„Vei fi cu mine în paradis“

ÎN TIMP ce atîrna pe stîlpul de execuţie, murind în chinuri, criminalul l–a implorat pe omul de lîngă el astfel: „Isus, adu–ţi aminte de mine, cînd vei veni în regatul tău.“ Isus, cu toate că şi el murea în chinuri sfîşietoare, i–a răspuns: „Adevărat îţi zic astăzi: «Vei fi cu mine în paradis»“ (Luca 23:42, 43, NW). Ce speranţă reconfortantă i s–a oferit unui om muribund!

Aţi observat, totuşi, că New World Translation — versiunea din care s–a citat în paragraful anterior — pune semnul de punctuaţie după „astăzi“ cînd traduce cuvintele lui Isus? Aceasta redă ideea potrivit căreia, chiar în ziua propriei sale morţi, Isus a putut să–i promită acelui criminal viaţă în Paradis. Însă The New English Bible pune punctuaţia la cuvintele lui Isus astfel: „Iată ce îţi zic: astăzi vei fi cu mine în Paradis.“ Majoritatea altor traduceri concordă cu The New English Bible, redînd ideea că Isus şi criminalul muribund mergeau în Paradis chiar în ziua aceea. De ce această deosebire? Şi care punctuaţie este corectă?

De fapt, în cele mai vechi manuscrise greceşti ale Bibliei nu există nici o punctuaţie. Astfel, cînd a fost introdusă punctuaţia, copiştii şi traducătorii Bibliei au trebuit să o insereze potrivit felului cum înţelegeau ei adevărul biblic. Atunci este corectă această redare tradiţională? Isus şi răufăcătorul au mers în Paradis în ziua morţii lor?

Nu. Potrivit Bibliei, ei s–au dus în locul care se numeşte în greacă Há·des, iar în ebraică Shé·ol, ambele referindu–se la groapa comună a omenirii (Luca 18:31-33; 24:46; Fapte 2:31). Despre cei care sînt în acest loc Biblia spune: „În ce îi priveşte pe cei morţi, ei nu sînt conştienţi de absolut nimic . . . Nu există nici lucrare, nici plănuire, nici cunoştinţă, nici înţelepciune în Şeol [greceşte Há·des], locul în care te duci.“ Nici pe departe un paradis! — Ecleziast 9:5, 10.

Isus nu a fost înviat din Hades decît în a treia zi. Apoi, timp de aproape şase săptămîni, el şi–a făcut apariţia de mai multe ori în faţa continuatorilor săi în tot ţinutul Palestinei. Cu una dintre aceste ocazii, Isus i–a spus Mariei: „Încă nu M–am suit la Tatăl Meu“ (Ioan 20:17). Deci chiar şi atunci el nu ajunsese în nici un loc care ar putea fi numit paradis. — Apocalipsa 2:7.

În secolul al treilea e.n. — cînd învăţătura creştină a început să se împletească rapid cu filozofia greacă — Origen a citat astfel cuvintele lui Isus: „Astăzi vei fi cu mine în Paradisul lui Dumnezeu.“ În secolul al patrulea e.n., scriitorii bisericeşti erau împotriva punerii unui semn de punctuaţie după „astăzi“. Acest lucru arată că modul tradiţional de a citi cuvintelel lui Isus are o istorie lungă, dar el indică totodată că pînă şi în secolul al patrulea e.n., cuvintele lui Isus erau citite de unii potrivit felului în care sînt traduse în New World Translation.

Şi azi, deşi mulţi traducători pun punctuaţia în textul din Luca 23:43 conform tradiţiei, unii folosesc punctuaţia la fel ca New World Translation. De exemplu, în traducerea germană a profesorului Wilhelm Michaelis, cuvintele lui Isus sînt următoarele: „Cu adevărat îţi dau astăzi această asigurare: Vei fi (într–o zi oarecare) împreună cu mine în Paradis.“

Deci ce au însemnat pentru răufăcător cuvintele lui Isus? Poate că el auzise de afirmaţiile că Isus este promisul Mesia. Fără îndoială, el ştia de titlul „regele iudeilor“ pe care Pilat pusese să fie săpat deasupra capului lui Isus (Luca 23:35-38). Deşi conducătorii religioşi l–au respins cu încăpăţînare pe Isus, acest criminal penitent şi–a exprimat credinţa spunînd: „Isus, adu-ţi aminte de mine, cînd vei veni în regatul tău.“ El nu aştepta să domnească cu Isus, ci voia să beneficieze de domnia sa. Aşadar, Isus, chiar în cea mai grea zi a sa, a promis că răufăcătorul va fi cu el în Paradis.

Dar în care paradis? În Biblie Paradisul originar era grădina Edenului asemănătoare unui parc, grădină pe care primii noştri părinţi au pierdut–o. Biblia ne promite că acel Paradis pămîntesc va fi restabilit sub Regatul lui Dumnezeu, regat al cărui rege este Isus (Psalm 37:9-11; Mica 4:3, 4). Deci Isus va fi cu acel răufăcător şi cu numeroşi alţi morţi cînd îi va învia din mormînt la viaţă pe un pămînt paradiziac, dîndu–le ocazia să înveţe să înfăptuiască voinţa lui Dumnezeu şi să trăiască veşnic. — Ioan 5:28, 29; Apocalipsa 20:11-13; 21:3, 4.