CNID
Oraș situat în peninsula Reșadiye, aflată în extremitatea sud-vestică a Asiei Mici, în Marea Egee, între insulele Rodos și Cos.
Deși orașul nu este menționat cu numele în relatările despre călătoriile misionare ale lui Pavel, se pare că apostolul a trecut pe lângă acest oraș când se întorcea din a doua sa călătorie misionară, în aproximativ 52 e.n. (Fa 18:21, 22), și din nou spre sfârșitul celei de-a treia călătorii, în aproximativ 56 e.n., când corabia cu care călătorea a ajuns la Cos și la Rodos (Fa 21:1). Totuși, orașul este menționat concret în Faptele 27, în contextul călătoriei pe care Pavel a făcut-o la Roma în circa 58 e.n. pentru a compărea în fața împăratului Nero. Plecând din portul Mira, corabia pe care s-au îmbarcat Pavel și ceilalți deținuți a ajuns la Cnid (Fa 27:5-7). Când vânturile erau prielnice, această călătorie de circa 240 km dura o singură zi. Însă, așa cum se arată în relatare, vânturile au fost potrivnice, fapt ce explică de ce călătoria în acest caz a durat „mai multe zile”. „Corabia din Alexandria” cu care călătorea Pavel transporta cereale, fiind probabil una dintre multele corăbii care duceau în mod regulat la Roma produse agricole din Egipt (Fa 27:38) și care, posibil, traversau Marea Mediterană de la Alexandria la Roma pe o rută mai directă. Totuși, din cauza vântului puternic (vezi versetele 4 și 7), corabia lui Pavel e posibil să-și fi schimbat ruta, făcând astfel escală la Mira. Fiind masivă și greoaie și încărcată cu cereale, corabia a înaintat cu dificultate împotriva vântului. Așadar, e de înțeles de ce a ajuns „cu greu” la Cnid. În urma săpăturilor arheologice efectuate în zonă (în a doua jumătate a secolului al XX-lea) s-au aflat mai multe despre acest loc. Într-o lucrare de referință găsim următoarea descriere: „Un istm îngust, de joasă altitudine, . . . unește partea principală a peninsulei cnidiene cu un promontoriu înalt, ce protejează de vânt două porturi excelente, aflate de-o parte și de alta a istmului. Portul mai mare, de la sud, trebuie să fi fost portul comercial unde corăbiile ce navigau spre vest sau spre nord, cum era și corabia lui Pavel (Fa 27:7), puteau să aștepte îmbunătățirea vremii înainte de a-și continua drumul dincolo de promontoriul biciuit de vânt. În porturi existau cheiuri, depozite, . . . piețe, mici teatre și un templu al lui Dionysos” (The Interpreter’s Dictionary of the Bible, volum suplimentar, p. 169, editat de K. Crim, 1976).
După ce menționează oprirea la Cnid, relatarea continuă astfel: „Pentru că vântul nu ne lăsa să înaintăm, am navigat la adăpostul Cretei, pe lângă Salmone” (Fa 27:7). Din câte se pare, corabia nu a putut ‘înainta’ pe ruta stabilită – rută ce traversa Marea Egee, trecea pe lângă capătul sudic al Greciei și ducea apoi spre Roma –, ci, din cauza vânturilor potrivnice, a trebuit să o ia spre sud, spre Creta, și să navigheze la adăpostul ei. Așa cum reiese din Faptele 27:9, era toamnă și din acest motiv cei care răspundeau de corabie au considerat că trebuiau să plece fără întârziere și să înainteze cât mai mult posibil întrucât vremea urma să se înrăutățească, iar călătoria pe mare devenea și mai periculoasă.