Cum ar răspunde Isus?

Mulţi oameni care cred în Dumnezeu consideră că religia ar trebui să se implice în politică. Ei sunt de părere că religia poate avea un rol vital în rezolvarea problemelor omenirii. Există însă şi oameni credincioşi care consideră că între religie şi politică n-ar trebui să existe niciun amestec. Dumneavoastră ce părere aveţi: Ar trebui religia să se implice în politică? Ar trebui aceste două forţe puternice să colaboreze una cu cealaltă?

ISUS CRISTOS a fost descris drept „persoana cu cea mai mare influenţă din istoria religioasă a omenirii“. Aşadar, să ne imaginăm că l-am putea întreba pe Isus: „Ar trebui religia să se implice în politică?“. Oare ce ar spune el? În timpul vieţii sale pământeşti, Isus a răspuns la această întrebare prin cuvintele şi faptele sale. De exemplu, în bine-cunoscuta Predică de pe munte, Isus a dat câteva îndrumări care îi ajută pe continuatorii lui să înţeleagă ce rol ar trebui să aibă în comunitatea în care trăiesc. Să analizăm unele idei din această predică celebră.

Creştinii au o influenţă profundă asupra vieţii altora

Isus a arătat care ar trebui să fie atitudinea continuatorilor săi faţă de lume. El a spus: „Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde tăria, cum îi va fi redată puterea de a săra? Nu mai este bună de nimic, decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. . . . Să strălucească . . . lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-l glorifice pe Tatăl vostru care este în ceruri“ (Matei 5:13–16). De ce şi-a asemănat Isus continuatorii cu sarea şi cu lumina?

Prin aceste figuri de stil, Isus a arătat cu claritate că nu dorea ca discipolii lui să se izoleze de societate. Din cuvintele lui Isus reiese că discipolii săi sunt asemenea sării nu doar pentru un grup restrâns, ci pentru toată omenirea. Ei sunt asemenea luminii nu doar pentru un număr limitat de oameni, ci pentru toţi cei care caută cu sinceritate să-l cunoască pe Dumnezeu.

Să ne gândim: Sarea nu poate conserva un aliment dacă nu este amestecată cu acesta. O lampă nu poate lumina o cameră întunecoasă dacă este ţinută departe de acea cameră. Aşadar, nu este de mirare că Isus nu le-a poruncit niciodată discipolilor lui să se mute într-un loc izolat de pe pământ, unde să pună bazele unor comunităţi de credincioşi. Isus nu i-a îndemnat pe continuatorii săi nici să trăiască separaţi de lume în spatele zidurilor unor instituţii religioase. Dimpotrivă, aşa cum sarea trebuie să fie amestecată cu mâncarea, iar o lampă trebuie să fie în cameră pentru a înlătura întunericul, tot aşa creştinii trebuie să se implice în viaţa comunităţii lor pentru a avea o influenţă profundă asupra altora.

Creştinii „nu fac parte din lume“

Totuşi, îndrumările lui Isus referitoare la legătura care ar trebui să existe între continuatorii săi şi ceilalţi oameni dau naştere unei întrebări importante cu privire la atitudinea creştinilor faţă de politică. Cu puţin timp înainte de moartea sa, Isus s-a rugat pentru continuatorii săi: „Nu te rog să-i iei din lume, ci să veghezi asupra lor din cauza celui rău. Ei nu fac parte din lume, aşa cum nici eu nu fac parte din lume“ (Ioan 17:15, 16). Aşadar, cum pot creştinii să nu facă parte din lume şi, în acelaşi timp, să se implice în viaţa comunităţii în care trăiesc? Pentru a afla răspunsul, să analizăm încă trei întrebări:

• Ce atitudine a avut Isus faţă de politică?

• Ar trebui creştinii să se implice în politică?

• Ce efect au învăţăturile creştine asupra societăţii?

[Text generic pe pagina 4]

Isus a arătat cu claritate că nu dorea ca discipolii lui să se izoleze de societate