Cum poţi găsi adevărata siguranţă?

„Desfătează–te puternic în Iehova, şi el îţi va da tot ceea ce-ţi doreşte inima.“ — Psalm 37:4

 1 Unde se va găsi adevărata siguranţă în sens absolut?

NOUA ORINDUIRE a lui Dumnezeu va fi un loc de siguranţă totală. Pe întregul pămînt profeţia lui Mica 4:4 va vedea împlinirea majoră, căci oamenii iubitori de pace vor „şedea fiecare sub viţa sa şi sub smochinul său şi nu va fi cine săi înspăimînte“. Da, „cei blînzi ei înşişi vor lua în posesiune pămîntul, şi ei vor găsi într-adevăr plăcerea lor puternică în belşug de pace“ (Ps. 37:11). In timp ce chiar astăzi o măsură de siguranţă, mai cu seamă în mod spiritual, poate fi găsită printre aceia care se închină lui Iehova, siguranţa totală în toate domeniile de viaţă va fi realizată numai în acea nouă orînduire creată de Dumnezeu. Ce timp minunat va fi atunci cînd Iehova, cu ajutorul împărăţiei sale cereşti, se va îngriji de asemenea binecuvîntări materiale abundente şi de asemenea siguranţă durabilă care va fi o „plăcere puternică“ în viaţa zilnică!

 2, 3. Ce binecuvîntări aduce cu sine guvernarea împărăţiei? (Isaia 32:1, 2).

² Nu vor mai exista probleme de persoane dislocate datorită refugierii lor din teritoriile controlate de către guvernele dictatoriale crude. Nici nu va mai exista vreo teamă a celor tineri sau a celor bătrîni de a fi tîrîţi în războaie hidoase, căci „ei nu vor mai scoate sabia, naţiune contra naţiune, nici nu vor mai învăţa mai mult războiul“ (Mica 4:3). Pacea va fi regula, deoarece întreaga omenire va fi binecuvîntată de marele Eliberator, despre care este scris: „El să judece pe cei asupriţi ai poporului, el să mîntuiască pe fiii celui sărac şi el să zdrobească pe cel ce înşeală. In zilele sale, cel drept va prospera şi un belşug de pace va fi pînă nu va mai fi lună. El va avea supuşi . . . pînă la marginile pămîntului“ — Ps. 72:4–8.

³ De asemenea, sărăcia, foametea şi lipsurile nu vor mai prejudicia mai mult siguranţa. Cuvîntul lui Dumnezeu promite: „Va fi belşug de cereale pe pămînt; pe vîrful munţilor va fi o prisosinţă“ (Ps. 72:16). Da, „pomul de pe cîmp îşi va da roada şi pămîntul îşi va da roadele sale“. (Ezec. 34:27). Noi putem avea încredere că acesta va fi cazul, deoarece, cînd Isus Cristos, regele numit al împărăţiei lui Dumnezeu, era pe pămînt, a demonstrat capacitatea sa de a se îngriji de rezervă de hrană adecvată pentru mulţimi. — Marcu 8:19, 20.

PRIVESTI TU INSPRE DIRECTIA DREAPTA?

 4, 5. (a) Ce este astăzi în joc? (Compară Deut. 30:15, 16). (b) Numai cum putem noi să cîştigăm fiaţă?

⁴ In vederea perspectivei viitoare pe care ne-o prezintă noua orînduire a lui Dumnezeu, cum ar trebui să privim noi lucrurile, de la care lumea aşteaptă astăzi siguranţă, cum ar fi locuinţa, contul la bancă, locul de muncă sau confortul material? Deoarece Iehova a creat pe oameni pentru a se bucura de binecuvîntări materiale, ar fi oare rău să avem aceste lucruri astăzi? Nu, s-ar putea că astfel de lucruri sînt rele în ele însele. Iehova ne-a creat cu capacitatea mintală, emoţională şi psihică ca să ne bucurăm de lucrurile bune. El promite cele mai bune lucruri materiale în noua sa orînduire. Totuşi, noi trăim într-un timp, în care nu este vorba dacă am fost creaţi pentru a ne bucura de lucruri materiale. Astăzi este în joc însăşi viaţa noastră.

⁵ Evidenţa din profeţia biblică împlinită arată că noi sîntem foarte tîrziu în „zilele din urmă“ ale acestui sistem prezent de lucruri (2 Tim. 3:1–5). In curînd, Dumnezeu va executa judecata sa adversă împotriva lui, rezultînd un timp de necaz nemai întîlnit în această lume (Daniel 12:1). Totuşi, Cuvîntul lui Dumnezeu arată că va exista „o mare mulţime de oameni, pe care nici un om nu era în stare s-o numere, din toate naţiunile şi seminţiile, popoarele şi limbile“ care vor „veni din necazul cel mare“ (Apoc. 7:9, 14). Ei vor supravieţui din cauză că au aprobarea şi protecţia lui Dumnezeu, nu din cauza vreunui avantaj material, pe care ei l-ar putea avea. Isus a spus: „Chiar dacă o persoană are o abundenţă, viaţa sa nu rezultă din lucrurile pe care el le posedă“ (Luca 12:15). Viaţa veşnică în orînduirea nouă a lui Dumnezeu poate veni numai prin cunoaşterea lui Iehova şi avînd aprobarea sa. — Ioan 17:3.

 6 Poate vreo parte a acestui sistem rău să ofere siguranţă? (Ps. 146:3).

⁶ Nimic din ceea ce poate oferi această lume ca siguranţă nu va însemna ceva cînd mînia lui Dumnezeu vine împotriva sistemelor umane prezente. Si toate sistemele — politice, religioase, militare şi economice care domină omenirea acum, vor trebui să fie nimicite. Aşadar, cu siguranţă ele nu vor oferi nici o siguranţă (Apoc. 6:16, 17). Astfel, ceea ce astăzi s-ar părea să fie tari şi protectoare, vor da greş, cînd forţele distructive ale lui Dumnezeu vor lupta. In timpurile vechi, mulţi au privit spre caii puternici pentru siguranţă şi scăpare în timp de necaz. Dar Cuvîntul lui Dumnezeu spune: „Calul este o amăgire pentru salvare, şi prin abundenţa energiei sale vitale el nu asigură scăparea“ (Ps. 33:17). In mod asemănător astăzi, nici sistemele facute de om, aparent puternice, nici avantajele materiale nu vor asigura vreo siguranţă mai bună sau scăpare, „salvarea aparţine lui Iehova“, nu vreunui sistem sau lucru al oamenilor. „Numele lui Iehova este un turn tare, cel drept fuge la el şi i se dă protecţie“. — Psalm 3:8; Prov. 18:10.

 7, 8. Cum ar privi pasagerii unei nave care se scufundă avantajele ei materiale?

⁷ Situaţia oamenilor, astăzi, poate fi asemănată cu situaţia pasagerilor pe o navă. Nu este nimic de obiectat contra avantajelor materiale, pe care o navă în mod normal le oferă: hrana pe care o oferă poate fi gustoasă şi hrănitoare; cabinele, calde şi confortabile; alte servicii şi avantaje agreabile. Dar ce se întîmplă dacă nava se loveşte de un obiect şi începe să se scufunde? Să considerăm ce s-a întîmplat, de exemplu, faimoasei nave „Titanic“ în anul 1912. „Experţii consideraseră nava nescufundabilă“, spune o enciclopedie. Dar cît de multă siguranţă era acolo pe „Titanic“, cu toate avantajele ei materiale, cînd s-a lovit de un aisberg (gheţar plutitor) şi s-a scufundat? Deloc, nici una. Nava s-a scufundat cu pierderea aproximativ a 1.500 de vieţi omeneşti.

⁸ Dacă tu ai fi fost pe „Titanic“, la ce te-ai fi gîndit în primul rînd după ce el a început să se scufunde? In timp ce n-ai fi condamnat avantajele materiale dinainte ale navei, cu siguranţă că le-ai fi considerat acum ca absolut neimportante, nu-i aşa? Lucrul principal în această nouă situaţie ar fi păstrarea vieţii tale. Tu ai considera pe cineva de-a dreptul nebun, chiar dezechilibrat mintal, care atunci îşi foloseşte toate energiile sale, încercînd să obţină cele mai bune conforturi, mese, sau alte avantaje materiale pe navă, cînd, în cîteva ore, ea ar plonja pe sub undele mării!

 9, 10. Avînd în vedere timpul în care trăim, ce atitudine ar trebui să avem faţă de lucrurile materiale? (Filip. 3:7, 8).

⁹ In curînd acest sistem prezent de lucruri va plonja în distrugere. De aceea, nu există acum nici o siguranţă adevărată în el, căci nici o parte a lui nu va supravieţui. Impărăţia cerească a lui Dumnezeu „va zdrobi şi va pune capăt tuturor acestor împărăţii“ care există astăzi şi numai guvernul ceresc al lui Dumnezeu „va rămînea în picioare pentru timpuri nelimitate“ (Dan. 2:44). Si deoarece Isus a prezis că la timpul venirii judecăţii de la Dumnezeu „va fi un necaz aşa de mare cum n-a fost de la începutul lumii pînă acum, nici nu va mai fi altul“, este evident că va exista mare pierdere de vieţi omeneşti, precum şi de posesiuni materiale. — Mat. 24:21.

¹⁰ In anul 1977 sîntem acum în anul şaizeci şi trei-lea de la „timpul sfîrşitului“, socotind din toamna anului crucial 1914. In împlinirea profeţiei Bibliei, este evident, din evenimentele din timpurile noastre, că sistemul prezent rău în curînd îşi va primi lovitura de moarte. Care va fi atunci atitudinea noastră? Depinde. Depinde de ce? Depinde cu totul de ce ne-am fixat ca ţel în viaţa noastră. Dacă ne-am fixat ca ţel al nostru viaţa veşnică în orînduirea nouă a lui Dumnezeu, atunci vom face orice ne stă în putere pentru a căuta pe Iehova, a învăţa voia sa şi a face ceea ce este mai bine în împrejurările noastre. Lucrurile materiale ale lumii nu vor fi ţinta noastră principală. In schimb, „avînd întreţinere şi adăpost, vom fi mulţumiţi cu aceste lucruri“. — 1 Tim. 6:8.

11 (a) Sînt oamenii bogaţi numai aceia care pot fi materialişti? (b) Pentru ce este scurt la vedere a urmări lucruri materiale sau a ne concentra interesul nostru principal în ele acum?

¹¹ Cînd Isus a avertizat: „Opriţi-vă de a depozita pentru voi înşivă comori pe pămînt“, el a apreciat din plin cît de temporare şi de nesigure ar fi orice comori în acest sistem prezent de lucruri (Mat. 6:19). Acest sfat nu era numai pentru oamenii bogaţi; oamenii săraci pot fi tot aşa de înflăcăraţi în a cîştiga şi a îngrămădi bogăţie materială. Oamenii îşi expun motivele lor adevărate prin ceea ce fac ca obiectiva lor în viaţă, indiferent de starea lor financiară. „Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta“, a spus Isus (Mat. 6:21). Dacă o persoană se străduieşte constant să strîngă mai mult şi să obţină mai multe lucruri materiale, unul ca acesta ar dori de exemplu o locuinţa mai mare şi mai bună, mai mulţi bani la bancă, un serviciu mai bun, indiferent de consecinţe, atunci el se trădează ca dorind într-adevăr lucrurile lumii. El dovedeşte prin faptele sale că mintea sa este în primul rînd îndreptată asupra avantajelor sistemului prezent. Cît de scurt la vedere este acest mod de procedare, deoarece „totul în lume — pofta cărnii, pofta ochilor şi expunerea mijloacelor pe care le are cineva pentru viaţă — nu vin de la tatăl, ci vin din lume. In plus, lumea şi poftele ei vor trece, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămîne în veac“. — 1 Ioan 2:16, 17.

A INVATA DIN TRECUT

12 Ce era rău la oameni în zilele lui Noe?

¹² Noi ne putem imagina batjocura pe care oamenii răi au aruncat-o asupra lui Noe şi a familiei sale, în zilele dinainte de potop, deoarece ei foloseau atît de mult timp pentru a face voia lui Iehova. Bineînţeles, ei trebuiau să lucreze pentru necesităţile lor zilnice şi pentru a întreţine un loc pentru a trăi, dar ei nu-şi făceau un centru al activităţilor lor din aceasta. Cu toate acestea, restul acelei lumi se devotau pe ei înşişi în a „mînca şi a bea, bărbaţii se însurau, iar femeile se măritau, pînă în ziua în care Noe a intrat în corabie“ (Mat. 24:38). Dar dacă excesele sînt avitate, există ceva rău în a mînca, a bea sau a te căsători? Nu, căci Iehova însăşi a instituit acele lucruri, cînd a creat pe bărbat şi pe femeie. Ceea ce era rău, era că la un timp al judecăţii, cînd viaţa sau moartea erau în discuţie, acei oameni nebuneşte şi-au făcut ca punct central al vieţii lor din lucrurile acestea şi n-au acordat atenţie voinţei lui Dumnezeu.

13 Posesiunile materiale ale oamenilor la acel timp ofereau sigurantă? Posesiunile lui Noe i-au oferit siguranţă?

¹³ Despre acei oameni Isus a spus: „Ei n-au ţinut seamă de toate acestea pînă cînd a venit potopul şi i-a măturat pe toţi“ (Mat. 24:39). Da, ei ar fi putut să se gîndească despre Noe că ar fi „un om ciudat“ căci renunţă la avantajele materiale pentru a se concentra la construirea corăbiei şi la propovăduire. Dar ce bine au avut oamenii din lucrurile materiale şi din străduinţa lor după timpuri mai bune? Nici un bine durabil, de nici un fel. Ei nu şi-au pierdut numai posesiunile, ci chiar şi vieţile lor, cînd acea lume a fost nimicită cu apă (2 Pet. 2:5). De asemenea, să notăm aceasta cu grijă: „Ce bine au obţinut casele şi posesiunile lui Noe, ale fiilor săi şi ale nevestelor lor? Ei n-au procurat nici un fel de siguranţă. Corabia era aceea unde se putea găsi siguranţă. Si cînd a venit timpul pentru ei să părăsească locuinţele care le avuseseră, ei n-au ezitat să facă aceasta. Ei nu se încrezuseră în acele lucruri pentru siguranţă şi astfel ei erau în stare să le părăsească fără nici o dificultate. — Gen. 6:22.

14 Ce pierdere au suferit toţi cei din Sodoma şi Gomora, dar ce diferenţă era acolo în cazul lui Lot şi al fiicelor sale? (Luca 9:62).

¹⁴ Cu secole mai tîrziu, cînd Iehova a adus nimicirea asupra Sodomei şi Gomorei pentru nelegiuirea lor mare, ce s-a ales de locuinţele, averile şi bunurile locuitorilor acestor oraşe? Nimic! Cînd Lot şi familia sa au părăsit Sodoma, ei n-au putut lua cu ei decît foarte puţin. Locuinţa lor, mobila şi cele mai multe posesiuni ale lor, de asemenea, au fost nimicite. Dar Lot şi cele două fete ale sale au apreciat că vieţile lor erau mult mai importante. Ei au văzut problema de discuţie. Pentru credinţa şi ascultarea lor faţă de instrucţiunile lui Iehova, ei au fost ocrotiţi. Dar oamenii din oraş şi posesiunile lor n-au fost ocrotite. Deoarece Isus a spus că în zilele lui Lot „ei mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau. Dar în ziua în care Lot a ieşit din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer şi i-a nimicit pe toţi. Inclusiv pe cine? Din păcate, inclusiv pe soţia lui Lot. Cînd fugeau, ea n-a ascultat şi a privit înapoi spre lucrurile pe care le lăsase în urmă şi şi-a pierdut viaţa. — Gen. 19:26; Luca 17:28, 29.

15 Pentru ce a comparat Isus ziua noastră cu cea a lui Noe şi a lui Lot?

¹⁵ Isus a spus că aşa cum a fost în zilele lui Noe şi de asemenea, ale lui Lot, aşa va fi şi la venirea „marelui necaz“. Vasta majoritate a populaţiei pămîntului ar fi indiferentă faţă de Dumnezeu şi voia sa. Drept rezultat, ei îşi vor pierde viaţa. Si cînd o persoană este moartă, se mai poate ea bucura oare de averile sale materiale? Nicidecum. Dar aceia care doresc să trăiască şi care se întorc la Dumnezeu pentru siguranţă, la aceia nu va fi cazul. Ei nu se vor lăsa să fie prinşi în cursă de interesele materiale. Într-adevăr ei sînt gata să părăsească orice posesiune materială „în ziua cînd Fiul omului se va descoperi“. Căci Isus a spus: „In ziua aceea cel ce este pe acoperişul casei, dar ale cărui lucruri mobile sînt în casă, să nu se coboare pentru a le lua şi persoana care este afară la cîmp, la fel să nu se întoarcă pentru a-şi lua lucrurile. Amintiţi-vă de femeia lui Lot“. — Luca 17:30–32.

16 Au suferit creştinii pierdere cînd a fost distrus Ierusalimul în anul 70 e.n.?

¹⁶ Ce extindere va avea nimicirea lucrurilor materiale la venirea „marelui necaz“? Răspunsul la această întrebare este rezervat viitorului. Dar în exemplele din istoria Bibliei notate mai sus a existat pierdere materială importantă, care a inclus multă pierdere materială pentru poporul lui Dumnezeu. Aceasta a fost de asemenea experienţa în anul 70 e.n. cînd armatele romane au devastat Ierusalimul. Creştinii părăsiseră locuinţele lor mai devreme, poate luînd cu ei puţine lucruri pe care le puteau purta uşor (Luca 21:20, 21). Ce s-a întîmplat cu aceia care n-au părăsit oraşul? Ei au pierdut, nu numai locuinţele şi posesiunile lor, ci probabil chiar şi vieţile lor. Creştinii care au fugit din oraş, în timp ce sufereau, de asemenea, pierderea locuinţelor şi a celor mai multe posesiuni, au scăpat cu vieţile lor şi şi-au păstrat libertatea. Astfel, de asemenea, la venirea necazului, ar putea să existe mare pierdere materială. Cum ai vedea tu o astfel de pierdere personală?

17 Pentru ce este o greşeală amarnică a privi în direcţia rea pentru siguranţă? (Tef. 1:18).

¹⁷ Gîndeşte-te puţin, aşadar, în ce te-ai încrede tu în realitate pentru siguranţă? In „aur“ sau în Dumnezeu? Unde sînt concentrate inima şi mintea ta — asupra lucrurilor acestui sistem sau asupra ordinii noi a lui Dumnezeu? Arată acţiunile tale şi modul tău de viaţă că tu priveşti acolo unde speri să găseşti siguranţă? Ce eroare amarnică ar fi să priveşti pentru siguranţă în direcţia greşită la această dată tîrzie! In Iov 31:24–28 se spune: „Dacă am pus aurul ca încrederea mea, sau am zis aurului, ‘tu eşti încrederea mea!’, dacă am obişnuit să mă bucur deoarece proprietatea mea era mare şi deoarece mîna mea găsise o mulţime de lucruri; . . . aceasta de asemenea ar fi o eroare care ar trebui să fie în atenţia judecărilor, căci eu aş fi tăgăduit pe adevăratul Dumnezeu de sus“.

18 Ce perspectivă îmbucurătoare este rezervată pentru aceia care privesc în direcţia dreaptă pentru siguranţă?

¹⁸ In vederea prăbuşirii iminente a sistemelor umane şi vasta pierdere materială următoare, care ar putea avea loc, ar fi scurt la vedere într-adevăr de a nu te pregăti mintal pentru ea. Dacă iubeşti viaţa şi ai dori să rămîi în viaţă, nu te ataşa de nici un lucru material. „Lucrurile de valoare nu vor fi de nici un folos în ziua mîniei, dar dreptatea mîntuieşte de la moarte“. „Cel care se încrede în bogăţiile sale va cădea; dar cei drepţi vor înflori ca frunzişul“ (Prov. 11:4, 28). Asemenea „oameni drepţi“ vor fi introduşi în orînduirea nouă a lui Dumnezeu, pentru a participa acolo la lucrarea îmbucurătoare de a face întregul pămînt un paradis, o locuinţă grăguţă unde ei vor locui în vecie. Privind în direcţia dreaptă, aceştia „vor locui în realitate în siguranţă şi nimeni nu-i va speria“. — Ezechiel 34:28.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 5]

Ai fi fost interesat în obţinerea de mai multe conforturi materiale, dacă nava pe care, ai fi fost se scufunda?