Să predicăm cu scopul de a face discipoli

„Când Priscila şi Aquila l-au auzit [pe Apolo], l-au luat cu ei şi i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu.“ — FAPTELE 18:26.

 1. Deşi Apolo era „înflăcărat în spirit“, de ce anume avea nevoie el?

AQUILA şi Priscila, un cuplu creştin din secolul I, l-au auzit pe Apolo ţinând un discurs într-o sinagogă din oraşul Efes. Cu limbajul său expresiv şi puterea sa de convingere, Apolo captase atenţia auditoriului. El era „înflăcărat în spirit“ şi „preda corect lucrurile referitoare la Isus“. Totuşi, era evident că Apolo „cunoştea numai botezul lui Ioan“. Ceea ce predica Apolo despre Cristos era adevărat, însă cunoştinţele lui erau incomplete. Apolo trebuia să afle mai multe lucruri despre rolul lui Isus Cristos în realizarea scopului lui Iehova. — Faptele 18:24–26.

 2. Ce sarcină şi-au asumat Aquila şi Priscila?

² Fără să stea pe gânduri, Aquila şi Priscila s-au oferit să-l ajute pe Apolo să respecte „toate lucrurile“ pe care le-a poruncit Cristos (Matei 28:19, 20). Biblia spune că „l-au luat cu ei şi i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu“. Totuşi existau unele lucruri la Apolo care i-ar fi putut împiedica pe unii creştini să-l înveţe. Ce anume? Şi ce putem învăţa dacă ne gândim la eforturile lui Aquila şi ale Priscilei de a analiza Scripturile cu Apolo? Cum ne poate ajuta o analiză a acestei relatări istorice să ne concentrăm asupra iniţierii de studii biblice la domiciliu?

Să fim atenţi la necesităţile oamenilor

 3. De ce calităţile lui Apolo şi mediul din care provenea el nu i-au împiedicat pe Aquila şi Priscila să-i predea unele adevăruri?

³ Apolo era de sorginte evreiască şi crescuse, după cât se pare, în oraşul Alexandria. Alexandria era pe atunci capitala Egiptului şi un centru de învăţământ superior, renumit pentru vasta lui bibliotecă. În oraş exista o însemnată comunitate evreiască, inclusiv oameni de o mare erudiţie. De fapt, aici a fost realizată traducerea în greacă a Scripturilor ebraice cunoscută sub numele de Septuaginta. Nu-i de mirare că Apolo era „foarte versat în Scripturi“. Aquila şi Priscila se ocupau cu confecţionarea de corturi. I-a intimidat oare elocvenţa lui Apolo? Nu. Dând dovadă de iubire, ei s-au gândit la omul Apolo, la necesităţile lui şi la modul în care puteau să-l ajute.

 4. Unde şi cum a primit Apolo ajutorul de care avea nevoie?

⁴ Indiferent cât de elocvent era Apolo, el avea nevoie de instruire. Ajutorul de care avea nevoie nu se găsea în vreo universitate, ci printre membrii congregaţiei creştine. Apolo ar fi avut de câştigat dacă înţelegea mai bine măsurile luate de Dumnezeu în vederea salvării. Aquila şi Priscila „l-au luat cu ei şi i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu“.

 5. Ce putem spune despre spiritualitatea lui Aquila şi a Priscilei?

⁵ Aquila şi Priscila erau tari spiritualiceşte şi bine înrădăcinaţi în credinţă. Foarte probabil, ei erau ‘întotdeauna gata să prezinte o apărare înaintea oricui le cerea motivul speranţei’ lor, indiferent că era vorba de un om bogat, unul sărac, un erudit sau un sclav (1 Petru 3:15). Aquila şi soţia lui erau capabili să ‘expună corect cuvântul adevărului’ (2 Timotei 2:15). Evident, ei erau cercetători sârguincioşi ai Scripturilor. Apolo a fost profund impresionat de instruirea bazată pe ‘cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi exercită putere’, influenţând inima. — Evrei 4:12.

 6. De unde ştim că Apolo a apreciat ajutorul care i-a fost oferit?

⁶ Apolo a fost impresionat de exemplul învăţătorilor săi devenind şi mai iscusit în lucrarea de facere de discipoli. El şi-a folosit din plin cunoştinţele în lucrarea de proclamare a veştii bune, mai ales printre evrei. Apolo a fost foarte eficient în a-i convinge pe evrei cu privire la Cristos. Fiind ‘tare în Scripturi’, el a putut să argumenteze că toţi profeţii din vechime preziseseră venirea lui Cristos (Faptele 18:24, Biblia Cornilescu revizuită în 1991). Biblia mai arată că Apolo s-a dus apoi în Ahaia, unde „i-a ajutat mult pe cei care crezuseră datorită bunătăţii nemeritate a lui Dumnezeu; căci, cu tărie şi temeinic, dovedea în public că iudeii greşeau, în timp ce demonstra cu Scripturile că Isus era Cristosul“. — Faptele 18:27, 28.

Să învăţăm din exemplul altor învăţători

 7. Cum au devenit Aquila şi Priscila învăţători eficienţi?

⁷ Cum au devenit Aquila şi Priscila învăţători eficienţi ai Cuvântului lui Dumnezeu? Pe lângă faptul că erau conştiincioşi în ce priveşte studiul personal şi participarea la întruniri, asocierea lor strânsă cu apostolul Pavel trebuie să le fi fost de mare ajutor. Pavel a locuit 18 luni în casa lui Aquila şi a Priscilei în Corint. Ei au lucrat împreună confecţionând şi reparând corturi (Faptele 18:2, 3). Imaginaţi-vă ce conversaţii spirituale profunde trebuie să fi purtat. Şi cât de mult i-a întărit pe Aquila şi Priscila din punct de vedere spiritual asocierea cu Pavel! „Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept“, se spune în Proverbele 13:20. Asocierile bune au avut un efect benefic asupra obiceiurilor spirituale ale lui Aquila şi ale Priscilei. — 1 Corinteni 15:33.

 8. Ce au învăţat Aquila şi Priscila observând ministerul lui Pavel?

⁸ Observând modul în care Pavel proclama Regatul, Aquila şi Priscila au văzut în el un învăţător iscusit. Relatarea din cartea Faptele arată că Pavel „ţinea câte un discurs în sinagogă [în Corint] în fiecare sabat şi îi convingea pe iudei şi pe greci“. Mai târziu, când Sila şi Timotei i s-au alăturat, Pavel „a început să fie intens ocupat cu cuvântul, depunându-le mărturie iudeilor pentru a dovedi că Isus este Cristosul“. Aquila şi Priscila au remarcat apoi că, întrucât membrii acelei sinagogi nu prea manifestau interes faţă de vestea bună, Pavel şi-a mutat centrul activităţii de predicare într-un loc mai favorabil, şi anume într-o casă de lângă sinagogă. Aici Pavel l-a putut ajuta pe Crisp, „preşedintele sinagogii“, să devină discipol. Convertirea lui Crisp, după cum au observat foarte probabil Aquila şi Priscila, a avut un efect profund asupra teritoriului, mulţi alţii devenind creştini. Biblia spune: „Crisp . . . a ajuns să creadă în Domnul, şi la fel toată casa lui. Şi mulţi dintre corintenii care auzeau au început să creadă şi au fost botezaţi“. — Faptele 18:4–8.

 9. Cum au reacţionat Aquila şi Priscila la exemplul lăsat de Pavel?

⁹ Exemplul lăsat de Pavel în ministerul de teren a fost imitat de alţi proclamatori ai Regatului, între care s-au numărat şi Aquila şi Priscila. Apostolul i-a îndemnat pe creştini: „Deveniţi imitatori ai mei, aşa cum şi eu sunt al lui Cristos“ (1 Corinteni 11:1). Urmând exemplul lui Pavel, Aquila şi Priscila l-au ajutat pe Apolo să înţeleagă mai exact învăţăturile creştine. La rândul său, Apolo i-a ajutat pe alţii. Fără îndoială că, în Roma, Corint şi Efes, Aquila şi Priscila i-au ajutat şi pe alţii să devină discipoli. — Faptele 18:1, 2, 18, 19; Romani 16:3–5.

10. Ce idei din capitolul 18 al cărţii Faptele vă vor ajuta în lucrarea de facere de discipoli?

¹⁰ Ce putem învăţa din analizarea capitolului 18 al cărţii Faptele? Aşa cum Aquila şi Priscila au învăţat de la Pavel, şi noi putem deveni mai iscusiţi în lucrarea de facere de discipoli dacă urmăm exemplul unor învăţători eficienţi ai Cuvântului lui Dumnezeu. Ne putem asocia cu cei care sunt ‘intens ocupaţi cu cuvântul’ şi care ‘le depun o mărturie temeinică’ altora (Faptele 18:5, traducerea Kingdom Interlinear). Putem observa cum sensibilizează ei inima oamenilor folosind metode de a preda cu convingere. Aceste metode ne pot ajuta să facem discipoli. Când conducem un studiu biblic, i-am putea sugera persoanei respective să îi invite şi pe alţi membri ai familiei sale sau pe unii vecini să participe la studiu. Sau i-am putea spune să ne facă cunoştinţă cu alte persoane cărora le-am putea propune un studiu biblic. — Faptele 18:6–8.

Să ne creăm ocazii de a face discipoli

11. Cum pot fi găsiţi noi discipoli?

¹¹ Pavel şi colaboratorii săi creştini au predicat din casă în casă, în piaţă şi în călătoriile lor — de fapt, în orice loc — cu scopul de face discipoli. În timp ce lucrăm cu zel pentru Regat căutând să facem discipoli, nu ne-am putea lărgi sfera de activitate în ministerul de teren? Aţi putea profita de ocaziile ce se ivesc pentru a-i căuta pe cei merituoşi şi a le predica? Care sunt câteva mijloace prin care unii colaboratori ai noştri au găsit persoane merituoase care au devenit discipoli? Să vorbim mai întâi pe scurt despre mărturia prin telefon.

12–14. Relataţi o experienţă proprie sau una dintre cele menţionate în aceste paragrafe arătând foloasele mărturiei prin telefon.

¹² În timp ce se afla în lucrarea din casă în casă în Brazilia, o creştină pe care o vom numi Maria i-a oferit un tract unei doamne tinere care a ieşit dintr-un bloc. Folosind titlul tractului ca introducere, Maria a întrebat: „Aţi dori să cunoaşteţi mai multe despre Biblie?“ Doamna a răspuns: „Mi-ar plăcea foarte mult. Problema este că, fiind profesoară, sunt ocupată mai tot timpul“. Maria i-a explicat că puteau să analizeze unele subiecte biblice la telefon. Doamna respectivă i-a dat Mariei numărul de telefon şi, chiar în seara aceea, Maria a iniţiat un studiu biblic la telefon pe baza broşurii Ce pretinde Dumnezeu de la noi?a

¹³ O soră care slujeşte cu timp integral în Etiopia depunea mărturie prin telefon. Când la telefon a răspuns un bărbat, sora a tresărit auzind agitaţie la capătul firului. Ea a fost rugată să sune mai târziu. Când sora a revenit, bărbatul şi-a cerut scuze şi a spus că, mai devreme, el şi soţia lui se certau aprig. Ţinând cont de această remarcă, sora a considerat potrivit să îndrepte atenţia asupra sfaturilor înţelepte pe care le dă Biblia pentru rezolvarea problemelor din familie. Ea i-a spus că multe familii au fost ajutate de o carte publicată de Martorii lui Iehova şi intitulată Secretul unei familii fericite. La câteva zile după ce bărbatul respectiv a primit cartea, sora a telefonat din nou. El a exclamat: „Cartea asta mi-a salvat căsnicia!“ De fapt, el ţinuse un consiliu de familie pentru a arăta ideile deosebite pe care le citise în carte. S-a iniţiat un studiu biblic şi, în scurt timp, bărbatul respectiv a început să asiste cu regularitate la întrunirile creştine.

¹⁴ O proclamatoare din Danemarca a iniţiat un studiu biblic prin telefon. Iată ce relatează ea: „Supraveghetorul serviciului m-a încurajat să particip la mărturia prin telefon. La început am ezitat spunându-mi: «Metoda asta nu e pentru mine». Totuşi, într-o zi, mi-am adunat curajul şi am început să formez un număr. Prima persoană care a răspuns a fost Sonia. După o scurtă conversaţie, ea a fost de acord să primească literatură biblică. Într-o seară am discutat despre creaţie şi a dorit să citească publicaţia Cum a apărut viaţa — prin evoluţie sau prin creaţie?b I-am spus că mi-ar face plăcere să ne întâlnim şi să mai discutăm pe marginea acestui subiect. A fost de acord. Când ne-am întâlnit, Sonia era pregătită pentru studiu şi, începând de atunci, studiem în fiecare săptămână“. Sora noastră spune în încheiere: „M-am rugat ani la rând să conduc un studiu biblic, dar nu m-aşteptam să încep un studiu depunând mărturie prin telefon“.

15, 16. Ce experienţe din care să reiasă importanţa faptului de a depune mărturie în diverse locuri aţi putea relata?

¹⁵ Mulţi au succes deoarece aplică sugestia de a le depune mărturie oamenilor oriunde se află. O soră creştină din Statele Unite şi-a parcat maşina lângă o furgonetă. Sora a început o conversaţie cu o femeie care aştepta în furgonetă vorbindu-i despre lucrarea noastră de instruire biblică. Femeia a ascultat, apoi a ieşit din furgonetă şi s-a îndreptat spre maşina surorii. Ea a spus: „Mă bucur atât de mult că v-aţi oprit să staţi de vorbă cu mine. N-am mai primit de mult literatură biblică de la Martori. De fapt, aş vrea să reîncep studiul Bibliei. N-aţi vrea să studiaţi cu mine?“ Sora noastră şi-a creat o situaţie favorabilă pentru a transmite vestea bună.

¹⁶ Iată cum a procedat o altă soră din Statele Unite când a vizitat un sanatoriu. Ea l-a abordat pe un membru al personalului de conducere şi i-a spus că ar dori să-i ajute pe cei internaţi în sanatoriu să-şi satisfacă necesităţile spirituale. Sora noastră a adăugat că i-ar face plăcere să conducă în fiecare săptămână un studiu biblic gratuit cu toţi cei interesaţi. Responsabilul i-a dat permisiunea de a vizita unele saloane. În scurt timp, ea venea la acel sanatoriu de trei ori pe săptămână şi conducea un studiu biblic cu 26 de persoane, una dintre acestea putând să asiste cu regularitate la întruniri.

17. Ce metodă de a iniţia studii biblice este deseori eficientă?

¹⁷ Unii proclamatori ai Regatului au succes propunând în mod direct un studiu biblic. Într-o dimineaţă, o congregaţie alcătuită din 105 vestitori a făcut un efort special pentru a propune un studiu biblic fiecărui locatar. Au participat la serviciul de teren 86 de vestitori şi, după două ore de predicare, ei reuşiseră să iniţieze cel puţin 15 studii biblice.

Să continuăm să-i căutăm pe cei merituoşi

18, 19. Ce poruncă importantă dată de Isus nu trebuie să uităm, şi, în acest scop, ce ar trebui să fim hotărâţi să facem?

¹⁸ Dacă eşti un proclamator al Regatului, ai putea aplica sugestiile menţionate în articolul de faţă. Desigur, este înţelept să ţinem cont de obiceiurile locale când ne gândim la metodele de predicare. Mai presus de orice, să nu uităm porunca lui Isus de a-i căuta pe cei merituoşi şi de a-i ajuta să devină discipoli. — Matei 10:11; 28:19.

¹⁹ În acest scop, ‘să expunem corect cuvântul adevărului’. Putem face acest lucru folosind argumente convingătoare bazate ferm pe Scripturi. Astfel ne va fi mai uşor să atingem inima celor receptivi şi să-i îndemnăm la acţiune. În timp ce ne bazăm pe Iehova prin rugăciune, îi putem ajuta pe unii să devină discipoli ai lui Isus Cristos. Şi câte recompense ne aduce această lucrare! Aşadar, ‘să facem tot posibilul să ne prezentăm aprobaţi înaintea lui Dumnezeu’, onorându-l întotdeauna ca proclamatori zeloşi ai Regatului, care predică cu scopul de a face discipoli. — 2 Timotei 2:15.

[Note de subsol]

Vă amintiţi?

• De ce era necesar să i se explice lui Apolo mai exact calea lui Dumnezeu?

• Ce au învăţat Aquila şi Priscila de la apostolul Pavel?

• Ce am învăţat din capitolul 18 al cărţii Faptele despre lucrarea de facere de discipoli?

• Cum vă puteţi crea ocazii de a face discipoli?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]

Aquila şi Priscila ‘i-au explicat mai exact lui Apolo calea lui Dumnezeu’

[Legenda ilustraţiei de la pagina 20]

Apolo a devenit şi mai eficient în lucrarea de facere de discipoli

[Legenda ilustraţiei de la pagina 21]

Pavel a predicat oriunde a mers

[Legenda fotografiilor de la pagina 23]

Să ne creăm ocazii de a predica