Vă amintiţi?
Aţi constatat că ediţiile recente ale Turnului de veghere au o valoare practică? Dacă da, de ce să nu vă testaţi memoria cu cele ce urmează?
◻ Ce fapte argumentează împotriva onorării locului unde se presupune că s-a născut Isus?
Biblia nu menţionează locul exact al naşterii lui Isus. Textul evangheliilor după Matei şi Luca furnizează doar lucrurile strict necesare (Matei 2:1, 5; Luca 2:4-7). O lectură a textului din Ioan 7:40-42 arată că oamenii, în general, nu cunoşteau locul său de naştere, unii dintre ei crezînd că Isus s-a născut în Galileea. De asemenea, în timpul vieţii sale pămînteşti, Isus nu a făcut cunoscute niciodată detalii referitoare la naşterea sa. — 12/15, pagina 5 (lb. engl.).
◻ Cum poate un creştin să-şi păstreze bucuria cînd se confruntă cu încercări sub formă de boli fizice, deprimare şi greutăţi economice?
Cuvîntul lui Dumnezeu ne furnizează mîngîierea şi îndrumarea necesare. Citirea sau ascultarea psalmilor ne poate furniza multă înviorare de care avem nevoie. David ne-a sfătuit astfel: „Aruncă-ţi povara asupra lui Iehova şi el însuşi te va susţine.“ De asemenea, el ne-a asigurat că Iehova este, într-adevăr, cel «care ascultă rugăciunea» (Psalm 55:22, NWT; 65:2). Prin publicaţiile ei şi prin bătrînii ei de congregaţie, organizaţia lui Iehova este întotdeauna gata să ne ajute să învingem dificultăţile cu care ne confruntăm. — 1/1, paginile 14, 15.
◻ Ce a vrut Isus să spună cînd, îndreptîndu-se spre locul de ţintuire, a zis: „Dacă lemnului verde îi fac ei aceste lucruri, ce va fi cu cel uscat?“ (Luca 23:31)
Isus se referea la pomul naţiunii iudaice. Datorită prezenţei lui Isus şi a unei rămăşiţe de evrei care credeau în el, naţiunea mai avea puţină sevă de viaţă în ea. Totuşi, cînd toate acestea au fost luate de la naţiunea iudaică, a mai rămas numai un pom mort spiritualiceşte — o organizaţie naţională uscată. — 1/15, pagina 9.
◻ Cum pot cei „cu inima curată“, despre care este vorba în Matei 5:8, „să-l vadă pe Dumnezeu“?
Ei îl «văd pe Dumnezeu» cînd îl observă acţionînd în folosul celor care îşi păstrează integritatea. (Compară Exod 33:20; Iov 19:26; 42:5.) Totuşi, cuvîntul grecesc din Matei 5:8 tradus prin «văd» înseamnă şi „a vedea cu mintea, a observa, a şti“. Întrucît Isus oglindea perfect personalitatea lui Dumnezeu, aprofundarea acestei personalităţi îi făcea capabili pe cei „cu inima curată“ „să-l vadă pe Dumnezeu“ (Ioan 14:7-9) — 1/15, pagina 16.
◻ De unde deducem că Isus este arhanghelul Mihail?
Cuvîntul lui Dumnezeu menţionează doar un singur arhanghel şi vorbeşte despre acest înger cu referire la Domnul Isus înviat: „Însuşi Domnul, cu un strigăt de strîngere laolaltă, cu glasul arhanghelului şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer“ (1 Tesaloniceni 4:16). Aflăm din Iuda 9, că numele acestui arhanghel este Mihail. — 2/1, pagina 17.
◻ Care sînt cele patru domenii în care putem acorda onoare altor oameni?
Trebuie să acordăm onoare conducătorilor politici, patronilor, membrilor familiei noastre şi celor din congregaţie. — 2/1, paginile 20-22.
◻ Ce minunat exemplu a dat Isus cu puţin timp înaintea morţii sale celor cu părinţi în vîrstă?
În timp ce se afla încă în agonie, pe stîlpul de tortură, Isus a manifestat consideraţie faţă de bunăstarea spirituală şi fizică a mamei sale lăsînd–o în grija iubitului său apostol Ioan (Ioan 19:25-27) — 2/15, pagina 8.
◻ De ce a trebuit să sufere Isus?
Suferinţele lui Isus au servit la rezolvarea litigiului privitor la integritatea slujitorilor lui Dumnezeu. De asemenea, ele l-au echipat pentru rolul de mare preot îndurător pentru omenire (Evrei 4:15). — 2/15, paginile 14, 15.
◻ Ce chestiuni esenţiale a ridicat răzvrătirea din Eden?
Este omul capabil să se guverneze cu succes, dar independent de Dumnezeu? Este just din partea lui Dumnezeu să pretindă supunere faţă de suveranitatea sa? Prin extensie, ar alege vreun om în mod altruist să-l slujească pe Dumnezeu din proprie iniţiativă? — 3/1, pagina 6.
◻ De ce s-au împărtăşit unii în mod eronat din simbolurile de la Comemorare?
Poate că unele persoane imature nu au încă o concepţie echilibrată despre scopurile lui Dumnezeu. Poate că ei încă nu recunosc că ungerea „nu depinde nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu“ (Romani 9:16). Nu este la latitudinea individului să decidă dacă el sau ea ar dori să fie admis(ă) în noul legămînt şi să devină comoştenito(a)r(e) cu Cristos. Ceea ce contează este alegerea lui Iehova, iar spiritul său atestă această alegere (Romani 8:16; 1 Corinteni 12:18) — 3/15, pagina 21.
◻ Ce este „limba „pură“ despre care este vorba în Ţefania 3:9 (NWT)?
Aceasta este o înţelegere corectă a adevărului despre Dumnezeu şi scopurile sale. — 4/1, paginile 21, 22.