Să umblăm cu Dumnezeu având în vedere eternitatea

„Noi vom umbla în Numele DOMNULUI, Dumnezeului nostru, totdeauna şi în veci de veci.“ — MICA 4:5.

 1. De ce poate fi numit Iehova „Regele eternităţii“?

IEHOVA DUMNEZEU nu a avut început. Într-un mod cât se poate de potrivit el este numit „Cel Bătrân de Zile“, deoarece existenţa sa se prelungeşte la nesfârşit în trecut (Daniel 7:9, 13). De asemenea, Iehova va exista pentru eternitate. Numai el este „Regele eternităţii“ (Apocalipsa 10:6; 15:3, NW). Iar pentru el, o mie de ani sunt „ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă de noapte“. — Psalmul 90:4.

 2. a) Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la oamenii ascultători? b) În jurul cărui lucru trebuie să graviteze speranţele şi planurile noastre?

² Întrucât Dătătorul vieţii este etern, el le-a putut oferi lui Adam şi Evei, prima pereche umană, perspectiva unei vieţi fără sfârşit în Paradis. Însă, din cauza neascultării, Adam a pierdut dreptul la viaţă veşnică, transmiţându-le descendenţilor săi păcatul şi moartea (Romani 5:12). Cu toate acestea, răzvrătirea lui Adam nu a zădărnicit scopul iniţial al lui Dumnezeu. Voinţa lui Iehova este ca oamenii ascultători să trăiască pentru totdeauna, şi el îşi va realiza negreşit scopul (Isaia 55:11). Aşadar, cât de potrivit este ca speranţele şi planurile noastre să graviteze în jurul serviciului adus lui Iehova având în vedere eternitatea! În timp ce dorim să păstrăm în permanenţă în minte „ziua lui Iehova“, este foarte important să nu uităm că obiectivul nostru este să umblăm pentru totdeauna cu Dumnezeu. — 2 Petru 3:12, NW.

Iehova acţionează la timpul fixat de el

 3. De unde ştim că Iehova are „un timp fixat“ pentru a-şi duce la îndeplinire scopurile?

³ Asemenea celor ce au umblat cu Dumnezeu, noi suntem profund interesaţi să înfăptuim voinţa sa. Noi ştim că Iehova este Stăpânul timpului şi avem încredere că el nu dă niciodată greş în ce priveşte îndeplinirea scopurilor sale la timpul fixat de el. De exemplu, „când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său“ (Galateni 4:4). Apostolului Ioan i s-a spus că există „un timp fixat“ (NW) pentru împlinirea lucrurilor profetice pe care el le-a văzut în semne (Apocalipsa 1:1–3). Există un „timp fixat să fie judecaţi morţii“ (Apocalipsa 11:18, NW). Cu peste 1 900 de ani în urmă, apostolul Pavel a fost inspirat să spună că Dumnezeu „a rânduit o zi în care va judeca după dreptate pământul locuit“. — Faptele 17:31.

 4. De unde ştim că Iehova doreşte să pună capăt prezentului sistem rău de lucruri?

⁴ Iehova va pune capăt prezentului sistem rău de lucruri, deoarece numele său este dezonorat în lumea de astăzi. Cei răi au înflorit (Psalmul 92:7). Prin vorbele şi faptele lor ei îl insultă pe Dumnezeu, iar faptul de a-şi vedea slujitorii batjocoriţi şi persecutaţi îi produce durere lui Dumnezeu (Zaharia 2:8). Nu  este de mirare că Iehova a hotărât ca în curând să i se pună capăt întregii organizaţii a lui Satan! Dumnezeu a stabilit când va avea loc lucrul acesta, iar împlinirea profeţiilor biblice arată cu claritate că noi trăim acum în „timpul sfârşitului“ (Daniel 12:4). El va trece în curând la acţiune în folosul tuturor celor ce îl iubesc.

 5. Cum au considerat Lot şi Habacuc lucrurile care se petreceau în jurul lor?

⁵ Slujitorii din trecut ai lui Iehova au dorit cu ardoare să vadă sfârşitul răutăţii. Dreptul Lot „era foarte întristat de purtarea destrăbălată a acelor nelegiuiţi“ (2 Petru 2:7). Fiind mâhnit din cauza celor ce se petreceau în jurul lui, profetul Habacuc s-a rugat astfel: „Până când voi striga către Tine, DOAMNE, fără s-asculţi? Eu strig la Tine: «Violenţă!» şi Tu nu mântuieşti. Pentru ce mă faci să văd nelegiuirea şi Te uiţi la nedreptate? Asuprirea şi violenţa se fac sub ochii mei, se nasc certuri şi se stârneşte nemulţumirea“. — Habacuc 1:2, 3.

 6. Ce a spus Iehova ca răspuns la rugăciunea lui Habacuc, şi ce putem învăţa noi de aici?

⁶ Iată o parte din răspunsul pe care Iehova i l-a dat lui Habacuc: „Viziunea este încă pentru timpul fixat şi înaintează gâfâind spre sfârşit şi nu va minţi. Chiar dacă ar zăbovi, continuă să o aştepţi, fiindcă se va realiza negreşit. Nu  va întârzia“ (Habacuc 2:3, NW). Astfel, Dumnezeu a făcut cunoscut că va acţiona la „timpul fixat“. Chiar dacă ni s-ar putea părea că timpul acela vine cu o oarecare întârziere, Iehova îşi va realiza negreşit scopul! — 2 Petru 3:9.

Să slujim cu un zel neobosit

 7. Deşi Isus nu a ştiut cu exactitate când avea să vină ziua lui Iehova, cum şi-a efectuat el activitatea?

⁷ Este cunoaşterea cu exactitate a timpului fixat de Iehova pentru producerea evenimentelor o condiţie prealabilă pentru ca noi să umblăm în mod zelos cu Dumnezeu? Nu, nu este. Să analizăm câteva exemple. Isus era profund interesat de timpul când voinţa lui Dumnezeu va fi înfăptuită pe pământ aşa cum este înfăptuită ea în cer. Într-adevăr, Cristos şi-a învăţat discipolii să se roage astfel: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ“ (Matei 6:9, 10). Deşi ştia că această cerere va primi răspuns, Isus nu a ştiut cu exactitate timpul când vor avea loc aceste lucruri. În marea sa profeţie privitoare la sfârşitul acestui sistem de lucruri, el a spus: „Despre ziua aceea şi despre ceasul acela nu ştie nimeni, nici chiar îngerii din ceruri, [nici Fiul, NW] ci numai Tatăl“ (Matei 24:36). Întrucât Isus Cristos are un rol principal în realizarea scopurilor lui Dumnezeu, el va lua parte în mod direct la executarea duşmanilor cereşti ai Tatălui său. Însă când Isus a fost pe pământ, nici măcar el nu a ştiut când va trece Dumnezeu la acţiune. I-a slăbit lucrul acesta zelul în serviciul lui Iehova? Bineînţeles că nu! Când l-au văzut pe Isus curăţând cu zel templul, „ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: «Râvna pentru casa Ta Mă mistuie»“ (Ioan 2:17; Psalmul 69:9). Isus s-a dedicat întru totul lucrării pentru care a fost trimis, lucrare pe care a făcut-o cu un zel neobosit. De asemenea, el i-a slujit lui Dumnezeu având în vedere eternitatea.

 8, 9. Ce răspuns au primit discipolii atunci când au întrebat despre restabilirea Regatului, şi care a fost reacţia lor?

⁸ Lucrul acesta a fost adevărat şi în cazul discipolilor lui Cristos. Isus s-a întâlnit cu ei chiar înainte de a se înălţa la cer. Relatarea spune: „Deci, pe când erau ei strânşi laolaltă, L-au întrebat, zicând: «Doamne, în acest timp vei restabili Tu împărăţia lui Israel?»“ La fel ca Maestrul lor, şi ei tânjeau după venirea Regatului. Cu toate acestea, Isus le-a răspuns: „Nu  este treaba voastră să ştiţi timpurile sau perioadele; pe acestea Tatăl le-a pus sub stăpânirea Sa. Ci voi veţi primi putere, când va veni Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului“. — Faptele 1:6–8.

⁹ Nu  există nici o dovadă că discipolii s-ar fi descurajat când au primit acest răspuns. Dimpotrivă, ei s-au ocupat din plin cu lucrarea de predicare. În câteva săptămâni, aceştia umpluseră Ierusalimul cu învăţătura lor (Faptele 5:28). Iar în 30 de ani, activitatea lor de predicare se extinsese atât de mult, încât Pavel a putut spune că vestea bună a fost predicată „întregii creaţii de sub cer“ (Coloseni 1:23). Deşi Regatul nu a fost „restabilit în Israel“ (NW), aşa cum crezuseră în mod greşit discipolii, şi nici nu a fost stabilit în cer în timpul vieţii lor, ei au continuat să-i slujească cu zel lui Iehova având în vedere eternitatea.

Să ne examinăm motivaţiile

10. Ce putem demonstra ca urmare a faptului că nu ştim când va distruge Dumnezeu sistemul lui Satan?

¹⁰ Slujitorii de astăzi ai lui Iehova tânjesc şi ei să vadă sfârşitul acestui sistem rău de lucruri. Însă principala noastră preocupare nu este de a fi eliberaţi şi de a intra în promisa lume nouă a lui Dumnezeu. Noi dorim să vedem sfinţirea numelui lui Iehova şi justificarea suveranităţii sale. De aceea putem fi bucuroşi că Dumnezeu nu ne-a spus „ziua şi ora“ stabilite pentru distrugerea sistemului lui Satan. Lucrul acesta ne dă posibilitatea de a demonstra că suntem hotărâţi să umblăm pentru eternitate cu Dumnezeu deoarece îl iubim şi nu pentru că avem obiective egoiste, pe termen scurt.

11, 12. Cum a fost pusă la îndoială integritatea lui Iov, şi ce legătură are această provocare cu noi?

¹¹ Totodată, faptul de a rămâne integri faţă de Dumnezeu ne ajută să dovedim că Diavolul nu a avut dreptate când l-a învinuit pe dreptul Iov — şi, prin urmare, pe oamenii ca el — că îi slujeşte lui Dumnezeu din interes. După ce Dumnezeu a spus despre slujitorul său Iov că este un om ireproşabil, drept şi cu teamă de Dumnezeu, Satan a pretins cu răutate: „Oare pentru nimic se teme Iov de Dumnezeu? Nu  l-ai înconjurat Tu cu un gard de protecţie, pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi averile lui acoperă ţara. Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ce are, şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă“ (Iov 1:8–11). Rămânând integru în încercări, Iov a dovedit că această acuzaţie răutăcioasă este falsă.

¹² În mod asemănător, dacă şi noi continuăm să umblăm în integritate, putem dezminţi orice acuzaţie a lui Satan potrivit căreia îi slujim lui Dumnezeu numai pentru că ştim că vom primi în curând o recompensă. Faptul de a nu cunoaşte cu exactitate timpul când Dumnezeu îşi va executa răzbunarea asupra celor răi ne oferă ocazia de a dovedi că îl iubim cu adevărat pe Iehova şi că dorim să umblăm pentru totdeauna pe căile sale. Aceasta demonstrează că îi suntem loiali lui Dumnezeu şi că avem încredere în modul său de a acţiona. În plus, faptul că nu cunoaştem ziua şi ora ne ajută să rămânem vigilenţi şi treji spiritualiceşte, deoarece ştim că sfârşitul poate veni în orice moment, ca un hoţ noaptea (Matei 24:42–44). Umblând zi de zi cu Iehova, îi bucurăm inima şi îi oferim un răspuns pentru Diavol, care îl batjocoreşte. — Proverbele 27:11.

Faceţi-vă planuri având în vedere eternitatea!

13. Ce spune Biblia cu privire la faptul de a ne face planuri de viitor?

¹³ Cei ce umblă cu Dumnezeu ştiu că este înţelept să-ţi faci planuri rezonabile de viitor. Gândindu-se la problemele şi la limitele bătrâneţii, mulţi oameni încearcă să-şi folosească cât mai bine tinereţea şi vigoarea pentru ca la bătrâneţe să se bucure de siguranţă materială. Dar ce se poate spune despre viitorul nostru spiritual, care este cu mult mai important? În Proverbele 21:5 se spune: „Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă“. Faptul de a ne face cu anticipaţie planuri având în vedere eternitatea este un lucru de pe urma căruia vom avea foloase reale. Întrucât nu ştim cu exactitate când va veni sfârşitul acestui sistem, trebuie să ne gândim şi la necesităţile noastre viitoare. Să fim însă echilibraţi şi să punem interesele divine pe primul loc în viaţă. Persoanele care nu au credinţă ar putea trage concluzia că faptul de a pune în centrul preocupărilor noastre înfăptuirea voinţei lui Dumnezeu este o dovadă de nechibzuinţă. Dar aşa să fie oare?

14, 15. a) Ce ilustrare a făcut Isus în legătură cu planurile de viitor? b) De ce a fost nechibzuit bogatul din ilustrarea lui Isus?

¹⁴ Isus a făcut o ilustrare edificatoare în această privinţă. El a spus: „Pământul unui om bogat rodise mult. Şi el se gândea în sine şi zicea: «Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele». «Iată», a zis el, «ce voi face: îmi voi strica hambarele şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele şi toate bunurile mele; şi voi zice sufletului meu: „Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!“» Dar Dumnezeu i-a zis: «Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?» Tot aşa este şi cu cel care îşi adună comori pentru el şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu“. — Luca 12:16–21.

¹⁵ Voia Isus să spună că bogatul nu ar fi trebuit să muncească pentru a se bucura de siguranţă materială în viitor? Nu, deoarece Scripturile încurajează munca sârguincioasă (2 Tesaloniceni 3:10). Greşeala bogatului a constat în faptul că el nu a făcut ce trebuia pentru a se „îmbogăţi faţă de Dumnezeu“. Chiar dacă s-ar fi putut bucura mulţi ani de belşugul său, bogatul ar fi murit în cele din urmă. El a fost nechibzuit deoarece nu a avut în vedere eternitatea.

16. De ce ne putem bizui plini de încredere pe Iehova în ce priveşte un viitor sigur?

¹⁶ Faptul de a umbla cu Iehova având în vedere eternitatea dovedeşte atât spirit practic, cât şi chibzuinţă. Aceasta este cea mai bună modalitate de a ne face planuri de viitor. Deşi este înţelept să ne facem planuri practice cu privire la instruire, loc de muncă şi responsabilităţi familiale, trebuie să ne amintim întotdeauna că Iehova nu-i abandonează niciodată pe slujitorii săi loiali. Regele David a cântat: „Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel drept părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea“ (Psalmul 37:25). În mod asemănător, Isus ne-a dat asigurarea că Dumnezeu se va îngriji de toţi cei care caută mai întâi Regatul şi umblă pe căile drepte ale lui Iehova. — Matei 6:33.

17. De unde ştim că sfârşitul este aproape?

¹⁷ Deşi îi slujim lui Dumnezeu având în vedere eternitatea, noi păstrăm în permanenţă în minte ziua lui Iehova. Împlinirea profeţiei biblice este o dovadă concludentă că acea zi este aproape. Secolul nostru s-a caracterizat prin războaie, epidemii, cutremure de pământ şi lipsă de alimente, precum şi prin persecuţii îndreptate împotriva adevăraţilor creştini şi prin predicarea la scară mondială a veştii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Toate acestea sunt trăsături care marchează încheierea acestui sistem rău de lucruri (Matei 24:7–14; Luca 21:11). Lumea este plină de oameni care sunt „iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, aroganţi, insultători, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără afecţiune naturală, neînduplecaţi, defăimători, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, trădători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:1–5). În aceste zile critice din urmă, viaţa este dificilă pentru noi ca slujitori ai lui Iehova. Cât de mult tânjim după ziua în care Regatul lui Dumnezeu va înlătura toată răutatea! Până atunci să fim hotărâţi să umblăm cu Dumnezeu având în vedere eternitatea.

Să slujim având în vedere viaţa fără sfârşit

18, 19. Ce anume arată că persoanele fidele din vechime i-au slujit lui Dumnezeu având în vedere eternitatea?

¹⁸ În timp ce umblăm cu Iehova, să păstrăm viu în minte credinţa manifestată de Abel, Enoh, Noe, Avraam şi Sara. După ce i-a amintit pe fiecare, Pavel a scris: „În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi primit lucrurile făgăduite, ci doar le-au văzut şi le-au salutat de departe, mărturisind că erau străini şi călători pe pământ“ (Evrei 11:13). Aceşti oameni fideli „aspirau la un loc mai bun, adică la unul care aparţine cerului“ (Evrei 11:16, NW). Dovedind credinţă, ei au aşteptat cu nerăbdare un loc mai bun sub domnia Regatului mesianic al lui Dumnezeu. Putem fi siguri că Dumnezeu îi va răsplăti cu viaţă eternă în acel loc mai bun — Paradisul pământesc aflat sub guvernarea Regatului. — Evrei 11:39, 40.

¹⁹ Iată cum a exprimat profetul Mica hotărârea poporului lui Iehova de a i se închina pentru eternitate lui Dumnezeu: „Pe când toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului său, noi vom umbla în Numele DOMNULUI, Dumnezeului nostru, totdeauna şi în veci de veci“ (Mica 4:5). Până la moartea sa, Mica i-a slujit cu loialitate lui Iehova. În lumea nouă, după ce va fi înviat, acest profet va continua fără îndoială să umble cu Dumnezeu pentru eternitate. Ce exemplu excelent pentru noi toţi care trăim în acest timp înaintat al sfârşitului!

20. Care ar trebui să fie hotărârea noastră?

²⁰ Iehova apreciază iubirea noastră pentru numele său (Evrei 6:10). El ştie că este greu să rămânem integri în această lume aflată sub stăpânirea Diavolului. Însă, în timp ce „lumea trece“, „cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac“ (1 Ioan 2:17; 5:19). Aşadar, cu ajutorul lui Iehova, să fim hotărâţi să suportăm încercările cu care ne confruntăm zi de zi. Fie ca prin gândirea şi prin modul nostru de viaţă să demonstrăm că ne concentrăm asupra minunatelor binecuvântări promise de iubitorul nostru Tată ceresc. Vom putea avea parte de ele dacă continuăm să umblăm cu Dumnezeu având în vedere eternitatea. — Iuda 20, 21.

Cum aţi răspunde?

◻ Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la oamenii ascultători?

◻ De ce nu a trecut încă Iehova la acţiune pentru a distruge lumea lipsită de pietate?

◻ De ce ar trebui să nu ne slăbească zelul chiar dacă nu ştim cu exactitate când va trece Dumnezeu la acţiune?

◻ Care sunt câteva foloase care decurg din faptul de a umbla cu Dumnezeu având în vedere eternitatea?

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Faptul de a umbla cu Dumnezeu pretinde din partea noastră să-i slujim cu zel, aşa cum au făcut primii discipoli ai lui Cristos