A servi cu „sclavul“ credincios
„Iată! Eu vin ca un hoţ. Fericit cine rămîne de feghe şi îşi păzeşte hainele exterioare“ (Apoc. 16:15).
1 Cum se potrivesc cuvintele din Isaia 6:8 şi Romani 10:18 astăzi mai cu seamă la poporul lui Iehova?
“IATA AICI SINT EU! Trimite-mă pe mine“. In spiritul acestor cuvinte ale profetului Isaia, în ultimii ani, nenumăraţi oameni cu convingeri sincere s-au pus la dispoziţia Suveranului Domn Iehova, pentru a-l servi. In urma acestui fapt, vestea bună că Iehova şi-a întemeiat împărăţia sa cerească sub Fiul său, Isus Cristos, a fost vestită „pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale pămîntului locuit“. Toţi aceia, care erau gata să aducă lui Dumnezeu marea jertfă pentru a avea o participare deplină în această lucrare minunată, au fost bogat binecuvîntaţi (Isaia 6:8; Rom. 10:18).
2 (a) Cum se folosesc cuvintele lui Isaia: „Pînă cînd, Iehova?“ (b) Ce putem noi să înţelegem astăzi din răspunsul lui Iehova?
2 Incercări dure şi persecuţii amare aparţin fenomenelor însoţitoare ale serviciului lui Iehova şi mulţi dintre noi au îmbătrînit în acest serviciu. Intocmai ca Isaia cel credincios, tot aşa a trebuit şi noi să propovăduim mai departe cu răbdare, a trebuit să mergem mereu la oameni, a căror inimă era ‘nereceptivă’, ale căror urechi erau ‘surde’ şi ai căror ochi erau ‘lipiţi’, astfel încît ei nu puteau recunoaşte mesajul măreţ despre împărăţia domnitoare a lui Dumnezeu. Ca şi Isaia, aşa am pus şi noi poate întrebarea: „Pînă cînd, Iehova, rămîn oamenii împietriţi?“ Iehova răspunde: „Pînă cînd oraşele se vor preface într-adevăr în ruine, pentru a fi fără locuitori şi casele vără nici un om muritor, iar pămîntul însuşi va fi pustiit de tot; şi Iehova îi va îndepărta pe oamenii muritori şi starea lor de pustiu va deveni foarte extinsă în mijlocul ţării.“ (Isaia 6:10-12)
3 (a) La ce putem să ne aşteptăm, dacă punem mărturie mai departe cu rîvnă despre împărăţie? (b) Din ce motiv ar trebui să–l servim pe Iehova?
3 Noi trebuie să punem mărturie mai departe cu răbdare şi cu rîvnă despre împărăţie, aşa cum este voia lui Iehova, şi dacă ţinem tare la deplina cunoştinţă a nădejdii, vom putea să fim convinşi despre faptul că Dumnezeu nu este nedrept, astfel încît să uite lucrarea şi iubirea noastră, pe care le-am arătat faţă de numele său (Evr. 6:10-12). Este într-adevăr un privilegiu minunat acela de a servi lui Iehova, Dumnezeul nostru, dintr-o inimă curată (Marc. 12:28-31; 1 Tim. 1:5).
4 (a) Ce fel de încredere ar trebui să avem noi cu privire la scopurile lui Iehova? (b) Ce privilegiu minunat avem, aşadar, acum?
4 Scopurile minunate ale lui Iehova în legătură cu împărăţie sa vor fi realizate la timp şi complet (Isaia 55:11; Evr. 10:37). De aceea, noi ar trebui să continuăm cu mulţumire a lăuda numele său măreţ şi să dorim să vină în curînd împlinirea promisiunilor sale preţioase ale împărăţiei (1 Cron. 29:11-13; Is. 9:6, 7; 2 Pet. 1:4, 11).
5 (a) Ce au aşteptat întotdeauna urmaşii lui Isus? (b) Cu privire la ce avertizează Pavel în scrisoarea a doua către Tesaloniceni şi ce sfat dă?
5 Adevăraţii urmaşi ai lui Cristos Isus şi-au îndeplinit serviciul lor întotdeauna în aşteptarea „sfîrşitului“. In Luca 19:11 citim că ucenicii lui Isus „credeau că împărăţia lui Isus se va arăta într-o clipă“. Cînd Isus, după învierea sa, li s-a arătat, ei l-au întrebat: „Doamne, în vremea acestea ai de gînd să întemeiezi din nou împărăţia lui Israel?“ (Fap. 1:6). Mai tîrziu a scris apostolul Pavel către creştinii care erau în plină aşteptare: „Cu privire la prezenţa Domnului nostru Isus Cristos şi strîngerea noastră laolaltă cu el, vă rugăm dar fraţilor, să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de uşor, prin aceasta să fiţi abătuţi de la gîndirea voastră raţională, nici nu vă lăsaţi tulburaţi, nici de vreo exprimare inspirată, nici prin vreun mesaj verbal, nici de vreo scrisoare, ca venind de la noi, cu gîndul că ziua lui Iehova ar fi aici.“ Ei trebuiau mai mult să fie întăriţi în orice faptă bună şi cuvînt (2 Tes. 2:1, 2, 17).
6 Cum s-au comportat creştinii din primul secol cu toate că ei n-au ajuns să trăiască „ziua lui Iehova“?
6 Cu toate că aceşti creştini ai primului secol au sperat „ziua lui Iehova“ nici unul dintre ei nu a trăit ca să vadă declanşarea aceşti zile. A influenţat aceasta asupra zelului şi credinţei lor în mod nefavorabil? In nici un caz! Indiferent cînd va veni sfîrşitul sistemului rău aceasta nu a schimbat cu nimic „măreaţa veste bună a împărăţiei“, serviciul lor bucuros şi preţioasa lor relaţie binecuvîntată faţă de Iehova şi Cristosul său. Cu toate că ei n-au trăit pînă la ‘sfîrşit’, au propovăduit vestea bună „la toată creaţiunea de sub cer“ (Col. 1:23).
7 (a) Cum şi-a produs efectul răbdarea lui Iehova în zilele noastre? (2 Pet. 3:15). (b) Pentru ce nici unul din servii credincioşi ai lui Iehova nu vor fi dezamăgiţi?
7 Totuşi cum stau lucrurile astăzi? Are poporul lui Dumnezeu ceva de pierdut prin faptul că ziua cea mare a lui Iehova n-a izbucnit încă asupra celor răi pe pămînt? Nu, căci astăzi se găsesc împreună cu rămăşiţa unsă a martorilor lui Iehova aproximativ două milioane de oameni în locul de siguranţă spirituală (Ps. 91:9, 10). Chiar dacă unii în perioade de persecuţie îşi găsesc moartea şi unul sau altul din cauza vîrstei înaintate sau a altor motive trebuie încă să moară, învierea lor este sigură (1 Tes. 4:13, 14). Nici unul, care se întăreşte în continuu din Cuvîntul lui Dumnezeu şi serveşte cu rîvnă mai departe lui Dumnezeu nu va fi dezamăgit (Rom. 10:11).
8 Ce-a şinut poporul lui Iehova, conform Turnului de veghere din martie 1914, întotdeauna ca lucrul cel mai important?
8 Revista Turnul de veghere de la apariţia ei (în engleză) în anul 1879, a încurajat permanent din toată inima serviciul împărăţiei. In Turnul de veghere din martie 1914 (Pag. 35, 36) s-a spus de exemplu:
“In măsura în care noi putem să judecăm, anul 1914 este ultima perioadă de timp, pe care Biblia o numeşte ca timpul naţiunilor — perioadă de timp, în care Dumnezeu a permis naţiunilor pămîntului să facă tot ce pot mai bine, pentru a guverna lumea . . .; noi credem că anul 1914 va oferi posibilităţi de serviciu pentru adevăr mai mari decît în oricare alt an înaintea timpului secerişului . . . Să stăm deci gata mai mult ca oricînd pentru a fi folositori în serviciul Regelui nostru. Să ne gîndim că clipele şi orele sînt importante, că indiferent ce grijuri ale vieţii am putea să avem, am putea să găsim timp încă pentru serviciul adevărului“.
Poporul credincios al lui Iehova a acordat întotdeauna cea mai mare importanţă „serviciului Regelui nostru“.
9 Ce dovezi clare pentru împlinirea „semnului“ erau de văzut în anul 1914?
9 Pînă în anul 1914, o mică grupă de creştini credincioşi a servit deja peste treizeci de ani ca „Sclavul credincios şi înţelept“ şi a dat hrană spirituală colegilor lor de serviciu, care aparţin casei lui Dumnezeu (Mat. 24:45; Efes. 2:19-22; Gal. 6:10). De la anul 1914, prin izbucnirea primului război mondial, precum şi prin alte „dureri“, s-au împlinit atunci profeţiile, pe care le arătau, şi ei înşişi au fost persecutaţi de către naţiunile înnebunite de război. „semnul“ care a lăsat să se înţeleagă că Isus venise, că el a fost aşezat pe „tronul său (ceresc) al slavei“ şi prin aceasta a început să judece naţiunile, era clar vizibil (Mat. 24:3, 7-9; 25:31, 32). La ce se mai putea aştepta acum clasa „sclavului“?
„FERICE DE SCLAVUL ACELA“
10 Ce profeţie a împlinit Domnul acum în legătură cu „sclavul“? (Luca 12:42-44).
10 Acum sclavul a fost judecat şi găsit vrednic de stăpînul său, să primească corespunzător promisiunii profetice privilegii suplimentare:
“Care este în realitate, sclavul credincios şi înţelept, pe care stăpînul său l-a pus peste slugile sale ca să le dea hrană la vremea cuvenită? Ferice de sclavul acela, dacă stăpînul său, la vremea sa, îl va găsi făcînd aşa. Adevărat vă spun: El îl va pune peste toate averile sale“. (Mat. 24:45-47)
11 Cum a reacţionat „sclavul“ asupra sarcinii pe care i-a dat-o Domnul? (Compară Faptele apostolilor 1:8).
11 Cît de minunat s-au împlinit, totuşi, aceste cuvinte! In anul 1919 membrii poporului lui Dumnezeu au fost complet eliberaţi din robia politico-religioasă, în care ajunseseră în decursul primului război mondial, şi bucuria lor era mare cînd spiritul de încurajare a lui Iehova a fost vărsat asupra congresului lor în Cedar Point (Ohia, SUA). Incepînd de atunci ei au întrebuinţat în serviciul lor un nou ajutor: revista Epoca de aur (astăzi cunoscută ca Treziţi-vă!). La un alt punct culminant al bucuriei lor s-a ajuns cînd, în anul 1922, la congresul din Cedar Point a sunat chemarea: „Vestiţi, vestiţi, vestiţi pe Rege şi Impărăţia sa!“ Intr-adevăr, acest „sclav“ — nu creştinătatea necredincioasă — a fost numit de Domnul peste toată ‘averea’ sa şi apărarea intereselor împărăţiei pe pămînt! Si la ce rezultat a dus activitatea însufleţită a acestui „sclav“ fericit?
12 (a) Cum a fost răsplătită activitatea zeloasă a „sclavului“?
12 Martorii lui Iehova care în anii aceia au vestit statornic Impărăţia, au fost răsplătiţi îmbelşugat de Dumnezeul lor (Mat. 25:21, 23). Cînd, mai tîrziu, „marea mulţime de oameni“, care speră să trăiască veşnic pe pămînt, a început să se asocieze bucuria era vespus de mare (Ap. 7:4, 9). Pînă la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, numărul acestor creştini care şi-au păstrat integritatea lor, s-a ridicat la peste 144 000. Acum ei au aflat că mai este o lucrare mare de făcut şi şi-au asumat răspunderea împlinirii ei în poţia, care a fost descrisă în ediţia engleză a Turnului de veghere din 15 septembrie 1944 (pag. 280), după cum urmează:
“Toţi care sînt treji . . . să nu zică: ‘pînă la sfîrşit mai este încă mult timp, şi conform înţelegerii prezente a cronologiei biblice istoria de 6 000 de ani a omenirii se sfîrşeşte de-abia în anii ‘70, care ne stau înainte şi că pînă atunci mai este încă mult timp, în care noi trebuie să servim Domnului cu răbdare şi cu inima neîmpărţită’. Nu; paznicii şi servii credincioşi nu-şi fac gînduri prea multe cu privire la faptul dacă evenimentul se petrece în straja a doua sau a treia, sau poate chiar încă o zi mai tîrziu, aşadar, de-abia dimineaţa. Ei îşi ţin privirea îndreptată nu asupra ceasornicului, ci asupra împărăţiei lui Iehova.“
Impărăţia este pînă în ziua de azi cea mai importantă. Clasa „sclavului“ şi toţi care colaborează cu ea, trebuie să vegheze permanent şi să păstreze bucuria în serviciul împărăţiei, căci ei ştiu că cei care devin leneşi, sînt ameninţaţi de primejdia de a pierde totul (Marcu 13:35-37; Mat. 25:26, 29).
13 Ce motiv are „sclavul“ astăzi să fie fericit?
13 Astăzi participă peste 2 000 000 la vestirea împărăţiei şi este încă de aşteptat o creştere suplimentară, căci în anul 1976 au vizitat sărbătoarea în amintirea morţii lui Isus, în aproximativ 41 000 de adunări ale martorilor lui Iehova în lumea întreagă, în total 5 107 518 persoane, din care numai 10 080 sînt cunoscuţi ca membri ai clasei „sclavului“ uns. Cît de fericit este totuşi ‘sclavul’, că datorită „răbdării“ lui Iehova mult mai multe persoane s-au putut aduna, decît s-a aşteptat iniţial! (2 Pet. 3:9; Is. 60:8, 22).
A VEGHEA PERMANENT PENTRU DOMNUL
14 Ce aparţine la toată „averea“, pentru care se îngrijeşte „sclavul“ acum?
14 In anul 1971, corporaţiunea conducătoare a clasei „sclavului“ a fost extinsă pentru prima dată, pentru a da posibilitate mai bună supravegherii spirituale a „averii“ Domnului, ceea ce include: apărarea intereselor „marii mulţimi de oameni“, supravegherea asupra pregătirii scrierilor împărăţiei, învăţarea servilor lui Dumnezeu şi sprijinirea lor în serviciul de propovăduire.
15 (a) In ce măsură a fost binecuvîntată corporaţiunea conducătoare a „sclavului“ în anii trecuţi? (b) Ce a contribuit la tăria organizaţiei?
15 In anii trecuţi corporaţiunea conducătoare a „sclavului credincios şi înţelept“ era permanent strîns legată de corporaţiunea cunoscută ca Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Această corporaţiune care a fost înregistrată legal pentru prima dată în anul 1884, se îngrijeşte de interesele cele mai importante ale martorilor lui Iehova în întreaga lume. Fără îndoială că primul ei preşedinte, C.T. Russell, în care adevărurile biblice fundamentale s-au impus din nou printre adevăraţii închinători ai lui Dumnezeu pe pămînt, a fost un instrument deosebit al lui Iehova. Apoi, în anii 1917 pînă în 1942, J. F. Rutherford a servit ca preşedinte şi el a luptat curajos împotriva străduinţelor creştinătăţii de a provoca şi nimici poporul organizat al lui Dumnezeu. In anul 1942, N.H. Knorr, care a servit pînă în aprilie 1977 ca preşedinte a lui Watch Tower Bible and Tract Society, a introdus energica campanie de educare biblică mondială. Activitatea administrativă a acestor bărbaţi credincioşi şi a colaboratorilor lor în corporaţiunea conducătoare a martorilor lui Iehova, a fost minunat binecuvîntată de Iehova. Faptul că în aproape 100 de ani numai trei bărbaţi au servit ca preşedinţi ai lui Watch Tower and Tract Society, fiecare din ei avînd capacităţile necesare perioadei respective, dovedeşte o conducere cerească şi este un semn al perseverenţei şi tăriei organizaţiei.
16 (a) Cum s-a făcut faţă în anii 1971 şi 1974 necesităţii de extindere? (b) Ce fel de schimbare semnificativă a fost luată în considerare în anul 1975 şi cînd a intrat ea în vigoare?
16 A aprecia just necesitatea unei extinderi pe mai departe, în anul 1971, numărul „bărbaţilor mai în vîrstă“, care au servit în calitate de corporaţiune cunducătoare, a fost ridicat de la şapte (membrii comitetului de conducere a lui Watch Tower Society) la unsprezece. La sfîrşitul anului 1974, numărul lor s-a ridicat la 18. Unul din ei John Groh, între timp şi-a încheiat calea s-a pămîntească. In anul următor (1975) a început să se ia în considerare una din cele mai însemnate modificări organizatorice în istoria de 100 de ani a martorilor moderni ai lui Iehova. După discuţii, care au durat aproape tot anul acela, reorganizarea a fost aprobată la 4 decembrie 1975 în unanimitate de către cei 17 membri ai corporaţiunii conducătoare. La 1 ianuarie 1976 ea a intrat în vigoare.
17 (a) Cine este, ca şi înainte, Capul clasei „sclavului“? (Mat. 23:8, 10). (b) Cum au fost împărţite sarcinile administrative în conformitate cu Prov. 11:14?
17 Ce a fost supus de fapt acestei reorganizări? Cristos Isus este recunoscut, ca şi înainte, Capul clasei „sclavului“ — adunarea sa de pe pămînt (Efes. 1:22; 5:23). Sub acest Cap servesc membrii unşi ai corporaţiunii conducătoare, care toţi ocupă aceeaşi poziţie şi preşedintele acestora se schimbă, în ordine alfabetică, în fiecare an. Sarcinile administrative sînt împărţite comitetului preşedintelui, compus din trei membri (la care aparţin: preşedintele anului în curs, cel al anului trecut şi cel al anului viitor) şi la cinci comitete permanente, compuse din cinci pînă la şapte membri, care supraveghează activitatea martorilor lui Iehova în întreaga lume. Fiecare din aceste cinci comitete are un preşedinte, care, conform rotaţiei, se schimbă în fiecare an, precum şi un coordonator sau secretar permanent (Prov. 11:14).
18 (a) Ce fel de sarcini au revenit comitetelor individuale? (b) Ce este în stare să facă acum organizaţia mai cu seamă? (Is. 60:5; 32:1, 2).
18 Comitetul de scris supraveghează pregătirea tuturor publicaţiilor; comitetul de învăţătură pregăteşte materialul pentru diferitele şcoli, întruniri şi congrese ale poporului lui Dumnezeu; comitetul de serviciu ia asupra sa problemele în legătură cu vestirea împărăţiei şi facere de ucenici; comitetul editorial se îngrijeşte de lucru în tipografii şi pentru rezolvarea afacerilor comerciale; comitetul personal se ocupă cu interesele tuturor persoanelor care servesc în casele Bethel şi tipografiile martorilor lui Iehova. Astfel, sînt împărţite acum sarcinile cu mare răspundere, aşa cum era cazul la „bărbaţii mai în vîrstă“ din adunarea creştină a primului secol. In afară de aceasta, organizaţia este acum în stare, de asemenea, să facă faţă în mod excepţional, extinderii pe mai departe a lucrării, precum şi să rezolve probleme, care s-ar putea ivi ca urmare a crizei mondiale crescînde (Fap. 15:1, 2, 6-29; 1 Cor. 14:40).
19 Ce fel de schimbări organizatorice au fost întreprinse în birourile de filială ale Societăţii Watch Tower, conform cu Proverbe 15:22?
19 La 1 februarie 1976 a intrat în vigoare pe întregul pămînt, în toate birourile de filială ale Societăţii Watch Tower un aranjament asemănător. De atunci nu mai există supraveghetori de filială, ci servesc trei sau mai mulţi „bărbaţi mai în vîrstă“ cu experienţă în comitet şi se ocupă, sub supravegherea corporaţiunii conducătoare, de interesele martorilor lui Iehova în teritoriile respective. In acest comitet preşedintele se schimbă, de asemenea, conform rotaţiei în fiecare an în decursul căreia un membru serveşte permanent în calitate de coordonator. (Prov. 15:22)
20 (a) Ce fel de fructe minunate au produs lucrătorii credincioşi? (Mat. 13:23) (b) Cu ce fel de cuvinte sînt îndemnaţi la aceasta în 1 Tesaloniceni 5:1-4, să producă astfel de roade şi pe mai departe?
20 Binecuvîntarea lui Iehova, lucrarea martorilor săi plini de abnegaţie produc roade minunate, iar organizaţia s-a extins în mod corespunzător. Există unii care au servit 40, 50, 60 şi chiar mai mulţi ani în lucrarea lui Iehova în mod credincios şi ei dau pe mai departe un exemplu excepţional întregii adunări. De asemenea, mulţi şi-au cheltuit forţele în timp ce au îndeplinit „lucrarea de pionier“ în teritorii dificile sau au făcut accesibile oraşe şi ţări noi pentru mesajul înpărăţiei sau în timp ce au fost activi de-a lungul deceniilor, în subteran, în ţările în care martorii lui Iehova sînt interzişi. Dacă noi toţi continuăm să servim cu rîvnă, putem spera cu încredere că, pînă la izbucnirea „zilei lui Iehova“, în care această lume îşi va găsi sfîrşitul pe neaşteptate, încă multe roade bune vor fi aduse (1 Tes. 5:1-4).
21 (a) In ce împrejurări ne îndeamnă Domnul şi „sclavul“ pe noi toţi să servim cu rîvnă lui Dumnezeu? (b) Cu ce este răsplătit serviciul zelos? (Prov. 18:10; Isaia 26:20, 21).
21 Nu există nici o îndoială asupra faptului că astăzi „declaraţii inspirate de demoni . . . se duc la împăraţii (domnitorii) întregului pămînt, pentru a-i aduna pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernici“. In această situaţie, Domnul ne îndeamnă cu cuvintele: „Iată! Eu vin ca un hoţ. Ferice de cine veghează şi-şi păstrează hainele sale exterioare, pentru ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea.“ Aceasta ar fi fatal! De aceea, clasa „sclavului“ îndeamnă tot mai mult pe cei care iubesc adevărul, să îmbrace şi să păstreze „hainele“, care îi caracterizează ca persoane, ce servesc pe Dumnezeu cu rîvnă, „în dreptate adevărată şi loialitate“. Un astfel de serviciu îndeplinit cu rîvnă şi în mod loial ne ajută ca să rămînem în locul de siguranţă spirituală şi ne ocroteşte ca să nu fim nimiciţi în Armaghedon (Apoc. 16:14-16; Ef. 4:24).
(b) Ce au considerat servii lui Iehova, în conformitate cu ediţia engleză a Turnului de veghere din 15 sept. 1944, ca fiind un lucru pe prim plan? (Mat. 24:14).
[Schema de la pagina 270]
IEHOVA DUMNEZEU
ISUS CRISTOS
Clasa „sclavului“ credincios şi înţelept (Matei 24:45–47)
Corporaţiunea conducătoare
Comitetul Comitetul Comitetul Comitetul Comitetul Comitetul
preşedintelui de scris de învăţătură de serviciu editorial personal