Cuvântul lui Iehova este viu
Idei importante din cărţile Ioel şi Amos
NU SPUNE despre el însuşi decât că este „Ioel, fiul lui Petuel“ (Ioel 1:1). În cartea care-i poartă numele, Ioel nu vorbeşte despre prea multe lucruri în afară de mesajul său. De aceea, perioada în care şi-a consemnat profeţiile poate fi doar estimată: în jurul anului 820 î.e.n., la nouă ani după întronarea lui Ozia ca rege al lui Iuda. De ce nu ne spune Ioel mai multe despre sine? Probabil, deoarece doreşte să scoată în evidenţă mesajul, nu mesagerul.
Tot în zilele regelui Ozia este numit ca profet şi Amos din Iuda, un „păzitor de animale şi înţepător de smochine de sicomor“ (Amos 7:14). Spre deosebire de Ioel, care profeţeşte în Iuda, Amos este trimis în nord, la regatul celor zece triburi ale lui Israel. Scrierea cărţii Amos a fost încheiată aproximativ în anul 804 î.e.n., după ce profetul se întoarce în Iuda. Cartea este scrisă într-un limbaj simplu, dar foarte expresiv.
„VAI! VINE ZIUA ACEEA!“ — DE CE?
Ioel vede în viziune o invazie de omizi, lăcuste şi gândaci. Despre aceşti invadatori se spune că sunt „un popor numeros şi puternic“ şi „nişte bărbaţi puternici“ (Ioel 1:4; 2:2–7). „Vai! Vine ziua aceea! Ziua lui Iehova este aproape şi va veni ca o pustiire de la Cel Atotputernic“, spune Ioel cu durere (Ioel 1:15). Iehova îi sfătuieşte pe locuitorii Sionului: „Întoarceţi-vă . . . la mine cu toată inima“. Dacă se vor întoarce, Iehova „se va îndura de poporul său“ şi îl va îndepărta pe „cel ce vine din nord“ — invazia de insecte. Însă, înainte de venirea zilei sale celei mari, Iehova va „turna spiritul [său] peste orice fel de carne“ şi va „face minuni în ceruri şi pe pământ“. — Ioel 2:12, 18–20, 28–31.
Iehova provoacă naţiunile: „Făuriţi-vă săbii din brăzdare şi lănci din cosoare“ şi pregătiţi-vă de război! Apoi, le porunceşte „să urce în valea lui Iosafat“, unde vor fi judecate şi zdrobite. „Dar Iuda va fi locuit pe timp indefinit.“ — Ioel 3:10, 12, 20.
Răspunsuri la întrebări biblice:
1:15; 2:1,11, 31; 3:14 — Ce este „ziua lui Iehova“? Ziua lui Iehova reprezintă timpul în care Iehova va executa judecata asupra duşmanilor săi, aducând distrugere asupra lor şi salvându-i pe închinătorii săi adevăraţi. O asemenea zi a venit, de exemplu, peste Babilonul antic în 539 î.e.n., când a fost cucerit de mezi şi perşi (Isaia 13:1, 6). O altă ‘zi a lui Iehova’ va veni în curând, când Dumnezeu îşi va executa judecata asupra ‘Babilonului cel Mare’, imperiul mondial al religiei false. — Revelaţia 18:1–4, 21.
2:1–10, 28 — Cum s-a împlinit profeţia cu privire la invazia de insecte? Nicăieri în Biblie nu se spune că în ţara lui Iuda ar fi fost vreo invazie de insecte de proporţiile celei descrise în cartea Ioel. Prin urmare, invazia de insecte menţionată de Ioel prefigurează, după cât se pare, ceea ce s-a întâmplat în anul 33 e.n., când Iehova a început să toarne spiritul său peste primii continuatori ai lui Cristos, iar aceştia au început să predice un mesaj chinuitor pentru conducătorii religioşi ipocriţi (Faptele 2:1, 14–21; 5:27–33). Şi noi avem privilegiul să luăm parte în prezent la o lucrare asemănătoare.
2:32 — Ce înseamnă ‘a chema numele lui Iehova’? A chema numele lui Dumnezeu înseamnă a cunoaşte acest nume, a avea un respect profund pentru el şi a ne bizui pe cel ce poartă acest nume. — Romani 10:13, 14.
3:14 — Ce este „valea hotărârii“? Este un loc simbolic de executare a sentinţei divine. În zilele regelui Iosafat al lui Iuda, al cărui nume înseamnă „Iehova este Judecător“, Dumnezeu a scăpat Iuda de naţiunile din jur, semănând confuzie între armatele lor. De aceea, locul mai este numit şi „valea lui Iosafat“ (Ioel 3:2, 12). În zilele noastre, aceasta reprezintă un loc simbolic în care naţiunile vor fi zdrobite asemenea strugurilor dintr-un teasc. — Revelaţia 19:15.
Învăţăminte pentru noi:
1:13, 14. Cei ce doresc să fie salvaţi trebuie să manifeste căinţă sinceră şi să-l recunoască pe Iehova ca adevăratul Dumnezeu.
2:12, 13. Căinţa autentică trebuie să fie din inimă şi presupune să ne ‘sfâşiem inima’, nu ‘veşmintele’.
2:28–32. Numai cel ce „va chema numele lui Iehova va fi salvat“ în „ziua cea mare şi înfricoşătoare a lui Iehova“. Cât de recunoscători suntem că Iehova toarnă spiritul său peste orice fel de carne şi că tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, iau parte cu toţii la lucrarea de profeţire, adică la declararea ‘lucrurilor măreţe ale lui Dumnezeu’ (Faptele 2:11)! Având în vedere că ziua lui Iehova se apropie, nu ar trebui să abundăm „în acte de conduită sfântă şi în fapte de devoţiune sfântă“? — 2 Petru 3:10–12.
3:4–8, 19. Ioel a profeţit că naţiunile din jurul regatului lui Iuda aveau să dea socoteală pentru cruzimea manifestată faţă de poporul ales al lui Dumnezeu. În armonie cu profeţia sa, partea continentală a Tirului a fost distrusă de regele Nebucadneţar al Babilonului. Mai târziu, când partea insulară a oraşului Tir a fost cucerită de Alexandru cel Mare, mii de soldaţi şi oameni de vază ai Tirului au fost ucişi, iar 30 000 de locuitori au fost vânduţi ca sclavi. Alexandru şi cei ce i-au urmat la tron i-au tratat la fel şi pe filisteni. În secolul al IV-lea î.e.n., Edomul era deja o întindere pustie (Maleahi 1:3). Împlinirea acestor profeţii ne întăreşte încrederea în Iehova, dându-ne certitudinea că el îşi împlineşte promisiunile. În plus, ne arată cum va acţiona Iehova faţă de naţiunile care îi persecută pe închinătorii săi de azi.
3:16–21. „Cerul şi pământul se vor zgudui“, iar naţiunile vor primi sentinţele nefavorabile ale lui Iehova. „Dar Iehova va fi un refugiu pentru poporul său“, oferindu-i posibilitatea de a se bucura de viaţă în Paradis. Având în vedere că ziua în care Iehova îşi va executa judecata asupra lumii rele se apropie, să fim ferm hotărâţi să rămânem în relaţii strânse cu Dumnezeu.
„PREGĂTEŞTE-TE SĂ-L ÎNTÂLNEŞTI PE DUMNEZEUL TĂU“
Amos are un mesaj pentru naţiunile duşmane din jurul Israelului, dar şi pentru Iuda şi Israel. Siria, Filistia, Tir, Edom şi Moab vor fi în cele din urmă distruse deoarece au dat dovadă de cruzime faţă de poporul lui Dumnezeu. La fel se va întâmpla şi cu locuitorii lui Iuda, „fiindcă au respins legea lui Iehova“ (Amos 2:4). Ce se poate spune despre regatul celor zece triburi ale lui Israel? Acesta se face vinovat de păcate precum asuprirea săracilor din cauza lăcomiei, imoralitatea şi comportamentul lipsit de respect faţă de profeţii lui Dumnezeu. Amos avertizează că Iehova le va ‘cere socoteală altarelor din Betel‘ şi că va „dărâma casa de iarnă şi casa de vară“. — Amos 3:14, 15.
În pofida pedepselor pe care le-au primit deja, israeliţii idolatri se încăpăţânează în conduita lor. Amos îi spune Israelului: „Pregăteşte-te să-l întâlneşti pe Dumnezeul tău“ (Amos 4:12). Pentru israeliţi, ziua lui Iehova va însemna că ‘vor merge în exil dincolo de Damasc’, adică în Asiria (Amos 5:27). Deşi întâmpină opoziţie din partea unui preot din Betel, Amos nu se lasă intimidat. „A venit sfârşitul poporului meu, Israel. Nu-l voi mai ierta“, îi spune Iehova lui Amos (Amos 8:2). Nici Şeolul şi nici munţii înalţi nu-i pot scăpa pe israeliţi de sentinţele lui Dumnezeu (Amos 9:2, 3). Însă Iehova promite că poporul său va fi restabilit. El spune: „Îi voi aduce înapoi pe captivii poporului meu, Israel, iar ei vor reconstrui oraşele pustiite şi le vor locui, vor planta vii şi le vor bea vinul, îşi vor face grădini şi le vor mânca rodul“. — Amos 9:14.
Răspunsuri la întrebări biblice:
4:1 — Pe cine reprezintă ‘vacile din Basan’? Podişul Basanului, aflat la est de Marea Galileii, era renumit pentru rasele foarte bune de animale, inclusiv rasele de vaci. Acest lucru se datora şi păşunilor grase de aici. Amos le-a asemănat pe femeile din Samaria avide după lux cu vacile din Basan. Fără îndoială că aceste femei făceau presiuni asupra „stăpânilor“ lor, adică a soţilor lor, să-i jefuiască pe cei de condiţie umilă pentru a le satisface lor setea de lux.
4:6 — La ce se referă expresia „dinţi curaţi“? Fiind folosită în paralel cu ‘lipsa de pâine’, expresia s-ar putea referi la o perioadă de foamete, când dinţii rămân curaţi din cauza lipsei de hrană.
5:5 — În ce sens nu mai trebuiau israeliţii ‘să caute Betelul’? La Betel, Ieroboam instituise închinarea la viţel. De atunci, Betelul devenise un centru al închinării false. Şi Ghilgalul şi Beer-Şeba trebuie să fi fost centre ale închinării apostate. Dacă voiau să scape de nenorocirea prezisă, israeliţii trebuiau să înceteze cu pelerinajele la aceste oraşe şi să înceapă să-l caute pe Iehova.
7:1 — Ce reprezintă „cositul ierbii regelui“? Probabil această expresie se referă la impozitul perceput de rege pentru hrana cavaleriei şi a animalelor sale. Acest impozit trebuia plătit „când începea să crească otava“. Abia după aceea, poporul îşi putea strânge recolta lui. Însă poporul n-a apucat să facă acest lucru deoarece s-a format un roi de lăcuste care i-a devorat culturile şi toate plantele din ţară.
8:1, 2 — Ce simboliza ‘coşul cu fructe de vară’? Acesta simboliza faptul că ziua lui Iehova era aproape. Fructele de vară se culeg spre sfârşitul perioadei de strângere a recoltei, adică spre sfârşitul anului agricol. Când Iehova i-a arătat lui Amos „un coş cu fructe de vară“, însemna că sfârşitul Israelului era aproape. Astfel, Dumnezeu i-a spus lui Amos: „A venit sfârşitul poporului meu, Israel. Nu-l voi mai ierta“.
Învăţăminte pentru noi:
1:3, 6, 9, 11, 13; 2:1, 4, 6. Când Iehova spune că ‘nu va schimba hotărârea luată’, se referă la mânia sa faţă de Israel, Iuda şi cele şase naţiuni din jurul acestora. Nimeni nu va scăpa de judecata lui Iehova. — Amos 9:2–5.
2:12. Nu trebuie să-i descurajăm pe cei care lucrează din greu ca pionieri, supraveghetori itineranţi, misionari sau membri ai familiei Betel îndemnându-i să renunţe la serviciul cu timp integral pentru a duce o viaţă aşa-zis normală. Dimpotrivă, ar trebui să-i încurajăm să persevereze în serviciul lor excelent.
3:8. Aşa cum un om este cuprins de teamă la auzul răgetului unui leu, tot aşa Amos s-a simţit îmboldit să predice când l-a auzit pe Iehova spunând: „Du-te şi profeţeşte-i poporului meu“ (Amos 7:15). Teama sfântă ne îndeamnă să predicăm cu zel mesajul despre Regat.
3:13–15; 5:11. Cu ajutorul lui Iehova, Amos, deşi un umil păzitor de animale, le-a ‘depus mărturie’ unor oameni bogaţi, care, fiind mulţumiţi de sine, erau nepăsători. Iehova ne poate echipa şi pe noi să declarăm mesajul despre Regat, indiferent cât de dificil ar fi teritoriul în care am predica.
4:6–11; 5:4, 6, 14. Deşi au refuzat de mai multe ori ‘să se întoarcă’ la Iehova, israeliţii au fost îndemnaţi: „Căutaţi-l pe Iehova şi veţi trăi“. Atât timp cât Iehova, în răbdarea sa, mai permite ca acest sistem rău să existe, noi trebuie să-i îndemnăm pe oameni să se întoarcă la Dumnezeu.
5:18, 19. Este iraţional să ‘tânjim după ziua lui Iehova’ dacă nu suntem pregătiţi pentru ea. Este ca şi cum cineva ar fugi de un leu şi îi iese în cale un urs, iar apoi, fugind de urs, este muşcat de un şarpe. Să fim înţelepţi şi să ‘rămânem treji’, fiind pregătiţi în orice moment pentru acea zi. — Luca 21:36.
7:12–17. Trebuie să dăm dovadă de curaj şi să declarăm cu îndrăzneală mesajul lui Dumnezeu.
9:7–10. Chiar dacă erau descendenţi ai patriarhilor fideli şi ai israeliţilor eliberaţi din Egipt ca popor ales, israeliţii infideli au pierdut favoarea lui Dumnezeu, asemenea cuşiţilor. Aprobarea Dumnezeului nostru imparţial nu depinde de linia genealogică, ci de faptul că ne ‘temem de el şi practicăm dreptatea’. — Faptele 10:34, 35.
Ce trebuie să facem
Ziua în care Dumnezeu îşi va executa judecata asupra lumii lui Satan este aproape. Iehova a turnat spirit sfânt peste închinătorii săi pentru ca aceştia să-i poată avertiza pe oameni cu privire la venirea zilei sale. Să participăm din plin la această lucrare pentru a ne ajuta semenii să-l cunoască pe Iehova şi să ‘cheme numele său’! — Ioel 2:31, 32.
Amos ne îndeamnă: „Urâţi răul şi iubiţi binele! Daţi-i un loc dreptăţii la poartă“ (Amos 5:15). Întrucât ziua lui Iehova va sosi în curând, este înţelept să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne păstrăm separaţi de lumea rea şi de tovărăşiile care ne pot corupe inima. Cât de utile ne sunt în acest sens cărţile biblice Ioel şi Amos! — Evrei 4:12.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]
Ioel a profeţit că „ziua lui Iehova este aproape“
[Legenda ilustraţiei/fotografiei de la pagina 15]
La fel ca Amos, să dăm dovadă de curaj, proclamând cu îndrăzneală mesajul lui Dumnezeu