușor să înțelegi o învățătură biblică fundamentală decât să discerni semnificația unei profeții biblice. De ce? În primul rând, deoarece profețiile biblice sunt, de obicei, înțelese cel mai bine când sunt în curs de împlinire sau după ce s-au împlinit. În al doilea rând, pentru a înțelege corect o profeție, trebuie, în general, să analizăm tot contextul. Dacă ne concentrăm doar asupra unui aspect al ei, ignorându-le pe celelalte, am putea să tragem o concluzie greșită. Privind retrospectiv, se pare că așa s-a întâmplat cu una dintre profețiile din cartea Ioel. Să reanalizăm, așadar, această profeție și să vedem de ce trebuie să ne schimbăm modul în care o înțelegem.

3, 4. Cum am înțeles până acum profeția din Ioel 2:7-9?

³ Citește Ioel 2:7-9. Ioel profețește că un roi de lăcuste urma să devasteze țara lui Israel. Având dinți și fălci ca de leu, aceste insecte vorace aveau să distrugă tot ce întâlneau în cale. (Ioel 1:4, 6) Ani de zile, am crezut că această profeție se aplică la modul în care poporul lui Iehova, asemenea unui roi de lăcuste de nestăvilit, participă la activitatea de predicare. Am crezut că această activitate are un efect devastator asupra ‘țării’, adică a oamenilor aflați sub controlul conducătorilor religioși.b

⁴ Dacă citim doar versetele din Ioel 2:7-9, această explicație pare să fie corectă. Însă, dacă analizăm întregul context al profeției, constatăm că trebuie înțeleasă diferit. Să analizăm patru motive care ne-au determinat să tragem această concluzie.

5, 6. Ce întrebare ridică pasajele din Ioel 2:20 și Ioel 2:25?

⁵ În primul rând, să remarcăm promisiunea pe care a făcut-o Iehova privitor la invazia de lăcuste: „Îl voi îndepărta de la voi pe cel ce vine din nord [lăcustele]”. (Ioel 2:20) Dacă lăcustele i-ar reprezenta pe Martorii lui Iehova, care îndeplinesc porunca lui Isus de a predica și de a face discipoli, de ce ar promite Iehova să le îndepărteze? (Ezec. 33:7-9; Mat. 28:19, 20) Evident, Iehova nu-i va îndepărta pe slujitorii săi fideli, ci persoanele sau lucrurile care se împotrivesc poporului său.

⁶ În al doilea rând, să observăm ce spune Iehova în Ioel 2:25: „Vă voi da despăgubire pentru anii în care au mâncat lăcusta, larva de lăcustă, gândacul și omida, marea mea armată pe care o trimisesem în mijlocul vostru”. Iehova promite că va „da despăgubire” pentru daunele provocate de lăcuste. Dacă lăcustele i-ar reprezenta pe evanghelizatorii Regatului, ar însemna că mesajul pe care îl proclamă ei produce daune. În realitate însă, mesajul lor salvează vieți și îi determină pe unii oameni răi să se căiască. (Ezec. 33:8, 19) Acest mesaj este deci o binecuvântare!

 7. Ce ne ajută să înțelegem cuvintele „după aceea” din Ioel 2:28, 29?

⁷ Citește Ioel 2:28, 29. În al treilea rând, să ne gândim la ordinea în care se desfășoară evenimentele evidențiate în profeție. Să remarcăm că Iehova spune: „După aceea voi turna spiritul meu”, adică după ce lăcustele își termină misiunea. Dacă lăcustele i-ar reprezenta pe proclamatorii Regatului lui Dumnezeu, de ce ar turna Iehova spiritul său peste ei doar după ce aceștia își încheie lucrarea de predicare? Fără puterea spiritului sfânt al lui Dumnezeu, ei nu ar putea să predice de atâția ani înfruntând împotriviri și chiar interdicții.

 8. Pe cine reprezintă lăcustele din Revelația 9:1-11? (Vezi imaginea de pe copertă.)

⁸ Citește Revelația 9:1-11. Să vedem acum cel de-al patrulea motiv. În trecut, am spus că invazia de lăcuste descrisă de Ioel reprezintă lucrarea de predicare deoarece în cartea Revelația găsim o profeție asemănătoare. Profeția din Revelația descrie un roi de lăcuste cu fețe ca de om, care ‘aveau pe capete ceva ce părea a fi niște coroane ca de aur’. (Rev. 9:7) Ele îi chinuie pe „oamenii [dușmanii lui Dumnezeu] care n-au pe frunte sigiliul lui Dumnezeu” timp de cinci luni, durata medie de viață a unei lăcuste. (Rev. 9:4, 5) Această descriere li se potrivește slujitorilor unși ai lui Iehova. Ei anunță cu mult curaj hotărârile judecătorești ale lui Dumnezeu împotriva acestui sistem rău, provocându-le multe neplăceri celor care îl susțin.

 9. Ce deosebiri semnificative există între lăcustele din cartea Ioel și cele din cartea Revelația?

⁹ Într-adevăr, între profeția din Revelația și cea din Ioel există asemănări, dar și deosebiri semnificative. Iată câteva dintre acestea: În profeția lui Ioel, lăcustele distrug vegetația. (Ioel 1:4, 6, 7) În schimb, în viziunea lui Ioan, lăcustelor li se spune „să nu vatăme iarba pământului”. (Rev. 9:4) Lăcustele văzute de Ioel vin dinspre nord. (Ioel 2:20) Cele din viziunea lui Ioan ies din abis. (Rev. 9:2, 3) Lăcustele descrise de Ioel sunt alungate. În schimb, cele din Revelația nu sunt alungate, ci sunt lăsate să-și încheie lucrarea. În plus, nu se specifică nicăieri că Iehova ar fi nemulțumit de acestea. (Vezi chenarul: „Profețiile despre lăcuste: deosebiri semnificative”.)

10. Menționați un argument biblic în baza căruia putem spune că un simbol poate să se refere la lucruri diferite în contexte diferite.

¹⁰ Diferențele semnificative dintre cele două profeții ne-au ajutat să înțelegem că nu există nicio legătură între ele. Prin urmare, lăcustele din Ioel sunt diferite de lăcustele din Revelația. În Biblie, un simbol poate să se refere la lucruri diferite în contexte diferite. De exemplu, în Revelația 5:5, Isus este numit „Leul din tribul lui Iuda”, în timp ce în 1 Petru 5:8, Diavolul este comparat cu „un leu care răcnește”. Având în vedere cele patru motive prezentate, înțelegem că trebuie să găsim o altă explicație pentru profeția lui Ioel.

11. Ce indicii găsim în Ioel 1:6 și 2:1, 8, 11 cu privire la identitatea lăcustelor?

¹¹ Dacă analizăm profeția lui Ioel în contextul ei, observăm că profetul anunța un atac militar. (Ioel 1:6; 2:1, 8, 11) Iehova a spus că urma să folosească ‘marea sa armată’ (soldații babilonieni) pentru a-i pedepsi pe israeliții neascultători. (Ioel 2:25) Armata invadatoare este numită, pe bună dreptate, „cel ce vine din nord” întrucât babilonienii aveau să invadeze Israelul dinspre nord. (Ioel 2:20) Această armată este asemănată cu un roi de lăcuste bine organizat. Iată ce scrie Ioel: „[Soldații] merg fără oprire . . . Năvălesc în oraș. Aleargă pe zid. Urcă pe case. Intră pe ferestre ca hoțul”. (Ioel 2:8, 9) Să încercăm să ne imaginăm scena: Soldații năvălesc din toate părțile. Nimeni nu are unde să se ascundă ca să scape de sabia babilonienilor!

12. Cum s-a împlinit profeția lui Ioel despre lăcuste?

¹² Asemenea unor lăcuste, babilonienii (sau caldeenii) au invadat Ierusalimul în 607 î.e.n. Biblia consemnează: ‘Regelui caldeenilor, care i-a omorât pe tinerii lor cu sabia, nu i-a fost milă nici de tânăr, nici de fecioară, nici de bătrân, nici de cel slăbit de bătrânețe. Dumnezeu a dat totul în mâna lui. A ars casa adevăratului Dumnezeu și a dărâmat zidul Ierusalimului, a dat foc tuturor turnurilor de locuit și tuturor obiectelor de valoare, distrugând totul’. (2 Cron. 36:17, 19) După ce babilonienii au distrus țara, cei care o vedeau nu puteau spune decât: „Este o întindere pustie, fără oameni și fără animale domestice. A fost dată în mâna caldeenilor”. (Ier. 32:43)

13. Care este semnificația cuvintelor din Ieremia 16:16, 18?

¹³ La aproximativ 200 de ani după consemnarea profeției lui Ioel, Iehova a prezis prin Ieremia încă un detaliu cu privire la acest atac. El a spus că invadatorii aveau să-i caute peste tot pe cei care practicau lucruri rele și să-i ia pe toți captivi. „«Iată, trimit să fie chemați mulți pescari», zice Iehova, «și aceștia îi vor pescui. Apoi trimit să fie chemați mulți vânători și aceștia îi vor vâna pe orice munte, pe orice deal și în crăpăturile stâncilor . . . le voi plăti în măsură deplină pentru nelegiuirea și pentru păcatul lor».” Nici mările, nici pădurile nu puteau să-i ascundă de invadatorii babilonieni pe israeliții care nu se căiau. (Ier. 16:16, 18)

14. Când s-au împlinit cuvintele din Ioel 2:28, 29?

¹⁴ Ioel aduce o veste bună, anunțând că va avea loc o restabilire. Pământul urma să dea din nou roade din abundență. (Ioel 2:23-26) În acel timp din viitor, hrana spirituală avea să fie din belșug. Iehova a spus: „Voi turna spiritul meu peste orice fel de carne, iar fiii și fiicele voastre vor profeți. . . . Și chiar și peste servitori și peste servitoare voi turna spiritul meu în zilele acelea”. (Ioel 2:28, 29) Această turnare a spiritului sfânt nu a avut loc imediat după ce israeliții au fost aduși înapoi în țara natală, ci secole mai târziu, la Penticosta din 33 e.n. De unde știm acest lucru?

15. În conformitate cu Faptele 2:16, 17, ce cuvinte a schimbat Petru în pasajul din Ioel 2:28 și ce sugerează acest lucru?

¹⁵ Sub inspirație divină, apostolul Petru a aplicat versetele din Ioel 2:28, 29 la un eveniment impresionant care a avut loc în ziua Penticostei. În dimineața acelei zile, în jurul orei 9, spiritul sfânt a fost turnat în mod miraculos peste un grup de oameni, care au început să vorbească „despre lucrurile mărețe ale lui Dumnezeu”. (Fap. 2:11) Tot sub inspirație divină, Petru a modificat puțin cuvintele când a citat din profeția lui Ioel. (Citește Faptele 2:16, 17.) În loc să înceapă citatul prin cuvintele „după aceea”, Petru spune că „în zilele din urmă”, adică în zilele din urmă ale sistemului evreiesc, spiritul lui Dumnezeu urma să fie turnat „peste orice fel de carne”. Aceste cuvinte sugerează că trecuse mult timp până la împlinirea acestei profeții a lui Ioel.

16. Cum a influențat spiritul sfânt lucrarea de predicare din secolul I și ce putem spune despre lucrarea efectuată în prezent?

¹⁶ După turnarea remarcabilă a spiritului sfânt în secolul I, lucrarea de predicare a început să ia amploare. În jurul anului 61 e.n., când apostolul Pavel a scris scrisoarea către coloseni, el a putut spune că vestea bună era predicată „în toată creația de sub cer”, adică în toată lumea cunoscută pe atunci. (Col. 1:23) Prin puterea spiritului sfânt al lui Iehova, lucrarea de predicare s-a extins și mai mult în zilele noastre, ajungând „până la marginile pământului”! (Fap. 13:47) (Vezi chenarul „Voi turna spiritul meu”.)

17. Cum înțelegem acum profeția lui Ioel despre lăcuste?

¹⁷ Acum înțelegem mai clar profeția din Ioel 2:7-9. Aceste versete nu se referă la lucrarea de predicare din zilele noastre, pe care o efectuăm cu mult zel, ci la armata babiloniană care a invadat Ierusalimul în 607 î.e.n.

18. Ce nu s-a schimbat cu privire la poporul lui Iehova?

¹⁸ Ce nu s-a schimbat? Poporul lui Iehova continuă să predice vestea bună pretutindeni folosindu-se de toate metodele pe care le are la dispoziție. (Mat. 24:14) Nicio restricție din partea guvernelor nu ne poate împiedica să ne îndeplinim misiunea de a predica vestea bună. Și, cu binecuvântarea lui Iehova, suntem mai activi ca niciodată și predicăm neînfricați mesajul despre Regat! Plini de umilință, continuăm să ne bizuim pe Iehova pentru a înțelege profețiile Bibliei, convinși fiind că, la momentul potrivit, ‘el ne va călăuzi în tot adevărul’. (Ioan 16:13)