Watchtower – BIBLIOTECĂ ONLINE

„Ascultați . . . apărarea mea”

Să depunem „o mărturie temeinică“ despre Regatul lui Dumnezeu
- 11. Ce sfat i-au dat lui Pavel bătrânii și ce presupunea respectarea lui? (Vezi și nota de subsol.)
  
  ¹¹ Așadar, zvonurile care circulau despre Pavel erau false. Totuși, creștinii evrei erau tulburați din cauza lor. De aceea, bătrânii l-au sfătuit: „Avem patru bărbați care au făcut un jurământ. Ia-i cu tine pe acești bărbați, purifică-te cu ei din punct de vedere ceremonial și îngrijește-te de cheltuielile lor, ca să-și radă capul. Astfel, toți vor ști că zvonurile pe care le-au auzit despre tine nu sunt adevărate și că umbli cum se cuvine, respectând și tu Legea”.c (Fap. 21:23, 24)
  
  12. Cum a dat dovadă Pavel de flexibilitate și de spirit de colaborare când a primit îndrumări de la bătrânii din Ierusalim?
  
  ¹² Pavel ar fi putut obiecta, spunând că adevărata problemă nu erau zvonurile despre el, ci zelul acelor creștini evrei pentru Legea mozaică. Însă el a fost flexibil, fiind dispus să urmeze îndrumările primite atât timp cât prin acestea nu i se cerea să încalce principiile divine. Iată ce scrisese el mai înainte: „Pentru cei ce sunt sub lege am devenit ca și cum aș fi sub lege – deși eu nu sunt sub lege – , ca să-i câștig pe cei ce sunt sub lege”. (1 Cor. 9:20) Pavel a colaborat cu bătrânii din Ierusalim și ‘a devenit ca și cum ar fi fost sub lege’. Urmându-i exemplul, și noi vom colabora cu bătrânii și nu vom insista ca lucrurile să se facă așa cum considerăm noi că ar fi bine. (Evr. 13:17)
  
  Asemenea lui Pavel, ești dispus să cedezi când nu sunt încălcate principiile biblice?
  
  LEGEA ROMANĂ ȘI CETĂȚENII ROMANI
  
  De regulă, autoritățile romane nu se amestecau în treburile provinciilor. În general, evreii se conduceau după legile evreiești. În cazul lui Pavel, romanii au intervenit doar pentru că învălmășeala care se crease când acesta a apărut în templu tulbura ordinea publică.
  
  Autoritățile romane aveau puteri depline asupra locuitorilor de rând ai provinciilor. Însă cu totul altfel stăteau lucrurile când era vorba de cetățenii romani.f Cetățenia îi conferea unei persoane anumite privilegii care erau recunoscute și respectate pe tot cuprinsul imperiului. De exemplu, un cetățean roman nu putea fi legat sau bătut dacă nu era condamnat întrucât un astfel de tratament era aplicat doar sclavilor. Cetățenii romani aveau și dreptul de a face apel la împărat, la Roma, pentru a contesta deciziile guvernatorului unei provincii.
  
  Cetățenia romană putea fi obținută în mai multe moduri. O persoană putea dobândi cetățenie romană prin moștenire. Alteori, era acordată de împărat unor persoane individuale sau tuturor oamenilor liberi dintr-un oraș sau dintr-o provincie drept recompensă pentru anumite servicii. Devenea cetățean roman și un sclav care își cumpăra libertatea de la un cetățean roman, un sclav care era eliberat de un roman sau un soldat din trupele auxiliare care își încheia serviciul militar. Se pare că, în anumite situații, cetățenia romană putea fi chiar cumpărată. De pildă, comandantul roman Claudiu Lisias i-a spus lui Pavel: „Eu am cumpărat aceste drepturi de cetățean cu o mare sumă de bani”. Pavel i-a răspuns: „Dar eu le am prin naștere”. (Fap. 22:28) De aici înțelegem că unul dintre strămoșii lui Pavel obținuse într-un fel sau altul cetățenia romană.
  
  f În secolul I e.n., în Iudeea trăiau puțini cetățeni romani. Abia în secolul al III-lea le-a fost acordată cetățenie romană tuturor locuitorilor provinciei.

„Ascultați . . . apărarea mea”

Să depunem „o mărturie temeinică“ despre Regatul lui Dumnezeu
- c Unii erudiți sunt de părere că acei bărbați făcuseră un jurământ de nazireat. (Num. 6:1-21) Este adevărat, Legea mozaică, în baza căreia făcuseră jurământul, nu mai era în vigoare. Cu toate acestea, se pare că Pavel a considerat că nu era greșit ca ei să îndeplinească un jurământ făcut lui Iehova. Prin urmare, nu era greșit nici ca el să se îngrijească de cheltuielile lor și să-i însoțească la templu. Nu se știe exact despre ce fel de jurământ a fost vorba, dar este puțin probabil ca Pavel să fi contribuit la aducerea vreunei jertfe de animale (așa cum aduceau nazireii), ca și cum aceasta i-ar fi putut curăța de păcate. Odată oferită jertfa perfectă a lui Cristos, jertfele de animale nu mai aveau valoare de ispășire a păcatelor. Indiferent în ce mod i-a susținut pe acei bărbați, putem fi siguri că Pavel n-ar fi acceptat să facă ceva ce i-ar fi încălcat conștiința.