Cine va „scăpa teafăr“?

„Oricine va invoca numele lui Iehova va fi salvat.“ — FAPTELE 2:21, NW.

 1. De ce a fost Penticosta din anul 33 e.n. o zi crucială din istoria omenirii?

PENTICOSTA din anul 33 e.n. a fost o zi crucială din istoria omenirii. De ce? Deoarece în acea zi s-a născut o naţiune nouă. La început nu a fost o naţiune foarte mare — era formată numai din 120 de discipoli ai lui Isus, care se adunaseră într-o cameră de la etajul unei case din Ierusalim. Dar azi, când majoritatea naţiunilor care au existat atunci au fost uitate, naţiunea născută în acea cameră de la etaj este încă prezentă. Acest fapt este de cea mai mare importanţă pentru noi toţi, întrucât această naţiune este desemnată de Dumnezeu să fie martorul său în faţa omenirii.

 2. Ce evenimente miraculoase au indicat naşterea noii naţiuni?

² Când a luat fiinţă această naţiune nouă, au avut loc evenimente importante care împlineau cuvintele profetice ale lui Ioel. Iată ce citim despre aceste evenimente în Faptele 2:2–4: „Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa unde stăteau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei şi s-au aşezat pe fiecare dintre ei. Şi toţi au fost umpluţi cu Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească“. În felul acesta, cei 120 de bărbaţi şi femei fidele au devenit o naţiune spirituală, ei fiind primii membri ai ‘Israelului lui Dumnezeu’, cum l-a numit mai târziu apostolul Pavel. — Galateni 6:16.

 3. Ce profeţie a lui Ioel s-a împlinit la Penticosta din 33 e.n.?

³ Mulţimile s-au adunat să cerceteze ce era acel „vânt puternic“, iar apostolul Petru le-a explicat acestora că se împlinea una dintre profeţiile lui Ioel. Ce profeţie? Să ascultăm ce a spus el: „«În zilele de pe urmă», zice Dumnezeu, «voi turna din Duhul Meu peste orice făptură: fiii voştri şi fiicele voastre vor proroci, tinerii voştri vor avea viziuni şi bătrânii voştri vor avea visuri. Da, chiar şi peste robii Mei şi peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu şi vor proroci. Voi face să se arate semne sus în cer şi minuni jos pe pământ, sânge, foc şi nor de fum; soarele se va preface în întuneric şi luna în sânge înainte de a veni ziua arătării măreţe şi strălucite a DOMNULUI. Şi va fi aşa: oricine va chema numele DOMNULUI va fi mântuit»“ (Faptele 2:17–21). Cuvintele citate de Petru se găsesc în Ioel 2:28–32, iar împlinirea lor a însemnat că timpul acordat evreilor expirase. „Ziua arătării măreţe şi strălucite a DOMNULUI“, adică momentul încheierii socotelilor cu Israelul infidel, era aproape. Dar cine avea să fie salvat, sau să scape teafăr? Şi ce anume a prefigurat lucrul acesta?

Două împliniri ale profeţiei

 4, 5. Având în vedere evenimentele care urmau să aibă loc, ce sfat a dat Petru, şi de ce acest sfat era potrivit nu numai pentru timpul în care a trăit el?

⁴ În anii de după 33 e.n., Israelul spiritual al lui Dumnezeu a cunoscut o perioadă de înflorire, însă nu aşa au stat lucrurile şi cu naţiunea Israelului natural. În 66 e.n., Israelul natural se afla în război cu Roma. În 70 e.n., Israelul aproape că a încetat să mai existe, iar Ierusalimul şi templul au fost arse până la temelie. Având în vedere viitoarea tragedie, Petru a dat un sfat excelent la Penticosta din anul 33 e.n. Citând din nou din Ioel, el a spus: „Oricine va invoca numele lui Iehova va fi salvat“ (NW). Fiecare evreu trebuia să ia personal decizia de a invoca numele lui Iehova. Acest fapt includea şi luarea în considerare a instrucţiunilor ulterioare date de Petru: „Căiţi-vă, şi fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Cristos, pentru iertarea păcatelor voastre“ (Faptele 2:38, NW). Cei care îl ascultau pe Petru trebuiau să-l accepte pe Isus ca Mesia, pe care naţiunea Israel îl respinsese.

⁵ Acele cuvinte profetice ale lui Ioel au avut un efect puternic asupra celor blânzi din secolul I e.n. Totuşi, ele au un efect şi mai puternic azi, deoarece, aşa cum arată evenimentele din secolul al XX-lea, are loc a doua împlinire a profeţiei lui Ioel. Să vedem cum anume.

 6. Cum a început să se clarifice identitatea Israelului lui Dumnezeu pe măsură ce se apropia anul 1914?

⁶ După moartea apostolilor, Israelul lui Dumnezeu a fost eclipsat de neghina falsului creştinism. Însă pe parcursul timpului sfârşitului, care a început în 1914, această naţiune spirituală a putut fi din nou identificată. Toate acestea constituiau o împlinire a parabolei lui Isus despre grâu şi neghină (Matei 13:24–30, 36–43). Pe măsură ce se apropia anul 1914, creştinii unşi au început să se separe de creştinătatea infidelă, respingând în mod curajos doctrinele ei false şi predicând apropiatul sfârşit al ‘timpurilor neamurilor’ (Luca 21:24). Dar primul război mondial, care a izbucnit în 1914, a ridicat unele probleme pentru care ei nu erau pregătiţi. Supuşi unor mari presiuni, mulţi au încetinit ritmul, iar unii au făcut compromis. În 1918, lucrarea de predicare practic încetase.

 7. a) Ce eveniment asemănător celui de la Penticosta din 33 e.n. a avut loc în anul 1919? b) Începând din 1919, ce efect a avut turnarea spiritului lui Dumnezeu peste slujitorii lui Iehova?

⁷ Totuşi, această situaţie nu a durat mult. Din 1919, Iehova a început să-şi toarne spiritul asupra poporului său într-un mod care amintea de Penticosta din anul 33 e.n. Desigur, în 1919 nu s-a mai vorbit în limbi, nici nu a mai fost un vânt puternic. Din cuvintele lui Pavel consemnate în 1 Corinteni 13:8 înţelegem că timpul miracolelor apusese de mult. Totuşi, acţiunea spiritului lui Dumnezeu a fost evidentă în anul 1919, când, la un congres ţinut la Cedar Point (Ohio, S.U.A.), creştinii fideli au fost învioraţi şi au început din nou lucrarea de predicare a veştii bune a Regatului. În 1922, ei au revenit la Cedar Point şi s-au entuziasmat la apelul „Vestiţi, vestiţi, vestiţi Regele şi regatul său!“. Aşa cum se întâmplase în secolul I e.n., lumea a fost obligată să ia aminte la efectele acestei revărsări a spiritului lui Dumnezeu. Fiecare creştin dedicat — bărbat sau femeie, tânăr sau vârstnic — a început să „profeţească“, adică să declare „lucrurile minunate ale lui Dumnezeu“ (Faptele 2:11). Asemenea lui Petru, ei îi îndemnau pe cei blânzi: „Mântuiţi-vă din mijlocul acestei generaţii stricate“ (Faptele 2:40). Cum puteau face acest lucru cei receptivi? Aplicând cuvintele consemnate în Ioel 2:32: „Oricine va invoca numele lui Iehova va scăpa teafăr“ (NW).

 8. Cum au evoluat din 1919 lucrurile în cazul Israelului lui Dumnezeu?

⁸ Din acei ani de început, Israelul lui Dumnezeu a progresat încontinuu. Se pare că sigilarea celor unşi este într-un stadiu avansat, iar din anii ’30 şi-a făcut apariţia o mare mulţime de oameni blânzi care au speranţă pământească (Apocalipsa 7:3, 9). Toţi acţionează cu simţul urgenţei, deoarece a doua împlinire a profeţiei din Ioel 2:28, 29 arată că suntem aproape de o zi a lui Iehova, inspiratoare de teamă, de proporţii şi mai mari, când sistemul de lucruri religios, politic şi comercial de pe întregul pământ va fi distrus. Avem toate motivele să ‘invocăm numele lui Iehova’, fiind deplin încredinţaţi că el ne va elibera!

Cum invocăm numele lui Iehova?

 9. Ce înseamnă printre altele a invoca numele lui Iehova?

⁹ Ce înseamnă a invoca numele lui Iehova? Contextul în care apar cuvintele din Ioel 2:28, 29 ne ajută să răspundem la această întrebare. De exemplu, Iehova nu ascultă pe oricine îl invocă. Prin intermediul profetului Isaia, Iehova i-a spus Israelului: „Când vă întindeţi mâinile, Îmi ascund ochii de la voi; şi oricât de mult v-aţi ruga, n-ascult“. De ce refuza Iehova să-şi asculte poporul? El însuşi explică: „Mâinile vă sunt pline de sânge!“ (Isaia 1:15). Iehova nu ascultă pe cineva care se face vinovat de vărsare de sânge sau care practică păcatul. Iată de ce, la Penticostă, Petru le-a spus evreilor să se căiască. Din contextul lui Ioel 2:28, 29 reiese că şi Ioel pune accentul pe căinţă. De exemplu, în Ioel 2:12, 13 citim: „«Dar chiar acum», zice DOMNUL, «întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset şi cu bocet! Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele, şi întoarceţi-vă la DOMNUL Dumnezeul vostru: căci El este milos şi plin de îndurare, încet la mânie şi bogat în bunătate»“. Începând din 1919, creştinii unşi au acţionat în armonie cu aceste cuvinte. Ei s-au căit de greşelile lor şi au decis ca niciodată să nu mai facă vreun compromis sau să încetinească ritmul. Acest fapt a dat posibilitatea revărsării spiritului lui Dumnezeu. Orice persoană care doreşte să invoce numele lui Iehova şi să fie auzită de El trebuie să procedeze la fel.

10. a) Ce este adevărata căinţă? b) Cum reacţionează Iehova la adevărata căinţă?

¹⁰ Amintiţi-vă că adevărata căinţă înseamnă mai mult decât a spune: „Îmi pare rău“. Israeliţii obişnuiau să-şi sfâşie veşmintele de deasupra pentru a arăta intensitatea sentimentelor lor. Dar Iehova spune: „Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele“. Adevărata căinţă vine din inimă, din adâncul fiinţei noastre. Ea înseamnă să renunţăm la fărădelege, aşa cum citim în Isaia 55:7: „Să se lase cel rău de calea lui şi omul nedrept de gândurile lui, să se întoarcă la DOMNUL“. Căinţa presupune şi să urâm păcatul, aşa cum a făcut Isus (Evrei 1:9). Atunci vom putea avea încredere că Iehova ne va ierta pe baza jertfei de răscumpărare, deoarece Iehova este „milos şi plin de îndurare, încet la mânie şi bogat în bunătate“. El va accepta închinarea noastră, darurile de mâncare şi jertfele de băutură spirituale din partea noastră. El ne va asculta când vom invoca numele său. — Ioel 2:14.

11. Ce loc trebuie să ocupe închinarea adevărată în viaţa noastră?

¹¹ În Predica de pe munte, Isus ne-a spus să reţinem încă un lucru: „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Lui“ (Matei 6:33, NW). Închinarea noastră nu trebuie privită cu indiferenţă, ca pe o acţiune făcută în mod superficial pentru a ne linişti conştiinţa. Faptul de a-i sluji lui Dumnezeu merită să ocupe primul loc în viaţa noastră. Astfel, prin intermediul lui Ioel, Iehova spune în continuare: „Sunaţi cu trompeta în Sion . . . Strângeţi poporul, sfinţiţi adunarea! Aduceţi pe bătrâni, strângeţi copiii şi chiar pruncii de la sân! Să iasă mirele din camera lui şi mireasa din camera ei!“ (Ioel 2:15, 16). Este ceva obişnuit ca cei proaspăt căsătoriţi să fie distraşi, neavând ochi decât unul pentru celălalt. Dar chiar şi în cazul lor, serviciul pentru Iehova trebuie să aibă întâietate. Nimic nu ar trebui să o ia înaintea strângerii noastre în vederea închinării la Dumnezeul nostru şi a invocării numelui său.

12. Ce posibilităţi de creştere se întrevăd din raportul de anul trecut de la Comemorare?

¹² Având în vedere acest lucru, să examinăm o statistică din raportul Martorilor lui Iehova pe anul de serviciu 1997. Anul trecut am avut un număr maxim de 5 599 931 de vestitori ai Regatului — într-adevăr o mare mulţime de persoane care îl laudă pe Iehova! Asistenţa la Comemorare a fost de 14 322 226 de persoane — cu aproape opt milioane şi jumătate mai mult decât numărul vestitorilor. Această cifră arată că există posibilităţi extraordinare de creştere. Dintre aceste opt milioane şi jumătate de persoane multe studiau deja Biblia cu Martorii lui Iehova ca persoane interesate sau copii ai unor părinţi botezaţi. Multe alte persoane asistau pentru prima dată la o întrunire. Faptul că au fost prezente le-a oferit Martorilor lui Iehova o ocazie excelentă de a le cunoaşte mai bine şi de a se oferi să le ajute să progreseze în continuare. Apoi au mai fost şi cei care sunt prezenţi la Comemorare în fiecare an şi care asistă, probabil, şi la alte întruniri, dar nu fac progrese. Desigur, astfel de persoane sunt binevenite la întrunirile noastre. Dar noi le îndemnăm să mediteze cu atenţie la cuvintele profetice ale lui Ioel şi să examineze paşii următori pe care trebuie să-i facă pentru a fi sigure că Iehova le va auzi când vor invoca numele său.

13. Dacă invocăm deja numele lui Iehova, ce responsabilitate avem faţă de alţii?

¹³ Apostolul Pavel a mai subliniat un aspect legat de invocarea numelui lui Dumnezeu. În scrisoarea sa către Romani, el a citat cuvintele profetice ale lui Ioel: „Oricine invocă numele lui Iehova va fi salvat“. Apoi a explicat: „Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Şi cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără cineva care să predice?“ (Romani 10:13, 14). Da, multe persoane care nu l-au cunoscut până acum pe Iehova au nevoie de ajutor pentru a invoca numele său. Cei ce îl cunosc deja pe Iehova au responsabilitatea nu numai de a predica, ci şi de a ajunge la aceste persoane şi de a le acorda acest ajutor.

Un paradis spiritual

14, 15. Ce binecuvântări paradiziace primeşte poporul lui Iehova întrucât invocă numele său într-un mod care îi face plăcere?

¹⁴ Acesta este punctul de vedere atât al celor unşi, cât şi al altor oi şi, drept urmare, Iehova îi binecuvântează. „DOMNUL va fi plin de râvnă pentru ţara Lui şi va avea milă de poporul Său“ (Ioel 2:18). În 1919, Iehova s-a dovedit plin de râvnă şi de milă faţă de membrii poporului său restabilindu-i şi aducându-i în domeniul său de activitate spirituală. Acesta este cu adevărat un paradis spiritual, descris frumos de Ioel prin cuvintele: „Nu te teme, pământule, ci bucură-te şi înveseleşte-te, căci DOMNUL face lucruri mari! Nu vă temeţi, fiare de pe câmp, căci izlazurile pustiei vor înverzi, pomii îşi vor purta roadele, smochinul şi viţa îşi vor da rodul lor. Şi voi, fii ai Sionului, bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă în DOMNUL Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la timp, vă va trimite ploaie timpurie şi ploaie târzie, ca la început. Ariile se vor umple de grâu şi teascurile vor geme de must şi de untdelemn“. — Ioel 2:21–24.

¹⁵ Ce imagine încântătoare ne prezintă această descriere! Cele trei alimente de bază din Israel — grâul, uleiul de măsline şi vinul — se găsesc din belşug împreună cu o mulţime de turme. În zilele noastre, aceste cuvinte profetice se împlinesc în sens spiritual. Iehova ne furnizează toată hrana spirituală de care avem nevoie. Nu suntem încântaţi cu toţii de acest belşug dăruit de Dumnezeu? Într-adevăr, aşa cum a prezis Maleahi, Dumnezeul nostru ‘şi-a deschis zăgazurile cerurilor şi a turnat peste noi o binecuvântare care dă pe deasupra’. — Maleahi 3:10.

Sfârşitul unui sistem de lucruri

16. a) Ce semnificaţie are pentru zilele noastre turnarea spiritului sfânt al lui Iehova? b) Ce ne rezervă viitorul?

¹⁶ După ce prezice condiţiile paradiziace de care se va bucura poporul lui Dumnezeu, Ioel profeţeşte despre turnarea spiritului lui Iehova. Când a citat această profeţie la Penticostă, Petru a spus că ea se împlinea „în zilele de pe urmă“ (Faptele 2:17). Turnarea spiritului sfânt al lui Dumnezeu la data aceea a însemnat că începuseră zilele din urmă ale sistemului de lucruri iudaic. Turnarea spiritului lui Dumnezeu peste Israelul lui Dumnezeu în secolul al XX-lea înseamnă că trăim în zilele din urmă ale acestui sistem de lucruri mondial. Având în vedere toate acestea, ce ne rezervă viitorul? Profeţia lui Ioel ne spune în continuare: „Voi face să se vadă semne în ceruri şi pe pământ: sânge, foc şi stâlpi de fum; soarele se va preface în întuneric şi luna în sânge, înainte de a veni ziua DOMNULUI, ziua aceea mare şi înfricoşătoare“. — Ioel 2:30, 31.

17, 18. a) Ce zi inspiratoare de teamă a lui Iehova a venit asupra Ierusalimului? b) La ce ne îndeamnă faptul de a şti că viitoarea zi inspiratoare de teamă a lui Iehova va veni cu siguranţă?

¹⁷ În 66 e.n., aceste cuvinte profetice au început să se materializeze în Iudeea, în timp ce evenimentele înaintau în mod implacabil spre punctul culminant al zilei inspiratoare de teamă a lui Iehova din anul 70 e.n. Ce îngrozitor a fost atunci pentru cei ce nu au invocat numele lui Iehova! Astăzi ne stau în faţă evenimente la fel de îngrozitoare, pe parcursul cărora actualul sistem mondial de lucruri va fi distrus de Iehova. Totuşi, salvarea este posibilă. În profeţie se spune în continuare: „Şi se va întâmpla că oricine va invoca numele lui Iehova va scăpa teafăr, deoarece pe muntele Sion şi în Ierusalim vor fi cei scăpaţi, aşa cum a spus Iehova, şi supravieţuitorii pe care Iehova îi cheamă“ (Ioel 2:32, NW). Martorii lui Iehova sunt cu adevărat recunoscători pentru că cunosc numele lui Iehova şi au încredere deplină că vor fi salvaţi de el când îl vor invoca.

¹⁸ Ce se va întâmpla însă când ziua cea mare şi strălucită a lui Iehova va lovi cu toată furia această lume? Lucrul acesta va fi analizat în ultimul articol de studiu.

Vă amintiţi?

◻ Când şi-a turnat Iehova prima dată spiritul peste poporul său?

◻ Ce înseamnă printre altele a invoca numele lui Iehova?

◻ Când a venit peste Israelul natural ziua cea mare şi strălucită a lui Iehova?

◻ Cum îi binecuvântează Iehova pe cei ce invocă numele său?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

La Penticosta din 33 e.n. s-a născut o naţiune nouă

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

Ca împlinire a profeţiei din Ioel 2:28, 29, la începutul acestui secol Iehova şi-a turnat din nou spiritul peste poporul său

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Oamenii trebuie ajutaţi să invoce numele lui Iehova