Creştinii se închină cu spirit şi adevăr

„Dumnezeu este un Spirit, şi cei care i se închină trebuie să i se închine cu spirit şi adevăr.“ — IOAN 4:24.

 1. Ce închinare îi este plăcută lui Dumnezeu?

ISUS Cristos, Fiul unic-născut al lui Dumnezeu, a arătat cu claritate ce fel de închinare îi este plăcută Tatălui său ceresc. În timp ce îi depunea mărturie într-un mod ziditor unei samaritene la o fântână din apropierea oraşului Sihar, Isus a spus: „Voi vă închinaţi la ceea ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ceea ce cunoaştem, pentru că salvarea vine de la iudei. Totuşi, vine ceasul, şi acesta este acum, când închinătorii adevăraţi i se vor închina Tatălui cu spirit şi adevăr, căci, într-adevăr, unii ca aceştia caută Tatăl ca să i se închine. Dumnezeu este un Spirit, şi cei care i se închină trebuie să i se închine cu spirit şi adevăr“ (Ioan 4:22–24). Cum trebuie să înţelegem aceste cuvinte?

 2. Pe ce se baza închinarea samaritenilor?

² Samaritenii aveau concepţii religioase eronate. Ei considerau că doar primele cinci cărţi ale Sfintelor Scripturi erau inspirate de Dumnezeu, dar chiar şi pe acestea le acceptau numai conform propriului lor text, numit Pentateuhul samaritean. Despre samariteni se poate spune că nu-l cunoşteau, de fapt, pe Dumnezeu; în schimb, evreilor li se încredinţase cunoştinţa din Scripturi (Romani 3:1, 2). Evreii fideli, precum şi alţi oameni loiali puteau să se bucure de favoarea lui Iehova. Dar ce trebuiau ei să facă în acest scop?

 3. Ce presupune faptul de a ne închina lui Dumnezeu „cu spirit şi adevăr“?

³ Ce trebuiau să facă evreii, samaritenii şi alţi oameni din trecut pentru a-i fi plăcuţi lui Iehova? Ei trebuiau să i se închine „cu spirit şi adevăr“. La fel trebuie să facem şi noi. Deşi serviciul pentru Dumnezeu trebuie să fie efectuat cu însufleţire, sau cu zel, şi dintr-o inimă plină de iubire şi credinţă, a ne închina lui Dumnezeu cu spirit presupune în special a avea spiritul său sfânt şi a ne lăsa îndrumaţi de el. Prin studierea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, spiritul nostru, sau dispoziţia noastră mintală, trebuie adus în armonie cu spiritul Său (1 Corinteni 2:8–12). De asemenea, pentru a fi aprobată de Iehova, închinarea noastră trebuie adusă cu adevăr, adică trebuie să fie în conformitate cu ceea ce dezvăluie Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, despre el şi scopurile sale.

Adevărul poate fi găsit

 4. Ce spun unii despre adevăr?

⁴ Anumite persoane care studiază filozofia au promovat ideea că adevărul absolut este inaccesibil omului. Bunăoară, scriitorul suedez Alf Ahlbeg a făcut următoarea remarcă: „Multe întrebări filozofice sunt formulate în aşa fel încât este imposibil să răspunzi în mod direct la ele“. Unii spun că adevărul e relativ. Dar aşa să fie oare? Isus Cristos nu a împărtăşit această părere.

 5. De ce a venit Isus în lume?

⁵ Să încercăm să ne transpunem în următorul cadru: Suntem la începutul anului 33 e.n.; Isus se află înaintea guvernatorului roman Ponţiu Pilat. El îi spune lui Pilat: „Pentru aceasta am venit în lume: ca să depun mărturie despre adevăr“. Pilat întreabă: „Ce este adevărul?“, dar fără să aştepte vreun răspuns din partea lui Isus. — Ioan 18:36–38.

 6. a) Cum este definit „adevărul“? b) Ce misiune le-a dat Isus continuatorilor săi?

⁶ Adevărul este definit drept „ceea ce corespunde realităţii, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate“ (Dicţionarul explicativ al limbii române). Dar a depus oare Isus mărturie despre adevăr la modul general? Nu. El se referea la un adevăr concret. El le-a dat continuatorilor săi misiunea de a proclama acest adevăr, spunându-le: „Faceţi discipoli din oameni ai tuturor naţiunilor, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al spiritului sfânt, învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit“ (Matei 28:19, 20). Adevăraţii continuatori ai lui Isus aveau să anunţe ‘adevărul veştii bune’ pe tot pământul înainte de sfârşitul acestui sistem de lucruri (Matei 24:3; Galateni 2:14). Lucrul acesta avea să fie făcut ca împlinire a următoarelor cuvinte ale lui Isus: „Această veste bună a regatului va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile; şi atunci va veni sfârşitul“ (Matei 24:14). Aşadar, este esenţial să îi identificăm pe cei care predau adevărul la toate naţiunile predicând vestea bună despre Regat.

Cum putem afla adevărul

 7. Cum argumentaţi că Iehova este Sursa adevărului?

⁷ Iehova este Sursa adevărului spiritual. De fapt, psalmistul David l-a numit pe Iehova „Dumnezeul adevărului“ (Psalmii 31:5; 43:3). Şi Isus a recunoscut că tot ce spune Tatăl său este adevăr şi a declarat: „Este scris în Profeţi: «Şi toţi vor fi învăţaţi de Iehova». Oricine a auzit de la Tatăl şi a învăţat vine la mine“ (Ioan 6:45; 17:17; Isaia 54:13). Se înţelege deci că cei ce caută adevărul trebuie să fie învăţaţi de Iehova, Marele Instructor (Isaia 30:20, 21, NW). Cei care caută adevărul trebuie să dobândească însăşi „cunoştinţa lui Dumnezeu“ (Proverbele 2:5). Dând dovadă de iubire, Iehova a predat sau a transmis adevărul în diverse moduri.

 8. În ce moduri a predat sau a transmis Dumnezeu adevărul?

⁸ De exemplu, Dumnezeu le-a transmis israeliţilor Legea prin intermediul îngerilor (Galateni 3:19). Prin vise, el le-a promis binecuvântări patriarhilor Avraam şi Iacov (Geneza 15:12–16; 28:10–19). Dumnezeu chiar a vorbit din ceruri, de pildă la botezul lui Isus, iar cuvintele sale impresionante au fost auzite pe pământ: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat“ (Matei 3:17). De asemenea, putem fi recunoscători că Dumnezeu a transmis adevărul inspirându-i pe scriitorii Bibliei (2 Timotei 3:16, 17). Noi putem avea ‘credinţă în adevăr’ învăţând din Cuvântul lui Dumnezeu. — 2 Tesaloniceni 2:13.

Adevărul şi Fiul lui Dumnezeu

 9. Cum l-a folosit Dumnezeu pe Fiul său pentru a revela adevărul?

⁹ Dumnezeu l-a folosit îndeosebi pe Fiul său, Isus Cristos, pentru a le revela oamenilor adevărul (Evrei 1:1–3). De fapt, Isus a vorbit despre adevăr aşa cum nu a făcut-o nimeni altcineva dintre oameni (Ioan 7:46). Chiar şi după înălţarea sa la cer, el a continuat să reveleze adevărul de la Tatăl său. De exemplu, apostolul Ioan a primit „o revelaţie a lui Isus Cristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să le arate sclavilor săi lucrurile care trebuie să aibă loc în curând“. — Revelaţia 1:1–3.

10, 11. a) Cu ce are legătură adevărul despre care a depus mărturie Isus? b) Cum a făcut Isus ca adevărul să devină realitate?

¹⁰ Isus i-a spus lui Ponţiu Pilat că a venit pe pământ pentru a depune mărturie despre adevăr. Pe parcursul ministerului pe care l-a efectuat, Isus a arătat că acest adevăr avea legătură cu justificarea suveranităţii lui Iehova prin intermediul Regatului Său, regat al cărui rege este Cristos. Însă pentru a depune mărturie despre adevăr nu a fost de ajuns ca Isus să predice şi să predea. Isus a făcut din adevăr o realitate împlinindu-l. Prin urmare, Pavel a scris: „Nimeni deci să nu vă judece în privinţa mâncării şi a băuturii sau cu privire la vreo sărbătoare sau la vreo respectare a lunii noi sau la vreun sabat; căci aceste lucruri sunt o umbră a lucrurilor care vor veni, dar realitatea îi aparţine Cristosului“. — Coloseni 2:16, 17.

¹¹ Adevărul a devenit realitate, de exemplu, când a avut loc prezisa naştere a lui Isus la Betleem (Mica 5:2; Luca 2:4–11). Adevărul a devenit realitate şi când s-au împlinit cuvintele profetice ale lui Daniel despre apariţia lui Mesia la sfârşitul celor 69 de ‘săptămâni de ani’. Aceasta s-a întâmplat când Isus s-a prezentat înaintea lui Dumnezeu pentru a fi botezat şi a fost uns cu spirit sfânt, exact la timpul profeţit, adică în anul 29 e.n. (Daniel 9:25; Luca 3:1, 21, 22). De asemenea, adevărul a devenit realitate prin ministerul efectuat de Isus ca proclamator al Regatului, minister prin care a fost revărsată multă lumină spirituală (Isaia 9:1, 2, 6, 7; 61:1, 2; Matei 4:13–17; Luca 4:18–21). Adevărul a devenit realitate şi la moartea şi învierea sa. — Psalmul 16:8–11; Isaia 53:5, 8, 11, 12; Matei 20:28; Ioan 1:29; Faptele 2:25–31.

12. De ce a putut spune Isus ‘Eu sunt adevărul’?

¹² Întrucât adevărul se concentra asupra sa, Isus Cristos a putut spune: „Eu sunt calea şi adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin intermediul meu“ (Ioan 14:6). Oamenii sunt eliberaţi în sens spiritual când trec „de partea adevărului“ recunoscând rolul lui Isus în scopul lui Dumnezeu (Ioan 8:32–36; 18:37). Întrucât acceptă adevărul şi îl urmează pe Cristos cu credinţă, cei asemănători oilor vor primi viaţă veşnică. — Ioan 10:24–28.

13. Care sunt cele trei aspecte sub care vom analiza adevărul biblic?

¹³ Ansamblul de adevăruri prezentate de Isus şi de discipolii săi inspiraţi de spiritul sfânt constituie adevărata credinţă creştină. Astfel, cei care ‘ascultă de credinţă’ ‘continuă să umble în adevăr’ (Faptele 6:7; 3 Ioan 3, 4). Aşadar, cine umblă astăzi în adevăr? Cine predă, de fapt, adevărul la toate naţiunile? Pentru a răspunde la aceste întrebări, ne vom concentra asupra modelului lăsat de primii creştini şi vom examina adevărul biblic sub trei aspecte: 1) convingerile, 2) modul de închinare şi 3) conduita personală.

Adevărul şi convingerile

14, 15. Ce putem spune despre atitudinea primilor creştini şi a Martorilor lui Iehova faţă de Scripturi?

¹⁴ Cuvântul scris al lui Iehova a fost foarte apreciat de primii creştini (Ioan 17:17). A fost norma la care s-au raportat mereu în privinţa convingerilor şi a practicilor lor. Clement din Alexandria, care a trăit la sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea, a spus: „Ei, care depun eforturi pentru a atinge desăvârşirea, nu vor înceta să caute adevărul până când nu vor găsi dovezi din Scripturi pentru convingerile lor“.

¹⁵ Asemenea primilor creştini, Martorii lui Iehova preţuiesc foarte mult Biblia. Ei cred că „toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi utilă ca să înveţe“ (2 Timotei 3:16). Să analizăm câteva dintre convingerile primilor creştini şi să le comparăm cu ceea ce învaţă slujitorii din prezent ai lui Iehova, deoarece folosesc Biblia ca manual principal.

Adevărul despre suflet

16. Care este adevărul despre suflet?

¹⁶ Întrucât credeau ceea ce spun Scripturile, primii creştini au predat adevărul despre suflet. Ei ştiau că „omul a devenit un suflet viu“ când a fost creat de Dumnezeu (Geneza 2:7). În plus, ei au înţeles că sufletul uman moare (Ezechiel 18:4; Iacov 5:20). Ei ştiau şi că ‘cei morţi nu sunt conştienţi de absolut nimic’. — Eclesiastul 9:5, 10, NW.

17. Cum aţi explica speranţa referitoare la cei morţi?

¹⁷ Însă primii discipoli ai lui Isus nutreau speranţa sigură că morţii care sunt în memoria lui Dumnezeu vor fi înviaţi, sau readuşi la viaţă. Această convingere a fost clar exprimată de Pavel, care a afirmat: „Am speranţa în Dumnezeu . . . că va fi o înviere atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi“ (Faptele 24:15). Mai târziu, Minucius Felix, care se declara creştin, a scris: „Cine este atât de stupid sau de absurd încât să îndrăznească să susţină că Dumnezeu, care i-a creat pe oameni, nu poate să-i facă din nou?“ Asemenea primilor creştini, Martorii lui Iehova ţin ferm la adevărul biblic despre suflet, despre moarte şi despre înviere. Să vorbim acum despre identitatea lui Dumnezeu şi a lui Cristos.

Adevărul şi Trinitatea

18, 19. De ce se poate spune că Trinitatea nu este o învăţătură biblică?

¹⁸ Primii creştini nu considerau că Dumnezeu, Cristos şi spiritul sfânt formează o trinitate. Într-o enciclopedie se spune: „În Noul Testament nu apare nici cuvântul «trinitate», nici doctrina explicită a Trinităţii. Isus şi continuatorii săi nu au intenţionat nici ei să contrazică Şema [o rugăciune evreiască] din Vechiul Testament: «Ascultă, Israele: DOMNUL Dumnezeul nostru este un singur DOMN» (Deut. 6:4)“ (The Encyclopædia Britannica). Creştinii nu s-au închinat triadei romane sau altor dumnezei. Ei au acceptat afirmaţia lui Isus conform căreia numai lui Iehova trebuie să i se aducă închinare (Matei 4:10). De asemenea, ei au dat crezare cuvintelor lui Cristos: „Tatăl este mai mare decât mine“ (Ioan 14:28). Martorii lui Iehova împărtăşesc aceleaşi opinii.

¹⁹ În mintea primilor continuatori ai lui Isus exista o distincţie clară între Dumnezeu, Cristos şi spiritul sfânt. De fapt, ei botezau discipolii 1) în numele Tatălui, 2) în numele Fiului şi 3) în numele spiritului sfânt, nu în numele unei Trinităţi. În mod similar, Martorii lui Iehova predau adevărul biblic şi, prin urmare, fac diferenţă între Dumnezeu, Fiul său şi spiritul sfânt. — Matei 28:19.

Adevărul şi botezul

20. Ce cunoştinţă trebuie să aibă candidaţii la botez?

²⁰ Isus le-a dat continuatorilor săi misiunea de a face discipoli învăţându-i pe oameni adevărul. Pentru a se califica în vederea botezului, aceştia trebuie să aibă o cunoştinţă de bază despre Scripturi. De exemplu, ei trebuie să recunoască poziţia şi autoritatea Tatălui şi a Fiului său, Isus Cristos (Ioan 3:16). Candidaţii la botez trebuie, totodată, să înţeleagă că spiritul sfânt nu este o persoană, ci forţa activă a lui Dumnezeu. — Geneza 1:2, nota de subsol din NW cu referinţe (engl.).

21, 22. De ce putem afirma că botezul este pentru cei care au credinţă?

²¹ Primii creştini botezau doar persoane care acumulaseră cunoştinţă din Scripturi, se căiseră şi se dedicaseră fără rezerve lui Dumnezeu pentru a înfăptui voinţa sa. Evreii şi prozeliţii care s-au adunat la Ierusalim cu ocazia Penticostei din anul 33 e.n. cunoşteau deja Scripturile ebraice. După ce l-au auzit pe apostolul Petru vorbind despre Isus Mesia, aproximativ 3 000 dintre ei ‘au acceptat din toată inima cuvântul’ şi „au fost botezaţi“. — Faptele 2:41; 3:19—4:4; 10:34–38.

²² Botezul creştin este pentru cei ce au credinţă. Unii oameni din Samaria au acceptat adevărul şi, „când l-au crezut pe Filip, care anunţa vestea bună despre regatul lui Dumnezeu şi despre numele lui Isus Cristos, au început să fie botezaţi, atât bărbaţi, cât şi femei“ (Faptele 8:12). Ca prozelit devotat care îl cunoştea pe Iehova, eunucul etiopian mai întâi a acceptat cuvintele lui Filip despre împlinirea profeţiei mesianice şi apoi s-a botezat (Faptele 8:34–36). Mai târziu, Petru le-a spus lui Corneliu şi altor oameni din naţiuni că „omul care se teme de [Dumnezeu] şi practică dreptatea este demn de a fi acceptat de el“ şi că oricine îşi pune credinţa în Isus Cristos obţine iertarea păcatelor (Faptele 10:35, 43; 11:18). Toate acestea sunt în armonie cu porunca lui Isus de a ‘face discipoli, învăţându-i să respecte tot ce a poruncit el’ (Matei 28:19, 20; Faptele 1:8). Martorii lui Iehova respectă aceleaşi norme, recomandându-i pentru botez doar pe cei care au o cunoştinţă de bază despre Scripturi şi care s-au dedicat lui Dumnezeu.

23, 24. Care este modalitatea corectă de efectuare a botezului creştin?

²³ Modalitatea corectă de a-i boteza pe cei credincioşi este cufundarea totală în apă. Când a fost botezat în râul Iordan, Isus a ieşit „din apă“ (Marcu 1:10). Eunucul etiopian a fost botezat într-o „apă“. El şi Filip „au coborât în apă“ şi apoi „au ieşit din“ ea (Faptele 8:36–40). Faptul că Biblia asociază botezul cu înmormântarea simbolică este un alt indiciu că botezul presupune cufundarea în apă. — Romani 6:4–6; Coloseni 2:12.

²⁴ Iată ce se spune într-o lucrare de referinţă: „Relatările din Noul Testament care descriu efectuarea unor botezuri lasă să se înţeleagă că cel botezat era cufundat în apă“ (The Oxford Companion to the Bible). Într-o enciclopedie în limba franceză citim: „Primii creştini primeau botezul prin cufundare oriunde se găsea apă“ (Larousse du XX^e Siècle, Paris, 1928). Iar într-o carte intitulată După Isus — triumful creştinismului (în engleză) se afirmă: „În forma sa elementară, [botezul] necesita din partea candidatului o mărturisire a credinţei, urmată de cufundarea completă în apă în numele lui Isus“.

25. Ce vom analiza în articolul următor?

²⁵ Am analizat până acum doar câteva dintre convingerile şi practicile bazate pe Biblie ale primilor creştini. Mai există paralele între convingerile lor şi cele ale Martorilor lui Iehova. În următorul articol vom vedea şi alte modalităţi de a-i identifica pe cei ce le predau oamenilor adevărul.

Cum aţi răspunde?

• Ce fel de închinare pretinde Dumnezeu?

• Cum a devenit adevărul realitate prin intermediul lui Isus Cristos?

• Care este adevărul despre suflet şi moarte?

• Cum este efectuat botezul creştin, şi ce se aşteaptă din partea candidaţilor la botez?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]

Isus i-a spus lui Pilat: ‘Am venit să depun mărturie despre adevăr’

[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]

Ştiţi de ce a spus Isus: ‘Eu sunt adevărul’?

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Care este adevărul despre botezul creştin?