Cauţi tu comori ascunse?

„Bunătatea nemeritată şi pacea să vă fie înmulţite printr–o cunoştinţă exactă a lui Dumnezeu şi a lui Isus, Domnul nostru.“ — 2 PETRU 1:2.

 1, 2. Din ce cauză este aurul atît de valoros şi scump?

DE CE este aurul atît de scump? Deşi nu este decît un metal moale, totuşi valoarea sa poate urca la peste o mie de lei gramul. Într–adevăr, el este maleabil, din el putîndu–se confecţiona bijuterii atractive sub formă de verighete sau coliere (1 Timotei 2:9; Iacob 2:2). Totuşi, dacă te–ai afla rătăcit prin vreun deşert, pe punctul de–a muri de foame şi de sete, nu ai putea nici mînca, nici bea aurul. Într–o asemenea împrejurare o bucată de pîine sau un castron de orez cu puţină apă ar valora mult mai mult decît aurul.

² De ce este încă aurul aşa de valoros? În primul rînd fiindcă este rar şi greu de obţinut. De exemplu, cînd mina de aur Empire din nordul Californiei s–a închis în 1957, deoarece nu mai era rentabilă, minerii săpau la o adîncime de 1 500 de metri pe verticală dar trebuiau să mai coboare în diagonală încă circa trei kilometri pentru a ajunge la aur. Pînă la ora aceea, preţul ridicat al aurului merita uriaşul efort depus pentru a continua căutarea lui.

 3. Ce comoară putem căuta?

³ Noi putem încă face săpături în căutarea unui lucru mult mai preţios decît aurul. Care este acesta? Înţeleptul Solomon a dat un răspuns în urmă cu aproximativ 3 000 de ani: „Dacă, în afară de aceasta, vei striga după înţelegere şi îţi vei ridica vocea pentru discernămînt, dacă vei continua să–l cauţi cum cauţi argintul şi dacă îl vei căuta, fără încetare, cum cauţi comorile ascunse, atunci vei înţelege teama de Iehova şi vei găsi însăşi cunoştinţa despre Dumnezeu.“ Închipuieşte–ţi că nişte simple fiinţe umane ar putea „găsi însăşi cunoştinţa despre Dumnezeu“! — Proverbe 2:3–5.a

De ce avem cu toţii nevoie de cunoştinţă exactă?

 4. Ce trebuie inclus în cunoştinţa exactă a unui creştin?

⁴ De pe vremea lui Cristos, această cunoştinţă esenţială a crescut pînă ce a inclus mult mai mult decît cunoşteau evreii fideli, bărbaţi şi femei din antichitate. Aşa cum s–a exprimat Pavel: „Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl gloriei, să vă dea un spirit de înţelepciune şi de revelaţie în cunoştinţa exactă a persoanei lui: avînd ochii inimii voastre luminaţi, ca să ştiţi care este speranţa la care v–a chemat, care sînt glorioasele bogăţii pe care le păstrează el ca moştenire pentru cei sfinţi.“ — Efeseni 1:17, 18.

 5. Din ce cauză trebuie cei unşi să acorde o atenţie constantă cunoştinţei lor despre voinţa lui Dumnezeu?

⁵ Acesta este un sfat adresat pe atunci direct fraţilor unşi ai lui Cristos, el rămînînd valabil şi astăzi. Ca parte secundară a ’seminţei‘ promise, aceştia erau ţinta specială a lui Satan, care căuta să–i corupă (Galateni 3:26–29; Efeseni 6:11, 12). În special cei unşi trebuie să–şi facă sigură chemarea, evitînd să neglijeze darul gratuit al favorii nemeritate a lui Dumnezeu. Iată de ce trebuie ca ei să–şi întărească resursele spirituale în mod constant, prin împrospătarea cunoştinţei lor exacte despre voinţa şi Cuvîntul lui Dumnezeu. — Efeseni 3:7; Evrei 6:4–6; 2 Petru 1:9–12.

 6. (a) De ce avem cu toţii nevoie de cunoştinţă exactă, indiferent că speranţa noastră este cerească sau pămîntească? (b) Ce trebuie să facem pentru a obţine cunoştinţa exactă?

⁶ Dar ce vom spune despre cei a căror speranţă este viaţa veşnică pe pămînt? De ce este cunoştinţa exactă vitală pentru ei? Deoarece nu există grade diferite de integritate creştină ca şi cînd pentru cei unşi, care au speranţa cerească, ar exista norme mai înalte decît pentru alte oi, care au o speranţă pămîntească (Ioan 10:16; 2 Petru 3:13). Principiile creştine se aplică în egală măsură la toţi. Din acest motiv, cu toţii avem nevoie să ne încărcăm cu regularitate „bateriile“ spirituale cu această cunoştinţă exactă. Aceasta însă implică timp şi efort. Noi trebuie să ne angajăm în acţiunea de a săpa, în sens spiritual, ca după nişte comori ascunse. — Psalm 105:4, 5.

Să răscumpărăm timpul pentru a săpa

 7. (a) Ce greutăţi ne–ar putea împiedica să obţinem o cunoştinţă exactă? (b) Care ar putea fi consecinţele unei neglijenţe spirituale?

⁷ Majoritatea oamenilor de astăzi duc o viaţă plină de ocupaţii şi, în calitate de creştini, poate că noi sîntem cei mai aglomeraţi cu programele noastre de instruiri biblice, serviciul de teren, muncă laică, muncile gospodăreşti, muncile şcolare şi aşa mai departe. Totuşi, exact aşa cum ne planificăm în fiecare zi timp pentru mîncare, tot aşa să ne rezervăm timp pentru a ne hrăni mintea şi spiritualitatea. Remarca pe care a făcut–o Isus cînd a citat Deuteronomul 8:3 nu era o afirmaţie gratuită: „Este scris: «Omul nu trebuie să trăiască numai cu pîine, ci cu orice declaraţie care iese din gura lui Iehova»“ (Matei 4:4). Dacă manifestăm neglijenţă faţă de spiritualitatea noastră, manifestăm neglijenţă faţă de valorile spirituale şi faţă de speranţa noastră de viitor. În cazul acesta vom începe să fim somnolenţi şi să oscilăm. Prin urmare, cum ne putem face timp pentru studiu biblic individual cu regularitate?

 8. Ce sfat scriptural ne arată cum ar trebui să considerăm studiul individual?

⁸ Cuvintele lui Pavel sînt cît se poate de potrivite: „Vegheaţi, aşadar, cu stricteţe, pentru ca modul în care umblaţi să nu fie ca al unor neînţelepţi, ci ca al unor înţelepţi, răscumpărînd pentru voi timpul oportun, fiindcă zilele sînt rele. De aceea, încetaţi să deveniţi iraţionali, ci continuaţi să înţelegeţi care este voinţa lui Iehova.“ Noi putem înţelege voinţa lui Iehova numai dacă acordăm atenţie Cuvîntului său prin intermediul studiului nostru individual. Şi aceasta înseamnă ’să răscumpărăm timpul oportun‘ sau ’să–l folosim cît mai judicios‘. — Efeseni 5:15–17; Phillips.

 9. Unde am putea pierde timpul pe care l–am putea răscumpăra pentru studiul individual? Relatează ceva din experienţă personală.

⁹ Dacă facem o analiză a preocupărilor noastre zilnice de mai mică importanţă, ce vom constata cu privire la modul în care ne petrecem o parte din timp? Îl petrecem oare în faţa televizorului? Acest aparat cu putere hipnotică ne poate răpi în fiecare seară între două şi cinci ore din viaţă. Cîte ore petreci zilnic, tu personal, în faţa televizorului? Adesea programele, prin scoaterea în evidenţă a violenţei şi sexului, sînt degradante. Adesea ele sînt destinate să provoace „dorinţa cărnii, dorinţa ochilor şi etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“ (1 Ioan 2:15–17). Cu toate acestea, multora le lipseşte voinţa de a închide televizorul. Da, această invenţie ne poate consuma bunul cel mai de preţ, timpul.

10. De ce este atît de important astăzi să folosim timpul cu înţelepciune?

¹⁰ Dacă sîntem sinceri cu noi înşine, vom recunoaşte că, de regulă, avem posibilitatea să recuperăm timpul pentru activităţi importante, cum ar fi studiul biblic individual, care duce la cunoştinţă exactă, şi este esenţial pentru un creştin în aceste timpuri critice. Totuşi, cele 41 000 de excluderi din ultimul an arată clar că mulţi fraţi şi multe surori şi–au neglijat spiritualitatea. Purtarea şi menţinerea ’armurii complete a lui Dumnezeu‘ nu poate constitui o practică ocazională. Întocmai ca în cazul purtării armurii propriu–zise de către un soldat, este o îndatorire zilnică. — Efeseni 6:10–18; Romani 1:28–32; 2 Timotei 3:1.

11. Ce exemplu dă familia Betel în privinţa organizării studiului familial?

¹¹ Cei peste 9 000 de membri ai celor 95 de familii Betel de la filialele Societăţii Turnul de Veghere de pe întregul pămînt, îşi au studiul lor familial în fiecare luni seara. Cu această ocazie ei studiază Turnul de veghere, pregătindu–se pentru întrunirea de la sfîrşitul săptămînii şi, adesea, ei participă la un discurs biblic sau la un curs organizat pentru membrii noi ai familiei. Da, în seara fiecărei zile de luni familia mondială Betel îşi ţine studiul. Care este timpul ce ţi l–ai stabilit pentru studiul individual sau familial? — Evrei 10:24, 25.

Uneltele şi folosirea lor

12. Care sînt unele dintre principalele caracteristici ale traducerii Translation of the Holy Scriptures​—With References (Traducerea Lumea Nouă a Sfintelor Scripturi — cu referinţe) care o fac utilă pentru studiu?

¹² Aşa cum minerul îşi are uneltele sale de minerit, tot aşa avem şi noi instrumentele noastre de săpat în mina de aur a Cuvîntului lui Dumnezeu. Să luăm ca exemplu New World Translation of the Holy Scriptures​—With References (Traducerea Lumea Nouă a Sfintelor Scripturi — cu referinţe). Actualmente ea este publicată în engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, olandeză, portugheză şi spaniolă. Astfel, majoritatea Martorilor lui Iehova au la dispoziţie un minunat instrument pentru obţinerea unei cunoştinţe exacte despre adevăratul Dumnezeu. Această ediţie a Bibliei conţine mii de referinţe marginale şi numeroase note de subsol. Ea mai conţine şi un apendice între 20 şi 36 de pagini, cu informaţii detaliate referitoare la importante probleme biblice.b

13. Ce factori interesanţi sînt prezentaţi referitor la folosirea termenului „cunoştinţă“ şi „cunoştinţă exactă“ în Scripturile ebraice şi cele greceşti?

¹³ La sfîrşitul de Reference Bible (Biblia cu referinţe) există o listă a principalelor „Cuvinte biblice indexate“. Cum o putem folosi? Dacă vei căuta în exemplarul tău expresia „cunoştinţă exactă“, vei găsi o listă de zece texte. Dar nici unul dintre ele nu face parte din Scripturile ebraice. Înseamnă oare aceasta că Scripturile ebraice nu evidenţiază necesitatea unei asemenea cunoştinţe? Nu, deoarece sub cuvîntul „cunoştinţă“ există 24 de referinţe, printre care 18 din Scripturile ebraice. Însă limba ebraică nu are un cuvînt special pentru „cunoştinţă exactă“. Astfel, aşa cum vei vedea din referinţe, ebraica accentuează necesitatea de a dispune de mai mult decît doar de o cunoştinţă generală asociind la cuvîntul „cunoştinţă“ termeni ca „discernămînt“ şi „perspicacitate“, sau afirmînd despre cunoştinţă că poate fi „abundentă“. — Daniel 1:4; 12:4; Ieremia 3:15.

14. Ce lămuriri interesante există sub titlul „cunoştinţă“, în Insight on the Scriptures?

¹⁴ Aşa cum am învăţat din articolul precedent, greaca biblică transmite o diferenţă subtilă dintre cele două grade de cunoştinţă. Pe măsură ce săpăm, vrem să cunoaştem mai mult despre diferenţa dintre aceste două expresii, aşa cum se aplică ele la creştini. De ce cunoştinţa gnoʹsis, şi cunoştinţa exactă e·piʹgno·sis, sînt esenţiale pentru creştini? Unde putem afla răspunsul? În enciclopedia Insight on the Scriptures (Perspicacitate din Scripturi). Ce tezaur constituie aceste volume! Deschide la titlul „cunoştinţă“. Aici vei găsi un întreg articol despre termenii pe care îi analizăm şi atributele aferente ca înţelepciune, înţelegere, discernămînt şi capacitate de gîndire. Şi tot acest „aur“, aceste informaţii, le găsim servindu–ne doar de cîteva auxiliare pentru studiul biblic! Dar aceasta nu este totul. — Psalm 19:9, 10.

15. Ce alte instrumente de cercetare avem, şi cum pot fi acestea folosite?

¹⁵ Dacă doreşti să efectuezi un studiu mai amplu al termenului „cunoştinţă“, precum şi a termenilor aferenţi, te poţi folosi de indexurile publicaţiilor Societăţii Watch Tower, care sînt disponibile într–un număr de limbi. Şi exact aşa cum am ales tema cunoştinţei, putem urma acelaşi procedeu cu mii de alte subiecte. Imaginează–ţi bogăţia informaţiilor de sub numele de Iehova! Ce abundenţă de cunoştinţă exactă există referitor la Domnul Suveran al universului! — Psalm 68:19, 20; Fapte 4:24.

16. Ce spun Scripturile despre cercetare?

¹⁶ Ce minunate ’comori ascunse‘ putem găsi cu ajutorul acestui auxiliar pentru studiu precum şi ajutorul altor auxiliare publicate de Watch Tower Bible and Tract Society! Doreşti tu acest „aur“? Consideri că merită osteneala? Îţi vei face timp să sapi în căutarea lui? — Proverbe 2:1–5.

Cine ia iniţiativa în mineritul spiritual?

17. Ce trebuie să facem pentru a obţine cunoştinţă despre Dumnezeu şi Cristos?

¹⁷ Care este cheia obţinerii acestei preţioase cunoştinţe despre Dumnezeu şi Cristos? Motivaţia — o dorinţă fierbinte de a fi aprobat de Iehova şi de Fiul său şi de a obţine darul vieţii veşnice. Isus a exprimat–o astfel: „Cereţi încontinuu şi vi se va da; căutaţi încontinuu şi veţi găsi; bateţi încontinuu şi vi se va deschide. Căci oricine cere primeşte, cine caută găseşte şi cui bate i se va deschide.“ Să observăm însă condiţia. Isus a zis: ’Cereţi, căutaţi, bateţi încontinuu‘. Nu este suficient să facem aceasta o singură dată. Căutarea înţelepciunii trebuie să fie persistentă. — Matei 5:6; 7:7, 8.

18. Cine trebuie să aibă, în cadrul familiei, iniţiativa săpării pentru a găsi cunoştinţă exactă, şi de ce?

¹⁸ Cine trebuie să aibă, în cadrul familiei creştine, iniţiativa săpării pentru a găsi cunoştinţă exactă? Pavel răspunde: „Iar voi, taţilor, nu–i iritaţi pe copiii voştri, ci continuaţi să–i instruiţi în disciplina şi sfatul autoritar al lui Iehova.“ Da, părinţii, şi în special tatăl, trebuie să preia conducerea în a demonstra apreciere faţă de valorile spirituale. Aceasta ne reaminteşte de necesitatea unui aranjament pe care familia să poată conta şi să–l dorească. — Efeseni 6:4.

19. Cum pot deveni interesante studiile familiale? Ce speranţă are în acest sens familia ta?

¹⁹ Trebuie să facem ca studiul nostru familial să fie interesant. De exemplu, dacă ai copii, de ce nu le–ai alege o temă şi de ce nu le–ai încredinţa sarcina de a face cercetări în diferite publicaţii, ţinînd cont de vîrsta şi aptitudinile lor? Apoi, după vreo jumătate de oră, adunaţi–vă din nou şi vedeţi ce a găsit fiecare cu privire la subiectul stabilit. Dacă aveţi la dispoziţie o concordanţă, cel mai mic dintre copii ar putea număra de cîte ori apare un anumit cuvînt în Scripturile ebraice şi în Scripturile greceşti. Poate că unul dintre copiii mai mari ar putea găsi unele idei interesante în volumele enciclopediei biblice Insight (Perspicacitate). Părinţii cunosc capacităţile şi puterea de concentrare a copiilor lor şi vor ţine cont de aceşti factori în conducerea spiritului. Fii flexibil şi manifestă–ţi aprecierea faţă de copii. Încurajează–ţi familia în efectuarea săpăturilor spirituale şi în faptul de–a avea motive corecte.

„A săpa“ din motive corecte

20. Ce motive incorecte trebuie să evităm în studiul nostru individual?

²⁰ Modestia este o virtute creştină (Proverbe 11:2; 1 Timotei 2:9). Ar trebui oare ca noi să studiem pentru ca, apoi, să ne putem lăuda cu ceea ce am învăţat? Sau ar trebui oare să ne etalăm cunoştinţele în mod public, lăsînd probabil să se vadă că alţii ar fi ignoranţi? Sau ar trebui oare să ne prezentăm propriile noastre explicaţii şi speculaţii? Pavel sfătuieşte: „Căci în virtutea favorii nemeritate care mi–a fost dată, îi spun fiecăruia să nu se aprecieze pe sine mai mult decît este necesar să se aprecieze; ci să se aprecieze în aşa fel încît să aibă o judecată sănătoasă, fiecare potrivit măsurii de credinţă ce i–a fost împărţită de Dumnezeu.“ — Romani 12:3.

21, 22. Ce efect ar trebui să aibă asupra noastră cunoştinţa exactă?

²¹ Efortul sincer şi aplicarea cunoştinţei exacte ne vor duce la credinţă, virtute, stăpînire de sine, răbdare, devoţiune sfîntă, afecţiune frăţească şi iubire. Petru a prezentat importanţa acestora cînd a scris: „Căci dacă aceste lucruri există din abundenţă în voi, ele vă vor împiedica să fiţi inactivi sau neroditori cu privire la cunoştinţa exactă a Domnului nostru Isus Cristos.“ — 2 Petru 1:2–8.

²² Cunoştinţa noastră trebuie să afecteze inima. Ea trebuie să ne mişte să dăm dovadă de iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele şi să devenim creştini productivi în conduită şi serviciu sacru. Lucrul acesta va avea drept rezultat unitate şi o deplină înţelegere a exemplului lui Cristos (Efeseni 4:13). Ce frumoasă răsplată pentru cei ce caută comori ascunse!

[Note de subsol]

Întrebări ce îndeamnă la reflectare

◼ Conform cuvintelor regelui Solomon, ce este mai valoros decît comorile ascunse?

◼ De ce cunoştinţa exactă este vitală pentru cei unşi şi pentru alte oi?

◼ Cum putem răscumpăra timp pentru studiu individual?

◼ Ce instrumente speciale avem pentru efectuarea săpăturilor în căutarea cunoştinţei exacte?

◼ Cine trebuie să ia iniţiativa în vederea studiului familial, şi care trebuie să fie motivele ce ne determină să studiem?