Un nou ţarc pentru „alte oi“
„Am alte oi care nu sînt din ţarcul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc şi ele vor asculta de glasul meu şi vor deveni o singură turmă, un singur păstor.“ — IOAN 10:16.
1. Ce eveniment s-a petrecut în ţarcul Israelului spiritual în anul 36 e.n.?
ODATĂ cu inaugurarea la sărbătoarea Zilei a Cincizecea din anul 33 e.n., a noului ţarc rezervat Israelului spiritual, vechiul ţarc în care se aflau evreii supuşi Legii mozaice, şi-a încetat existenţa deoarece şi-a îndeplinit scopul. Trei ani şi jumătate mai tîrziu, în Cezareea a avut loc convertirea, botezarea şi ungerea cu spirit a centurionului roman Cornelius, a membrilor familiei sale şi a prietenilor săi care erau credincioşi. Astfel, păgînii neprozeliţi şi necircumcişi au fost aduşi în ţarcul a cărui „uşă“ este Isus Cristos (Fapte, capitolul 10). Acest ţarc cuprinde „Israelul lui Dumnezeu“, adică israeliţi conform spiritului, sau israeliţi spirituali. S-ar putea spune despre vreunii dintre aceştia — indiferent că ar proveni dintre iudei sau păgîni — că ei „nu sînt din ţarcul acesta,“ respectiv din ţarcul oilor adunate în conformitate cu aranjamentul noii convenţii? Categoric, nu! — Galateni 6:16; Ioan 10:16.
2. Cum se explică faptul că Isus slujeşte şi acum ca Păstor Excelent al acelora care sînt admişi în noua convenţie?
2 Actualmente, din acest Israel al lui Dumnezeu se mai află pe pămînt o rămăşiţă, iar faptul acesta dovedeşte că Isus Cristos, Mediatorul noii Convenţii este un Păstor Excelent şi Fidel. Deci chiar şi astăzi după o perioadă de peste 19 secole, glorificatul Isus Cristos, poate spune pe drept cuvînt, fără să se laude, ceea ce a spus înainte de moartea şi învierea sa. Putem citi aceste cuvinte în Ioan 10:14, 15: „Eu sînt păstorul excelent şi eu îmi cunosc oile mele, iar oile mele mă cunosc pe mine, întocmai după cum Tatăl (Păstorul Suprem) mă cunoaşte şi eu îl cunosc pe Tatăl; şi eu renunţ la sufletul meu în favoarea oilor.“
3, 4. De ce trebuie să se facă o deosebire între „alte oi“ şi „turma mică“?
3 Apoi Isus a continuat cu remarcabila şi generoasa afirmaţie: „Şi am alte oi care nu sînt din ţarcul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc şi ele vor asculta de glasul meu şi vor deveni o singură turmă, un singur păstor.“ (Ioan 10:16). Despre ce alte oi vorbeşte el aici?
4 Dat fiind că acele „alte oi“ nu erau din „ţarcul acesta“ ele nu urmau să fie incluse în mijlocul Israelului lui Dumnezeu, ai cărui membri au o moştenire spirituală sau cerească. În orice caz, aceşti israeliţi spirituali constituie o „turmă mică,“ deoarece Isus a spus următoarele discipolilor care aşteptau revărsarea spiritului sfînt la sărbătoarea Zilei a Cincizecea: „Nu-ţi fie teamă, turmă mică, deoarece Tatăl vostru a considerat că este bine să vă dea regatul.“ (Luca 12:32). Mica turmă de oi cărora urmează să le fie dat Regatul ceresc şi care trebuie să domnească împreună cu Păstorul Excelent, Isus Cristos, în acest Regat, trebuie să însumeze numai 144 000 de israeliţi spirituali. — Apocalips 7:1–8; 14:1–5.
5. Cum ai putea folosi textul din Apocalips 14:4 pentru a arăta că este logic ca alte oi să aibă o speranţă deosebită faţă de speranţa turmei mici?
5 În Apocalips 14:4 se spune: „Aceştia au fost cumpăraţi dintre oameni ca primele roade pentru Dumnezeu şi pentru Miel.“ Cum s-ar putea ca aceşti 144 000 de israeliţi spirituali să fie primele roade simbolice dintre oameni, dacă nu ar mai fi şi alte roade, sau roade tîrzii? Este indiscutabil deci că, în afară de cei 144 000 de israeliţi spirituali care constituie turma mică a oilor regale din ţarcul noii convenţii, trebuie să existe alte oi care urmează să fie adunate mai tîrziu. Şi chiar aşa s-a şi dovedit că stau lucrurile, nu-i aşa?
6, 7. Cum se împlineşte actualmente textul din Apocalips 22:17? La cine nu se adresează invităţia „vino!“, din acest pasaj?
6 În Apocalips 22:17 a fost profeţit că „Spiritul şi mireasa spun neîncetat: ‘Vino!’ Si oricine aude, să zică: ‘Vino!’ Şi oricui îi este sete, să vină; şi oricine vrea, să ia gratuit apa vieţii.“ Mireasa spirituală a lui Cristos nu îşi adresează sieşi invitaţia „Vino!“ Altfel spus, apelul acesta nu se adresează acelora pe care Iehova trebuia să-i adauge încă la clasa „miresei“ pentru ca ea să fie compusă în final din 144 000 de membrii. Numai în acest timp al „încheierii sistemului de lucruri“ încheiere care a început în 1914, am auzit noi invitaţia adresată de către „mireasă“ în colaborare cu spiritul sfînt al Păstorului Suprem. — Matei 24:3.
7 Această invitaţie este adresată acelor oameni de pe pămînt care vor să ajungă la o viaţă umană perfectă, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, în paradisul pe care Regatul lui Dumnezeu îl va restabili pe pămînt prin Cristos. Astăzi în timpul încheierii sistemului de lucruri, invitaţii sînt acele „alte oi“ din profeţia pe care Isus a făcut-o cu privire la viitorul îndepărtat şi care este consemnată în Ioan 10:16. „Alte oi“ nu fac parte din „ţarcul acesta“ pe care Păstorul Excelent, Isus Cristos îl menţionează în text. Dar ele primesc invitaţia prin intermediul rămăşiţei „oilor“ care sînt în „ţarcul acesta“. De asemenea, ele au devenit asociate cu rămăşiţa spirituală în ceea ce priveşte lucrarea de a-i invita şi pe alţii pînă cînd va sosi clipa finală a încheierii sistemului de lucruri.
8. Ce concepţie cu privire la „alte oi“ a fost adoptată în 1905?
8 În numarul din 15 mai 1905, al revistei Turnul de Veghere al Sionului, (în limba engleză), a fost publicat un articol intitulat: „Adevăratul Păstor, adevăratele oi, adevăratul ţarc.“ Articolul făcea o deosebire între oile din „ţarcul acesta“ şi acelea care erau denumite „alte oi“. El sublinia faptul că „ţarcul acesta“ se referă la adunarea creştinilor aleşi în perioada denumită „această epocă a evangheliei.“ În continuarea subcapitolelor intitulate „Alte oi ale unei alte turme“ şi „Comoştenitori ai aceleaşi promisiuni“ (paginile 89, 90) se spunea:
„Turma pe care Domnul o aduna la el în perioada acestei parabole nu era Israelul natural, ci Israelul spiritual (. . .) Deci concepţia pe care au adoptat-o unii, că noi, care facem parte dintre păgîni sau „alte oi“, menţionate în text, sîntem aduşi într-un singur ţarc nu este corectă (. . .) Este evident că aceste ‘alte oi’ menţionate în parabola respectivă sînt acelea care vor deveni oile Domnului după ce actuala ‘turmă mică’ va fi completată.“
9, 10. a) De ce parabola despre oi şi capre nu poate fi aplicată la perioada Mileniului? b) Cînd aveau să fie adunate „alte oi“?
9 Într-un paragraf ulterior al aceluiaş articol se arată că „alte oi“ sînt aceleaşi cu „oile“ descrise în parabola lui Isus despre oi şi capre, parabolă prezentată în Matei 25:31–46. În anul 1905 se credea că această parabolă se va explica în timpul domniei Milenare a lui Cristos, după „războiul zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic,“ care se va desfăşura pe cîmpul de luptă de la Har-Maghedon (Apocalips 16:14–16). Nu trebuie să pierdem însă din vedere faptul că parabola despre oi şi capre a constituit partea finală din răspunsul lui Isus la întrebarea pe care apostolii săi i-au pus-o cu privire la identitatea semnului „prezenţei“ sale şi al „încheierii sistemului de lucruri“ (Matei 24:3). Deci împlinirea acestei parabole trebuie să aibă loc în timpul încheierii sistemului de lucruri, încheiere care a început în anul 1914.
10 Se apreciază astfel că Păstorul Excelent Isus Cristos nu a început să adune acele „alte oi“ menţionate în Ioan 10:16 în timpul secolului întîi, cînd samaritenii circumcişi au început să fie convertiţi la creştinism şi nici cînd centurionul roman Cornelius, un păgîn necircumcis, a fost convertit în anul 36 e.n. Dar atunci, cînd a început oare Păstorul Excelent să le adune pe celelalte oi ale sale? Această s-a petrecut multe secole mai tîrziu, propriu-zis în acest secol XX, în conformitate cu faptele în cauză. — Fapte 8:4–17; 10:9–48.
11. Asupra cărui fapt s-au concentrat israeliţii spirituali pînă în 1935?
11 Observăm că pînă în primăvara anului 1935, rămăşiţa israeliţilor spirituali care aparţin de „ţarcul acesta“ s-a concentrat asupra adunării în acest ţarc sau loc îngrădit — a ultimilor membri necesari pentru completarea numărului total al celor 144 000 de israeliţi spirituali. Aceştia aveau să fie ultimii membri care urmau să fie admişi în noua convenţie încheiată prin mijlocirea lui Isus Păstorul Excelent, care a murit ca Miel al lui Dumnezeu pentru a furniza „sîngele unei convenţii veşnice.“ (Evrei 13:20; Psalm 50:5). Dar ce s-a întîmplat în 1935?
12. Ce lucru neobişnuit s-a petrecut la congresul din 1935?
12 În acel an, în Washington D.C., capitala Statelor Unite ale Americii, s-a ţinut un congres general al Martorilor lui Iehova, congres la care au fost invitaţi în mod deosebit să participe acei studenţi ai Bibliei, temători de Dumnezeu, care erau asemenea lui Ionadab, un neisraelit. La 31 mai, în a doua zi a acestui congres, preşedintele de atunci al Societăţii Watch Tower i-a făcut să tresalte de bucurie pe congresişti în timp ce ţinea o cuvîntare pe marginea textului din Apocalips 7:9–17, cu privire la „marea mulţime“ (Apocalips 7:9, Authorized Version). El a explicat că această „mare mulţime“ profeţită trebuie să fie formată din „alte oi“, prefigurate de Ionadab, un neisraelit, care l-a însoţit pe Iehu, regele Israelului, în acea manifestare de zel atît în favoarea lui Iehova cît şi împotriva închinătorilor la falsul dumnezeu Baal (2 Regi 10:15–28; Ieremia 35:6–19). Prin această atitudine, Iehu a arătat că ‘nu tolerează nici o rivalitate împotriva lui Iehova’, sau potrivit cu Biblia Cornilescu, a demonstrat „rîvnă (. . .) pentru Domnul“. — 2 Regi 10:16.
13, 14. a) Cine sînt cei care au devenit Ioanadabii moderni? b) Ce trebuie să facă ei, şi de ce?
13 Sute de persoane care au vrut să fie asemenea lui Ionadab şi să facă parte dintre „alte oi“ ale Păstorului Excelent au răspuns la invitaţia care fusese anunţată şi au asistat la Congresul din Washington. Pentru ca aceştia să devină Ionadabi simbolici moderni, era necesar, conform Scripturilor, ca ei să se dedice în totalitate lui Iehova Dumnezeu prin intermediul Păstorului său Excelent şi să simbolizeze această dedicare prin scufundare completă în apă, tot aşă cum făcuseră şi oile care aparţin de „ţarcul acesta“. Astfel, sîmbătă, 1 iunie 1935, 840 de congresişti au fost botezaţi în apă într-un mod asemănător botezului general care a avut loc la sărbătoarea Zilei a Cincizecea din anul 33 e.n., la Ierusalim. Prin acest extraordinar şi memorabil eveniment, Păstorul Excelent arată că el începuse acum să aducă sub îngrijirea sa păstorească „alte oi“, care urmau să asculte de glasul său, adică de glasul Păstorului lor iubit! Ce bucurie trebuie să fi fost aceasta pentru el! După congresul de la Washington din 1935, cuvîntarea principală cu aplicarea textului din Apocalips 7:9–17 a fost publicată în revista Turnul de veghere (in limba engleză), numerele din 1 şi 15 august 1935, sub titlul: „Marea mulţime“ (Părţile 1 şi 2).
14 Mii şi mii de cititori au înţeles privilegiul de a deveni cu adevărat alte oi ale Păstorului Excelent şi de a fi întroduşi în ţarcul care le era destinat. În acest scop, ei au consimţit să fie botezaţi cu prima ocazie, pentru a-şi simboliza în perfectă cunoştinţă de cauză dedicarea lor Păstorului Suprem prin intermediul Subpăstorului său, Isus Cristos. Deoarece ei recunosc faptul că Subpăstorul lui Iehova şi-a predat sufletul său uman în folosul tuturor oilor, ei de fapt „şi-au spălat robele“ de identificare în „sîngele“ acestui „Miel“ al lui Dumnezeu şi „le-au albit“ în vederea examinării divine. — Apocalips 7:14.
15. Cît de numeroase au devenit „alte oi“ şi ce anume dovedeşte faptul acesta?
15 Încheierea acestui sistem de lucruri a început în anul 1914, dar nu a luat sfîrşit în 1935 cînd Păstorul Excelent şi-a îndreptat atenţia salvatoare de vieţi asupra altor oi, ci continuă şi în anul în curs, sfîrşitul definitiv urmînd să fie atins după ce predicarea Regatului va fi realizată. Cei care au dovedit la sărbătorile Cinei Domnului că fac parte din ţarcul altor oi se cifrează deja la milioane, în timp ce mulţi alţii se află pe drumul care duce spre acest ţarc. Ei depăşesc deja cu mult numărul prestabilit al celor 144 000, a căror cifră limitată a fost stabilită pentru cei aduşi în „ţarcul acesta“ care este rezervat îsraeliţilor spirituali, comoştenitori cu Păstorul Excelent în Regatul său ceresc. Faptul respectiv ne dă o dovadă în plus că ei nu sînt din „ţarcul acesta“ care este rezervat „turmei mici“ a Păstorului Excelent. — Luca 12:32
16, 17. a) Ce relaţie există între alte oi şi turma mică? b) Cum s-au împlinit cuvintele lui Isus cu privire la cei care vor deveni „o singură turmă“?
16 Dar deosebirea cu privire la speranţă — speranţă cerească pentru oile din „ţarcul acesta“ şi speranţa pămîntească pentru „alte oi“, care aparţin unui alt ţarc recent format — le-a înfluenţat oare pe cele două grupuri să se despartă unul de altul, ca şi cum nu ar avea nimic în comun? Faptele petrecute de la 1935 încoace răspund: Categoric, nu! Isus, Păstorul Excelent, a profeţit că aşa ceva nu se va întîmpla, deoarece el a spus în continuare: „Şi vor deveni o singură turmă“ (Ioan 10:16). Observă că el nu a spus: „O singură turmă într-un singur ţarc.“ Dar chiar dacă există ţarcuri separate, trebuie să fie doar „un singur păstor“, iar acesta se dotvedeşte a fi Păstorul-Rege care domneşte în ceruri de la sfîrşitul timpurilor naţiunilor, adică din 1914. Corespunzător acestui fapt, „oile“ au un singur serviciu pe care trebuie să-l efectueze împreună, şi anume: predicarea acestei veşti bune a Regatului pe tot pămîntul locuit ca mărturie tuturor naţiunilor, înainte de sfîrşitul acestui sistem de lucruri al lumii vechi. — Matei 24:14.
17 Alte oi nu se simt cîtuşi de puţin separate de turma mică. Ele constituie împreună o singură turmă de oi ale Păstorului Excelent. Alte oi se bucură de această asociere foarte apropiată cu turma mică şi consideră drept un mare privilegiu faptul de a sluji pentru o anumită perioadă împreună cu aceşti viitori regi şi preoţi, ai căror supuşi vor deveni ei în timpul Regatului Milenar.
18. a) Ce se va întîmpla în viitor cu noua convenţie şi „oile“ unse care fac parte din „ţarcul acesta“? b) Ce perspectivă au „alte oi“?
18 Cînd, la timpul hotărît de Dumnezeu, rămăşiţa israeliţilor spirituali îşi va încheia serviciul pămîntesc şi va pleca pentru a primi răsplata cerească, noua convenţie, care a avut la bază sîngele Mediatorului Isus Cristos, Păstorul Excelent, nu va mai fi în vigoare, deoarece ea va fi servit cu succes scopului pentru care a fost încheiată. Concomitent cu această va înceta şi sărbătorirea în fiecare an, în ziua de Paşte, a Cinei Domnului. Atunci, „ţarcul acesta“ rezervat turmei Israelului spiritual nu va mai exista. Alte oi, dedicate şi botezate, vor rămîne pe pămînt pentru a primi binecuvîntările pe care Regatul, compus din Păstorul Excelent, Isus Cristos, şi cei 144 000 de regi şi preoţi ai săi, le va turna peste ei. Turma care va fi lăsată pe pămîntul curăţat va fi alcătuită doar din acele „alte oi“ unite. Ele vor continua să asculte de glasul Păstorului-Rege, fapt care le va ajuta să obţină viaţa eternă în condiţii de perfecţiune umană, pe un pămînt paradiziac.
Ai putea explica?
□ Ce anume dovedeşte că „alte oi“ se deosebesc de oile din „turma mică“?
□ Cum se împlineşte în prezent Apocalips 22:17?
□ Cînd şi unde au început să apară „alte oi“?
□ Dat fiind că „alte oi“ sînt într-un ţarc diferit de ţarcul celor unşi, cum se explică faptul că toate oile alcătuiesc o singură turmă?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 24]
Articolul „Marea Mulţime“, publicat în 1935, a ajutat la identificarea celor care sînt „alte oi“
[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]
Pe măsură ce adunarea „turmei mici“ se apropie de sfîrşit, Isus a adunat o mare mulţime de „alte oi“