„Străduiţi-vă din răsputeri“
„Străduiţi-vă din răsputeri să intraţi pe uşa cea strîmtă, deoarece vă spun că mulţi vor căuta să intre, dar nu vor putea.“ —LUCA 13:24.
1. Ce anume doresc cei mai mulţi oameni?
ÎNTREBAT de ce îi place să meargă la Sala Regatului, Robbie, un băiat de şase ani, a răspuns: „Acolo învăţ multe lucruri despre Iehova şi despre Paradisul în care voi putea să trăiesc mult, mult timp, împreună cu nişte animale drăguţe.“ Iustin, verişorul lui, care nu are decît trei ani, cunoaşte suficient de bine obiceiul părinţilor săi, pentru ca să ştie cînd anume să exclame dintr-odată: „Vreau să merg la Sala Regatului!“ Sentimentele pe care le exprimă Robbie şi pe care Iustin învaţă să le manifeste ar putea fi plăcute pentru majoritatea oamenilor, deoarece acestea se referă la viaţă, la viaţa eternă. Într-adevăr, cine oare nu doreşte să fie „salvat“? Dar cum? Este suficient pentru aceasta să asişti la nişte slujbe religioase?
2. (a) De ce salvarea nu poate fi meritată? (b) Conform cuvintelor lui Isus, consemnate la Luca 13:24, ce lucru este indispensabil pentru ca cineva să fie salvat?
2 Nimeni nu poate merita salvarea, nici dacă frecventează nişte întruniri, nici în vreun alt mod. Salvarea este un dar gratuit din partea lui Dumnezeu. Însă Iehova pretinde ca şi noi să depunem eforturi pentru a primi acest dar, adică viaţa veşnică (Romani 6:23). Despre ce fel de eforturi este vorba? În primul rînd, este necesar să ne străduim din răsputeri în cadrul serviciului său. Însă aceste străduinţe trebuie să izvorască dintr-un sentiment de sinceră recunoştinţă. Într-o zi, un om l-a întrebat pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu: „Doamne, sînt puţini la număr cei care vor fi salvaţi?“ În răspunsul său, Isus s-a adresat nu numai acelui om care-i pusese întrebarea, ci tuturor acelora care vor manifesta interes pentru problema salvării, aşadar şi nouă. El a răspuns: „Străduiţi-vă din răsputeri să intraţi pe uşa cea strîmtă, deoarece vă spun că mulţi vor căuta să intre, dar nu vor putea.“ — Luca 13:23, 24.
3. (a) De ce întrebarea pusă de interlocutorul lui Isus era neobişnuită? (b) Cum a arătat Isus, în răspunsul său, că toţi sîntem afectaţi de această problemă?
3 Întrebarea pusă de acel om era neobişnuită. Într-adevăr, el nu a întrebat: „Oare voi fi şi eu printre acei cîţiva care vor fi salvaţi?“ sau: „Cum aş putea să fiu salvat?“ Nu, ci el a zis: „Sînt puţini la număr cei care vor fi salvaţi?“ Întrebarea sa era pur speculativă, fiind motivată probabil de filozofia iudaică conform căreia doar un număr limitat de persoane ar merita salvarea.a Dar indiferent care ar fi fost motivul acestei întrebări, Isus a deplasat-o cu promptitudine din domeniul teoriei abstracte şi a abordat-o pe un plan practic şi individualizat. El l-a obligat pe interlocutorul său să reflecteze la ceea ce trebuie să facă, el personal, pentru a fi salvat. Mai mult încă, întrucît în exprimarea lui Isus: „străduiţi-vă din răsputeri“ verbul este la plural, înseamnă că aceste cuvinte trebuie să ne stimuleze şi pe noi să reflectăm cu seriozitate asupra modului în care îi aducem închinare lui Dumnezeu.
4. Ce trebuie să facem pentru a obţine viaţa veşnică?
4 Aşadar, viaţa veşnică nu este un scop care să poată fi atins atît de uşor cum îşi imaginează unele persoane. Isus a subliniat că trebuie ca fiecare să lucreze din greu, să depună eforturi permanente pentru „a intra pe uşa cea strîmtă“. Această luptă neobosită este susţinută cu ajutorul unei credinţe durabile, fundamentată pe ascultare faţă de învăţătura lui Cristos. Pentru a obţine salvarea, nu este deci suficient să ‘auzi cuvintele’ lui Isus, ci şi să le ‘pui în practică’ încontinuu. — Luca 6:46–49; Iacob 1:22–25.
Trebuie să ne ‘străduim’ acum
5. (a) Ce voia să spună Isus prin expresia „străduiţi-vă din răsputeri“? (b) Cum influenţează aceste cuvinte punctul tău de vedere asupra serviciului sacru?
5 Ce înseamnă cuvintele „străduiţi-vă din răsputeri“? În textul grecesc original se află expresia a·go·niʹze·sthe care derivă dintr-un cuvînt (a·gonʹ) ce semnifică „loc de luptă“. The Kingdom Interlinear Translation (Traducerea interlineară) redă această expresie prin cuvîntul „luptaţi“. Ne putem imagina deci un amfiteatru din antichitate şi un atlet care este gata să se lupte sau să combată cu toată energia şi cu toată forţa, sau din răsputeri, pentru a obţine laurii victoriei. Chiar dacă verbul grecesc utilizat aici este un termen tehnic care se referă la luptele ce aveau loc cu ocazia jocurilor greceşti, el conferă greutate acelui îndemn al lui Isus de a acţiona din toată inima. Eforturile depuse cu o inimă împărţită sau nehotărîtă, nu sînt suficiente. — Luca 10:27; vezi 1 Corinteni 9:26, 27.
6. De ce trebuie să ne străduim din răsputeri încă de pe acum?
6 Cînd anume şi cît timp trebuie ‘să luptăm pentru a intra pe uşa cea strîmtă’? (Luca 13:24, The New English Bible). Dacă citim cu atenţie Luca 13:24, vom remarca faptul că este o diferenţă între expresia „străduiţi-vă din răsputeri“, care se află la prezent, şi expresia „vor căuta“, care este la viitor. Aşadar, trebuie să ne străduim încă de pe acum. După cum se observă, cei care vor fi respinşi vor căuta să între într-un anumit moment, care li se va părea lor convenabil. Dar va fi prea tîrziu. Uşa sau, cu alte cuvinte, posibilitatea de a intra va fi atunci închisă şi zăvorîtă. În conformitate cu textul din Luca 13:25, Isus adaugă că, atunci cînd stăpînul casei va fi închis uşa, unii vor începe să bată şi să-l implore, zicînd: „«Doamne, deschide-ne!» Dar drept răspuns el le va zice: «Nu ştiu de unde sînteţi.»“ Ce trist sfîrşit pentru aceia care nu fac încă de pe acum ca preocuparea lor principală să fie închinarea adusă lui Dumnezeu! — Matei 6:33.
7. Cum arată Filipeni 3:12–14 că trebuie depuse eforturi constante, şi de ce este necesar acest lucru?
7 Străduinţa noastră trebuie să fie continuă. Nici unul dintre noi nu a intrat în mod definitiv „pe uşa cea strîmtă“. Pavel a înţeles foarte exact acest lucru. Alergarea sa pentru viaţă îi pretindea să depună străduinţe sau eforturi viguroase în fiecare zi. El a scris: „Nu pretind că am atins deja ţinta sau că am devenit deja perfect. Dar continuu să înaintez‚ pentru a mă strădui să apuc premiul alergării, căci Isus Cristos m-a apucat deja. Nu, fraţilor, nu cred că am obţinut deja premiul; dar fac un lucru: uit ceea ce este în urma mea şi mă străduiesc să ating ceea ce este în faţa mea. Astfel, alerg spre ţintă ca să cîştig premiul pe care ne cheamă Dumnezeu, prin Isus Cristos, să-l primim sus.“ (Sublinierile ne aparţin.) — Filipeni 3:12–14, Biblia în franceza curentă.
8. (a) Ce anume îi împiedică pe „mulţi“ să ajungă la viaţa veşnică? (b) Ce avertisment reiese de aici pentru noi?
8 Cine sînt acei „mulţi“ şi de ce nu pot ei să intre? Este vorba despre membrii creştinătăţii şi mai cu seamă despre membrii clerului. Ei pretind că îl cunosc pe Isus în toată intimitatea, că fac parte din familia sa, ba chiar afirmă că ‘au mîncat şi au băut împreună cu el’. Dar, întrucît ei doresc să obţină salvarea conform propriilor lor condiţii, nu conform condiţiilor prevăzute de Dumnezeu, Isus va nega în mod deschis că îi cunoaşte şi îi va califica drept „lucrători ai nedreptăţii“ (Luca 13:26, 27). Printre cei care vor rămîne pe dinafară şi care deci nu vor intra pentru a primi viaţă veşnică s-ar putea să existe chiar şi unele persoane care vor fi manifestat delăsare faţă de serviciul lor sacru pentru Iehova şi care nu s-au prea obosit în ceea ce priveşte închinarea curată, zelul lor pentru interesele Regatului devenind căldicel (Apocalips 3:15, 16). Poate că astfel de persoane au încă „o formă de devoţiune sfîntă“, în sensul că participă la lucrarea de predicare şi frecventează întrunirile adunării în mod formal, fără să ofere vreo dovadă că dispun de acea credinţă care constituie veritabila forţă dinamică ce impulsionează practicarea închinării curate. (Vezi 2 Timotei 3:5.) Aceste persoane nu-şi dau seama că nu este suficient numai să ‘încerci’ să intri pe „uşa cea strîmtă“. Pentru aceasta trebuie să lupţi.
De ce este vorba despre o „uşă strîmtă“?
9. De ce trebuie să ne străduim din răsputeri pentru a intra pe uşa cea strîmtă?
9 Uşa cea strîmtă care duce la salvare le este deschisă tuturor. Dar sînt „mulţi“ care nu doresc să lupte sau să se străduiască pentru a intra pe ea. Care sînt, aşadar, cîteva dintre domeniile în care este necesar să ne străduim din răsputeri pentru a trece prin această uşă strîmtă? În primul rînd trebuie să dobîndim o cunoştinţă exactă a adevărului biblic şi să învăţăm să-l cunoaştem pe Iehova Dumnezeu şi pe Isus Cristos (Ioan 17:3). Aceasta înseamnă să respingem tradiţiile şi practicile care caracterizează religiile lumii prezente, inclusiv religiile creştinătăţii. De asemenea, trebuie să înfăptuim voinţa lui Dumnezeu întocmai cum a făcut-o Isus atunci cînd s-a aflat pe pămînt (1 Petru 2:21). Creştinul care s-a dedicat lui Dumnezeu şi care a fost apoi botezat trebuie să continue să respingă materialismul, imoralitatea şi corupţia care caracterizează lumea (1 Ioan 2:15–17; Efeseni 5:3–5). Creştinul trebuie să renunţe la aceste lucruri şi să le înlocuiască cu calităţi asemănătoare cu cele manifestate de Cristos. — Coloseni 3:9, 10, 12.
10. Ce legătură este între stăpînirea de sine şi recompensa vieţii veşnice?
10 Acei „puţini“ care intră pe uşa cea strîmtă cunosc cît de important este să fii plin de zel în serviciul sacru şi să produci roadele spiritului, printre care şi stăpînirea de sine (Galateni 5:23). Cu ajutorul spiritului sfînt al lui Iehova, ei se străduiesc să-şi ţină corpul în stăpînire, pentru a-l dirija spre atingerea ţintei vieţii veşnice. — 1 Corinteni 9:24–27.
Ce semnificaţie au pentru noi cuvintele lui Isus?
11. (a) În ce domenii au nevoie unii creştini să se străduiască din răsputeri şi de ce? (b) În ce activitate putem cu toţii să ne străduim din răsputeri?
11 Indiferent că sîntem botezaţi de puţin timp sau că sînt deja zeci de ani de cînd colaborăm cu organizaţia lui Iehova, noi nu ne putem încetini sau slăbi eforturile pe care le depunem pentru a-i plăcea lui Iehova. După cum arată clar cuvintele lui Isus, trebuie să fim ataşaţi de Iehova din tot sufletul nostru şi să manifestăm dispoziţia de a intra pe uşa cea strîmtă, indiferent ce sacrificii ne-ar costa acest lucru. Fireşte, Isus nu vorbea numai despre progresele şi extinderea pe care trebuie să le înregistrăm în efectuarea serviciului nostru pentru Dumnezeu, ci de faptul că unii dintre noi au nevoie să lupte sau să se străduiască din răsputeri pentru a-şi corecta conduita sau pentru a respinge unele obiceiuri rele, pentru ca să ‘nu dea în nici o privinţă nici un motiv de poticnire’ (2 Corinteni 6:1–4). Alţi creştini trebuie să fie în permanenţă atenţi să desfăşoare un bun program de studiu individual, pentru ca „iubirea [lor] să abunde din ce în ce mai mult împreună cu o cunoştinţă exactă şi un discernămînt deplin“ (Filipeni 1:9–11). Iar alţi creştini din rîndurile noastre au nevoie să depună eforturi mai mari pentru a asista şi a participa cu regularitate la întrunirile adunării, inclusiv la studiul de carte (Evrei 10:23–25). Cu toţii însă ne putem examina, fiecare personal, serviciul pe care-l efectuăm, pentru a vedea dacă într-adevăr ne străduim din răsputeri în „lucrarea unui evanghelizator“. — 2 Timotei 4:5.
12. Ce întrebări ne putem pune pentru a examina calitatea eforturilor noastre pe plan spiritual?
12 Datorită progreselor obţinute în urma străduinţelor energice depuse pentru a-i fi plăcuţi lui Iehova, un număr tot mai mare de creştini au avut posibilitatea să devină pionieri auxiliari, pionieri permanenţi, sau membri ai familiei Betel. Dar cum stau lucrurile cu tine? Dacă eşti un vestitor al Regatului, n-ai putea oare participa la serviciul de pionier auxiliar de mai multe ori într-un an sau chiar să devii un pionier permanent? Dacă eşti deja pionier auxiliar, ţi-ai fixat cumva obiectivul de a participa în serviciul de pionier permanent? Dacă nu ai făcut-o deja atunci de ce nu ai reflecta acum la acest lucru? În felul acesta vei putea să te bucuri de relaţii şi mai strînse cu Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos, fapt care reprezintă o reală binecuvîntare. — Psalm 25:14.
Poţi să te străduieşti din răsputeri pentru a fi pionier?
13. (a) Care sînt cele două lucruri indispensabile pentru ca cineva să poată deveni pionier? (b) În ce domenii s-ar putea să fie necesară efectuarea unor schimbări pentru a putea deveni pionier?
13 Dacă nu eşti încă pionier permanent, cu toate că ai putea fi, atunci nu ar fi posibil să ‘te străduieşti’ să-ţi organizezi în aşa fel viaţa pentru a putea participa la acest serviciu? Două lucruri sînt indispensabile: În primul rînd să ai dorinţa aceasta; în al doilea rînd, să beneficiezi de nişte împrejurări favorabile. Dacă îţi lipseşte dorinţa, roagă-te să o poţi cultiva. Vorbeşte cu pionierii. Extinde-ţi activitatea de predicare a Regatului. Activează în serviciul de pionier auxiliar ori de cîte ori este posibil. Dacă nu sînt favorabile împrejurările, examinează dacă nu ai putea face unele schimbări. O femeie căsătorită care lucrează, s-ar putea să nu aibă nevoie să lucreze. Un bărbat care se află la vîrsta pensionării s-ar putea să nu aibă nevoie să continue să lucreze. A trăi la un nivel de viaţă înalt, a petrece nişte vacanţe costisitoare, a dispune de o maşină de tipul cel mai modern, sau alte lucruri asemănătoare cu acestea, nu reprezintă ceva indispensabil pentru viaţă. — Luca 12:15; 1 Ioan 2:15–17.
14. (a) Din ce motiv, un creştin şi soţia sa nu s-au mulţumit să desfăşoare doar avtivitatea de vestitori în cadrul adunării? (b) Ce obiective au fixat ei pentru copiii lor?
14 În urmă cu şase ani, un creştin care era tatăl a trei copii, dintre care doi nu atinseseră încă vîrsta adolescenţei, a început să servească în calitate de pionier. De ce? „Doream să activez mai mult, explică el. Dacă puteam să fiu pionier permanent şi totuşi nu eram, atunci însemna că nu trăiam în conformitate cu actul dedicării de sine pe care-l făcusem lui Dumnezeu.“ Soţia acestui creştin a devenit şi ea pionieră permanentă. De ce? „Activasem luni de-a rîndul ca pionieră auxiliară timp de patru ani, spune ea, şi, în cele din urmă, mi-am dat seama că efectuarea acestui serviciu devenise ceva uşor. Doream să particip într-o măsură mai mare la această lucrare care nu se va mai repeta niciodată şi, în acelaşi timp, să dau un bun exemplu fiilor noştri.“ Acest creştin şi soţia sa au cunoscut amîndoi adevărul după ce efectuaseră studii universitare. „Părinţii noştri ne-au pretins ca timp de patru ani să mergem la facultate“, spune acest tată. Dar ei, la rîndul lor, ce obiectiv le-au pus înainte fiilor lor? „Le-am făcut cunoscut băieţilor mei că ne-ar face plăcere ca ei să fie pionieri şi să petreacă măcar patru ani la Betel.“
15. (a) Din ce motive unii au luptat energic pentru a deveni pionieri permanenţi? (b) Din ce motiv ai dori tu să intri în serviciul cu timp integral?
15 Iată, în continuare, cum şi-au exprimat alţi creştini motivele pentru care au decis să devină pionieri permanenţi:
„Nu reuşeam să fac progrese pe plan spiritual, şi acest fapt mă indispunea.“ (Robert H.)
„Ca vestitoare nu eram niciodată satisfăcută de ceea ce făceam.“ (Rhea H.)
„Serviciul de pionier a dat un succes şi un scop vieţii mele.“ (Hans H.)
„Doream să-l servesc pe Dumnezeu în mod complet. Serviciul de pionier mi-a permis să realizez acest lucru.“ (Charanjit K.)
„Aş fi regretat dacă nu mi-aş fi folosit energia şi forţa tinereţii în această lucrare minunată.“ (Gregory T.)
„Numai depunerea de eforturi este binecuvîntată de Iehova. Trebuia deci să-i dau ocazia să mă binecuvinteze.“ (Graceann T.)
„Serviciul de pionier îmi permite să exprim tot ceea ce simt pentru Iehova.“ (Marco P.)
„Un loc de muncă laic, cu normă întreagă, nu îmi procura atîta fericire cîtă observam că resimt pionierii.“ (Nancy P.)
Ce motive ai mai putea adăuga şi tu la această listă?
Faci oare tot ceea ce poţi?
16. Pionierii sînt oare singurii creştini care se străduiesc din răsputeri? Explicaţi această idee.
16 Numeroşi Martori ai lui Iehova şi-au examinat în mod cinstit şi sub rugăciune situaţia lor personală şi şi-au dat seama că făceau tot ceea ce puteau pentru acea împrejurare de moment. S-ar putea ca şi tu să faci parte din numărul lor. În acest caz, curaj, Iehova Dumnezeu şi Fiul său te iubesc şi apreciază realmente serviciul pe care-l efectuezi şi care este izvorît din tot sufletul tău. (Vezi Luca 21:1–4.) De pildă, din cauza condiţiilor economice şi politice defavorabile care există în unele ţări, fraţii noştri trebuie să lucreze nouă ore pe zi, timp de cinci sau şase zile pe săptămînă, numai pentru a-şi procura astfel lucrurile necesare existenţei. Într-o ţară în care lucrarea Martorilor lui Iehova este strict interzisă de către guvern, fraţii care activează ca pionieri — şi numărul acestora este în creştere — sînt în general pensionari, tineri care lucrează noaptea sau femei creştine care au copii şi care sînt scutite de stat în ceea ce priveşte efectuarea unei munci laice.
17. Cum arată cazul lui Epafrodit că Iehova analizează amploarea eforturilor noastre nu numai din punctul de vedere al cantităţii de muncă pe care o depunem în cadrul serviciului sacru?
17 Dar poate că tu zici: „Măcar dacă aş fi mai solid! Măcar dacă aş fi mai tînăr!“ Nu te descuraja! Dumnezeu nu analizează eforturile noastre în mod arbitrar, în funcţie de cantitatea de muncă pe care o depunem în serviciul sacru. Să ne aduce aminte de Epafrodit. Atunci cînd era bolnav, nu putea să desfăşoare o activitate tot atît de intensă în „lucrarea Domnului“ ca atunci cînd se bucura de sănătate. Totuşi, Pavel l-a lăudat pentru eforturile pe care le depunea. Într-adevăr, aşa cum arată apostolul, ar trebui ca noi să ‘continuăm să-i îndrăgim pe bărbaţii (şi femeile) de acest fel’. — Filipeni 2:25–30.
18. (a) Cum pot să încurajeze serviciul cu timp integral din cadrul adunării acei membri care dispun de posibilităţi limitate? (b) Ce poţi face tu personal pentru a susţine spiritul de pionier în cadrul adunării?
18 Mai poţi face însă ceva pentru a susţine desfăşurarea serviciului cu timp integral din cadrul adunării. Ce anume? Să te străduieşti din răsputeri pentru a manifesta spiritul de pionier. De exemplu, dacă, din cauza obligaţiilor tale de familie, tu eşti în prezent în imposibilitatea de a servi ca pionier, n-ai putea oare să creezi unuia dintre membrii familiei posibilitatea s-o facă, de pildă soţiei, copiilor, unui frate sau unei surori? Creştinii care au o sănătate precară sau sînt confruntaţi cu alte probleme, pot să manifeste un interes sincer faţă de cei care au posibilitatea să activeze ca pionieri, însoţindu-i, de pildă, în lucrarea de predicare atunci cînd le permite situaţia. (Vezi 1 Corinteni 12:19–26.) În felul acesta, toţi membrii unei adunări se vor strădui din răsputeri să susţină serviciul cu timp integral, iar rezultatele vor constitui o încurajare pentru toţi.
19. Care ar trebui să fie hotărîrea noastră?
19 Ce ar însemna pentru tine faptul de a te strădui din răsputeri? Să faci progrese în vederea botezului? Să-ţi învingi vreun obicei incorect? Să-ţi întăreşti relaţia cu Iehova, aceasta însemnînd să devii pionier auxiliar sau permanent? Sau să serveşti la Betel? Indiferent ce anume ar trebui să faci pentru a progresa pe plan spiritual, merită osteneala să depui nişte eforturi susţinute încă de pe acum. Să continuăm deci cu toţii să ne străduim pentru a intra pe uşa cea strîmtă care se deschide spre viaţă eternă!
[Notă de subsol]
a Problema numărului celor care erau salvaţi a constituit o problemă teologică foarte disputată printre rabini. Un comentariu asupra Bibliei făcea următoarea remarcă: „Printre fanteziile cabalistice [cabală = interpretare mistico-religioasă ebraică a Vechiului Testament; doctrină bazată pe această interpretare (DEX)] ciudate ale rabinilor se afla aceea de a determina numărul celor care erau salvaţi, pornind de la valoarea numerică a literelor din cutare sau cutare text.“
Să examinăm cîteva puncte:
◼ Ce a vrut să spună Isus prin expresia „străduiţi-vă din răsputeri“?
◼ Cînd şi cum se referă la tine aceste cuvinte ale lui Isus?
◼ Din ce cauză „mulţi“ nu sînt în stare să intre pe uşa cea strîmtă?
◼ Cum pot să lupte sau să se străduiască din răsputeri chiar şi cei care dispun de posibilităţi limitate?
◼ Cît timp va trebui să ne străduim din răsputeri pentru a intra pe uşa cea strîmtă?