⁹ În ziua morții sale, Isus și-a arătat în mod impresionant grija față de bunăstarea spirituală a celor dragi. Imaginați-vă scena. Isus este pe stâlpul de tortură, sfâșiat de durere. Ca să respire, trebuie să împingă cu picioarele în stâlp. Dar ce mare trebuie să-i fie suferința: cuiele bătute în picioare îi fac rănile și mai mari, iar spatele sfârtecat de bici se freacă de stâlp. Prin ce chin cumplit trece când vorbește, căci a vorbi înseamnă a-ți controla respirația. Însă, chiar înainte de a-și da ultima suflare, Isus rostește câteva cuvinte care vădesc o iubire profundă pentru mama sa, Maria. Văzându-i pe Maria și pe apostolul Ioan lângă ea, Isus spune destul de tare ca să poată fi auzit: „Femeie, iată-ți fiul!”, iar lui Ioan: „Iată-ți mama!”. (Ioan 19:26, 27) Isus știe că fidelul apostol se va îngriji nu numai de necesitățile fizice și materiale ale Mariei, ci și de cele spirituale.b