7, 8. Cum a dus conduita a doi oameni perfecţi la rezultate complet diferite?

⁷ Plin de iubire, Iehova a luat măsuri pentru a-i elibera pe oameni din starea de păcat. Pavel a explicat că acest lucru a fost posibil prin intermediul unui alt om perfect, adică un al doilea Adam, care a venit mai târziu (1 Cor. 15:45). Însă conduita celor doi oameni perfecţi a dus la rezultate complet diferite. Cum anume? (Citeşte Romani 5:15, 16.)

⁸ „Cu darul nu este ca şi cu greşeala“, a scris Pavel. Adam a comis acea greşeală şi a primit pedeapsa cuvenită: moartea. Totuşi, el n-a fost singurul care a trebuit să moară. Iată ce citim: „Prin greşeala unui singur om au murit mulţi“. Sentinţa dreaptă primită de Adam presupunea ca toţi urmaşii săi imperfecţi, deci şi noi, să primească aceeaşi pedeapsă. Cu toate acestea, este o mângâiere să ştim că acţiunile omului perfect Isus au produs un rezultat complet diferit. Care a fost acesta? Găsim răspunsul în menţiunea făcută de Pavel, şi anume că ‘oameni de orice fel aveau să fie declaraţi drepţi pentru viaţă’ (Rom. 5:18).

 9. Potrivit cu Romani 5:16, 18, ce a făcut Dumnezeu prin faptul că i-a declarat drepţi pe oameni?

⁹ Care este sensul cuvintelor greceşti din expresiile „declararea dreptăţii“ şi „să fie declaraţi drepţi“? Un traducător al Bibliei a scris: „Este vorba de o metaforă inspirată din domeniul juridic care scoate în evidenţă o idee din acelaşi domeniu. Ea se referă la o schimbare a statutului unui om în raport cu Dumnezeu, nu la o schimbare a personalităţii acelui om . . . Această metaforă îl înfăţişează pe Dumnezeu ca judecător care a luat o decizie în favoarea acuzatului, ce fusese adus, ca să zicem aşa, în faţa curţii de judecată a lui Dumnezeu, fiind învinuit de comiterea unei nedreptăţi. Însă Dumnezeu îl achită pe acuzat“.

14, 15. a) Ce răsplată le-a fost rezervată celor care au fost declaraţi drepţi de Dumnezeu? b) Ce anume trebuiau să mai facă ei?

¹⁴ Să ne gândim la darul extraordinar pe care îl oferă Cel Atotputernic. El iartă păcatul pe care îl moşteneşte o persoană, precum şi greşelile făcute de aceasta. Cei care au devenit creştini au comis înainte o mulţime de păcate. Totuşi, pe baza răscumpărării, Dumnezeu poate să ierte aceste păcate. Pavel a scris: „Darul, care a pornit de la multe greşeli, a dus la declararea dreptăţii“ (Rom. 5:16). Apostolii şi alţi oameni care primiseră acest dar oferit cu iubire (adică faptul de a fi declaraţi drepţi) trebuiau să continue să i se închine cu credinţă adevăratului Dumnezeu. Ce răsplată îi aştepta? „Cei ce primesc din belşug bunătate nemeritată şi darul dreptăţii vor trăi şi vor domni ca regi prin acesta singur, Isus Cristos.“ Într-adevăr, darul de a fi declarat drept are un rezultat diametral opus: viaţa (Rom. 5:17). (Citeşte Luca 22:28–30.)