„Căile lui Iehova sunt drepte“

„Căile lui Iehova sunt drepte şi cei drepţi vor umbla pe ele.“ — OSEA 14:9, NW.

 1, 2. Ce început a dat Iehova poporului Israel, dar ce s-a întâmplat mai apoi?

ÎN ZILELE profetului Moise, Iehova a dat un început bun naţiunii Israel. Însă, la începutul secolului al VIII-lea î.e.n., israeliţii ajunseseră într-o situaţie deplorabilă, Dumnezeu găsindu-i vinovaţi de păcate foarte grave. Acest lucru reiese cu claritate din capitolele 10 până la 14 ale cărţii Osea.

² Inima israeliţilor devenise ipocrită. Locuitorii din regatul celor zece triburi ‘araseră răul’ şi secerau nelegiuirea (Osea 10:1, 13). „Când Israel era un copil, îl iubeam“, a spus Iehova, după care a adăugat: „Şi am chemat pe fiul Meu din Egipt“ (Osea 11:1). Dumnezeu îi eliberase pe israeliţi din sclavia Egiptului, iar aceştia l-au răsplătit cu minciuni şi înşelătorii (Osea 11:12). Prin urmare, Iehova le-a dat următorul sfat: „Întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi judecata“. — Osea 12:6.

 3. Ce urma să i se întâmple Samariei răzvrătite, dar cum puteau israeliţii să aibă parte de îndurare?

³ Răzvrătita Samarie şi regele ei urmau să aibă un sfârşit dezastruos (Osea 13:11, 16). Însă ultimul capitol al profeţiei lui Osea începe cu un îndemn stăruitor: „Întoarce-te, Israel, la DOMNUL Dumnezeul tău!“ Dacă israeliţii se căiau şi îşi cereau iertare, Dumnezeu avea să le arate îndurare. Desigur, ei trebuiau să accepte ‘căile drepte ale lui Iehova’ şi să umble pe ele. — Osea 14:1–6, 9.

 4. Ce principii din profeţia lui Osea vom analiza?

⁴ Această parte a profeţiei lui Osea conţine multe principii care ne pot ajuta să umblăm cu Dumnezeu. În cele ce urmează vom analiza câteva dintre ele, şi anume: 1) Iehova ne cere să-i aducem o închinare neipocrită; 2) Dumnezeu îi arată poporului său iubire loială; 3) trebuie să ne punem întotdeauna speranţa în Iehova; 4) toate căile lui Iehova sunt drepte şi 5) cei ce au păcătuit se pot întoarce la Iehova.

Iehova cere o închinare neipocrită

 5. Ce fel de serviciu doreşte Dumnezeu să-i aducem?

⁵ Iehova ne cere să-i aducem un serviciu curat, fără ipocrizie. Israelul însă ajunsese „o viţă-de-vie care se degradează“ (NW), neproductivă. Locuitorii Israelului ‘îşi înmulţiseră altarele’ folosite în închinarea falsă. Aceşti apostaţi ridicaseră chiar şi stâlpi — probabil obeliscuri care erau folosite în închinarea necurată. Iehova avea să dărâme atât altarele, cât şi stâlpii. — Osea 10:1, 2.

 6. Pentru a umbla cu Dumnezeu, ce atitudine trebuie să evităm?

⁶ Printre slujitorii lui Iehova nu trebuie să existe ipocrizie. Dar ce se întâmplase cu israeliţii? ‘Inima lor ajunsese împărţită’, sau ipocrită. Deşi încheiaseră cândva un legământ cu Iehova devenind poporul său dedicat, el i-a găsit vinovaţi de ipocrizie. Ce putem învăţa de aici? Dacă ne-am dedicat lui Dumnezeu, nu trebuie să fim ipocriţi. În Proverbele 3:32 suntem avertizaţi: „DOMNUL urăşte pe oamenii vicleni, dar Îşi dezvăluie secretul celor drepţi“. Pentru a umbla cu Dumnezeu, trebuie să manifestăm iubire „dintr-o inimă curată, dintr-o conştiinţă bună şi dintr-o credinţă fără ipocrizie“. — 1 Timotei 1:5.

Dumnezeu îi arată poporului său iubire loială

 7, 8. a) În ce condiţii ne putem bucura de iubirea loială a lui Dumnezeu? b) Ce trebuie să facem dacă am comis un păcat grav?

⁷ Dacă ne închinăm lui Iehova fără ipocrizie şi într-un mod drept, vom beneficia de îndurarea, sau de iubirea sa loială. Israeliţilor neascultători li s-a spus: „Semănaţi cu dreptate şi veţi secera potrivit cu îndurarea. Desţeleniţi-vă un ogor nou! Este timpul să căutaţi pe DOMNUL, până ce va veni şi va ploua dreptatea peste voi“. — Osea 10:12.

⁸ Ce bine ar fi fost dacă israeliţii l-ar fi căutat plini de căinţă pe Iehova! Cu siguranţă că el ar fi făcut ‘să plouă dreptatea peste ei’. Dacă am comis un păcat grav, să-l căutăm pe Iehova rugându-ne să ne ierte, şi apoi să cerem ajutor spiritual bătrânilor creştini (Iacov 5:13–16). Să acceptăm şi îndrumarea spiritului sfânt al lui Dumnezeu, deoarece „cine seamănă în vederea cărnii va secera din carnea sa descompunerea, dar cine seamănă în vederea spiritului va secera din spirit viaţă veşnică“ (Galateni 6:8). Dacă ‘semănăm în vederea spiritului’, ne vom bucura în continuare de iubirea loială a lui Dumnezeu.

 9, 10. Cum se aplică la Israel textul din Osea 11:1–4?

⁹ Putem fi siguri că Iehova arată întotdeauna iubire faţă de poporul său. O dovadă în acest sens se găseşte în Osea 11:1–4, unde citim: „Când Israel era un copil, îl iubeam şi am chemat pe fiul Meu din Egipt. . . . Au adus jertfe baalilor şi au ars tămâie chipurilor cioplite. Şi totuşi Eu am învăţat pe Efraim [pe israeliţi] să meargă; şi i-am ridicat în braţe, dar n-au ştiut că Eu îi vindecam. I-am tras cu legături omeneşti, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca acela care le ridică jugul de lângă gură şi le-am dat cu blândeţe de mâncare“.

¹⁰ În aceste versete, Israelul este comparat cu un copil. Dând dovadă de iubire, Iehova i-a învăţat pe israeliţi ‘să meargă şi i-a luat în braţe’. I-a susţinut încontinuu trăgându-i cu „funii de dragoste“. Câtă tandreţe! Imaginaţi-vă că sunteţi părinte şi că vă ajutaţi copilul să facă primii paşi. Vă întindeţi braţele spre el. Poate folosiţi un ham ca micuţul să nu cadă. La fel de tandră este şi iubirea lui Iehova faţă de noi. Lui îi face plăcere să ne îndrume folosind „funii de dragoste“.

11. În ce fel a fost Dumnezeu ‘ca acela care ridică jugul’?

¹¹ În relaţiile cu israeliţii, Iehova a fost ‘ca acela care le ridică jugul de lângă gură, dându-le cu blândeţe de mâncare’. Dumnezeu a acţionat asemenea unui om care ridică sau dă la o parte un jug de pe un animal, aşa încât acestuia să nu-i fie greu să mănânce. Israeliţii au ajuns sub jugul opresiv al duşmanilor doar când au ieşit de sub jugul supunerii faţă de Iehova (Deuteronomul 28:45, 48; Ieremia 28:14). Să avem grijă să nu cădem niciodată în mâinile principalului nostru duşman, Satan, ajungând să suferim sub jugul său chinuitor! Dimpotrivă, să continuăm să umblăm cu iubitorul nostru Dumnezeu dând dovadă de loialitate!

Să ne punem întotdeauna speranţa în Iehova

12. Potrivit cu Osea 12:6, ce trebuie să facem pentru a continua să umblăm cu Dumnezeu?

¹² Pentru a continua să umblăm cu Dumnezeu, trebuie să ne punem întotdeauna speranţa în el. Israeliţilor li s-a spus: „Întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi judecata şi aşteaptă totdeauna toate de la Dumnezeul tău“ (Osea 12:6). Israeliţii puteau arăta că s-au căit şi s-au întors la Iehova manifestând bunătate, acţionând cu judecată, sau dreptate, şi ‘aşteptând totdeauna toate de la Dumnezeu’, adică punându-şi întotdeauna speranţa în el. Indiferent de cât timp umblăm cu Dumnezeu, trebuie să fim hotărâţi să dăm dovadă de bunătate, să acţionăm cu dreptate şi să ne punem întotdeauna speranţa în el. — Psalmul 27:14.

13, 14. Cum a aplicat Pavel textul din Osea 13:14, şi ce motiv de a ne pune speranţa în Iehova ne-a dat el?

¹³ Profeţia lui Osea privitoare la israeliţi ne dă un motiv special să ne punem speranţa în Dumnezeu. Iehova a spus: „Îi voi răscumpăra din puterea Şeolului, îi voi scăpa de la moarte. Moarte, unde îţi este ciuma? Locuinţă a Morţilor, unde îţi este nimicirea?“ (Osea 13:14). Iehova nu intenţiona să-i răscumpere pe israeliţi din moartea fizică în acel moment, dar în cele din urmă el va nimici moartea pentru totdeauna şi-i va anula victoria.

¹⁴ Când le-a scris colaboratorilor săi unşi, Pavel a citat din profeţia lui Osea: „Când ceea ce se descompune se va îmbrăca în nedescompunere şi ceea ce este muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: «Moartea este înghiţită pentru totdeauna». «Moarte, unde îţi este victoria? Moarte, unde îţi este ghimpele?» Ghimpele care produce moartea este păcatul, iar puterea păcatului este Legea. Dar mulţumiri să-i fie aduse lui Dumnezeu, căci el ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos!“ (1 Corinteni 15:54–57). Iehova l-a sculat pe Isus din moarte oferind mângâietoarea garanţie că oamenii aflaţi în memoria lui Dumnezeu vor fi înviaţi (Ioan 5:28, 29). Ce motiv extraordinar de a ne pune speranţa în Iehova! Însă, pe lângă speranţa învierii, mai există ceva ce ne îndeamnă să umblăm cu Dumnezeu.

Toate căile lui Iehova sunt drepte

15, 16. Ce s-a profeţit cu privire la Samaria, şi cum s-a împlinit această profeţie?

¹⁵ Convingerea că toate „căile lui Iehova sunt drepte“ ne ajută să continuăm să umblăm cu Dumnezeu. Locuitorii Samariei nu au umblat pe căile drepte ale lui Dumnezeu. Prin urmare, trebuiau să plătească pentru păcatele lor şi pentru lipsa de credinţă în Iehova. Iată ce s-a profeţit: „Samaria îşi va purta vina, pentru că s-a răzvrătit împotriva Dumnezeului ei. Vor cădea ucişi de sabie; pruncii lor vor fi zdrobiţi şi pântecele femeilor lor însărcinate vor fi spintecate“ (Osea 13:16). Istoria arată că asirienii, care au cucerit Samaria, erau în stare să comită asemenea atrocităţi.

¹⁶ Samaria era capitala regatului celor zece triburi ale lui Israel. Aici însă numele Samaria se poate referi la întregul teritoriu al regatului Israel (1 Împăraţi 21:1). În 742 î.e.n., regele asirian Salmanassar al V-lea a asediat oraşul Samaria. Când Samaria a căzut în 740 î.e.n., mulţi dintre oamenii de vază ai oraşului au fost deportaţi în Mesopotamia şi în Media. Nu se ştie sigur cine a cucerit Samaria: Salmanasar al V-lea sau succesorul său, Sargon al II-lea (2 Împăraţi 17:1–6, 22, 23; 18:9–12). Totuşi, cronicile lui Sargon fac referire la deportarea a 27 290 de israeliţi în regiunea Eufratului Superior şi în Media.

17. În loc să privim cu dispreţ normele divine, ce ar trebui să facem?

¹⁷ Locuitorii Samariei au plătit scump pentru că n-au urmat căile drepte ale lui Iehova. Fiind creştini dedicaţi, dacă practicăm păcatul şi privim cu dispreţ normele drepte ale lui Dumnezeu, vom avea de suportat consecinţe tragice. Să nu ajungem niciodată pe această cale rea! Dimpotrivă, să aplicăm sfatul apostolului Petru: „Nici unul dintre voi să nu sufere ca asasin sau ca hoţ sau ca răufăcător sau ca unul care se amestecă în treburile altuia. Dar, dacă suferă ca creştin, să nu-i fie ruşine, ci să continue să-l glorifice pe Dumnezeu în acest nume“. — 1 Petru 4:15, 16.

18. Cum putem ‘să continuăm să-l glorificăm pe Dumnezeu’?

¹⁸ Noi ‘continuăm să-l glorificăm pe Dumnezeu’ dacă umblăm pe căile sale drepte şi nu acţionăm în mod independent. Cain a comis o crimă deoarece a acţionat după bunul plac în loc să asculte de Iehova care l-a avertizat că păcatul îl pândea ca să pună stăpânire pe el (Geneza 4:1–8). Balaam a acceptat să fie plătit de regele Moabului şi a încercat să blesteme Israelul, însă în zadar (Numeri 24:10). Cu altă ocazie, Dumnezeu i-a omorât pe levitul Core şi pe alţi israeliţi deoarece s-au răzvrătit împotriva autorităţii lui Moise şi a lui Aaron (Numeri 16:1–3, 31–33). Cu siguranţă că noi nu dorim să mergem pe ‘calea [ucigaşului] Cain’, să ne repezim pe „drumul greşit al lui Balaam“ sau să pierim în „vorbirea rebelă a lui Core“ (Iuda 11)! Totuşi, dacă se întâmplă să păcătuim, profeţia lui Osea ne aduce mângâiere.

Cei care au păcătuit se pot întoarce la Iehova

19, 20. Ce jertfe puteau aduce israeliţii penitenţi?

¹⁹ Chiar şi cei care au căzut într-un păcat grav se pot întoarce la Iehova. În Osea 14:1, 2 găsim un îndemn stăruitor: „Întoarce-te, Israel, la DOMNUL Dumnezeul tău! Căci ai căzut prin nelegiuirea ta. Luaţi cu voi cuvinte şi întoarceţi-vă la DOMNUL. Spuneţi-I: «Iartă toate nelegiuirile, primeşte-ne cu bunăvoinţă şi Îţi vom aduce lauda [taurii, nota de subsol din Cornilescu, 1996] buzelor noastre»“.

²⁰ Israeliţii penitenţi îi puteau aduce lui Dumnezeu ‘taurii buzelor lor’, adică o jertfă sinceră de laudă. Pavel a făcut referire la această profeţie când i-a îndemnat pe creştini ‘să-i ofere lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care fac o declaraţie publică pentru numele său’ (Evrei 13:15). Ce privilegiu este să umblăm cu Dumnezeu şi să aducem astfel de jertfe!

21, 22. Cum aveau să fie restabiliţi israeliţii care se căiau?

²¹ Israeliţii care au abandonat calea neascultării şi s-au întors la Dumnezeu i-au adus ‘taurii buzelor lor’. Drept rezultat, Iehova şi-a ţinut promisiunea şi i-a restabilit pe plan spiritual. În Osea 14:4–7, Iehova spune: „Le voi vindeca orice alunecare de la credinţă, îi voi iubi nestingherit, căci mânia Mea s-a abătut de la ei. Voi fi ca roua pentru Israel; el va înflori ca un crin şi va da rădăcini ca Libanul. Ramurile lui se vor întinde; măreţia lui va fi ca a măslinului şi miresmele lui ca ale Libanului. Iarăşi vor locui la umbra lui, iarăşi vor da viaţă grâului, vor înflori ca via şi vor avea faima vinului din Liban“.

²² Israeliţii penitenţi aveau să fie vindecaţi în sens spiritual şi aveau să se bucure din nou de iubirea lui Dumnezeu. Binecuvântându-i din abundenţă, Iehova avea să devină ca o rouă înviorătoare pentru ei. „Măreţia“ poporului său restabilit avea să fie „ca a măslinului“. Poporul avea să umble pe căile lui Dumnezeu. Întrucât şi noi suntem hotărâţi să umblăm cu Iehova Dumnezeu, ce se cere din partea noastră?

Să continuăm să umblăm pe căile drepte ale lui Iehova

23, 24. Cu ce profeţie încurajatoare se încheie cartea Osea, şi cum ne influenţează aceasta?

²³ Dacă vrem să continuăm să umblăm cu Dumnezeu, trebuie să manifestăm „înţelepciunea de sus“ şi să acţionăm mereu în armonie cu căile Sale drepte (Iacov 3:17, 18). Ultimul verset al profeţiei lui Osea spune: „Cine este înţelept să ia seama la aceste lucruri! Cine este priceput să le înţeleagă! Căci căile DOMNULUI sunt drepte; şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei răzvrătiţi cad pe ele“. — Osea 14:9.

²⁴ În loc să ne lăsăm îndrumaţi de înţelepciunea şi de normele acestei lumi, să fim hotărâţi să umblăm pe căile drepte ale lui Dumnezeu (Deuteronomul 32:4). Osea a făcut acest lucru cel puţin 59 de ani. El a predicat cu fidelitate mesajele divine, ştiind că cei înţelepţi şi prevăzători aveau să-i înţeleagă cuvintele. Ce se poate spune despre noi? Atât timp cât Iehova ne permite să depunem mărturie, noi vom continua să-i căutăm pe cei care, dovedind înţelepciune, vor accepta bunătatea sa nemeritată. Suntem încântaţi să continuăm această lucrare, colaborând din plin cu „sclavul fidel şi prevăzător“. — Matei 24:45–47.

25. În ce mod ar trebui să ne ajute analizarea profeţiei lui Osea?

²⁵ Această analiză a profeţiei lui Osea ar trebui să ne ajute să continuăm să umblăm cu Dumnezeu cu perspectiva vieţii eterne în lumea sa nouă (2 Petru 3:13; Iuda 20, 21). Ce speranţă extraordinară! Vom vedea împlinirea acestei speranţe dacă dovedim prin cuvânt şi faptă că suntem convinşi de adevărul cuvintelor: „Căile lui Iehova sunt drepte“.

Cum aţi răspunde?

• Cum ne va trata Dumnezeu dacă îi aducem o închinare curată?

• De ce trebuie să ne punem întotdeauna speranţa în Iehova?

• De ce sunteţi convinşi că toate căile lui Iehova sunt drepte?

• Cum putem continua să umblăm pe căile drepte ale lui Iehova?

[Legenda fotografiei de la pagina 28]

Să acceptăm ajutorul spiritual oferit de bătrânii creştini

[Legenda ilustraţiei de la pagina 29]

Profeţia lui Osea ne dă motive de încredere în promisiunea lui Iehova referitoare la înviere

[Legenda fotografiilor de la pagina 31]

Să continuăm să umblăm cu Dumnezeu cu perspectiva vieţii eterne