Cum se poate învinge viciul cauzat de o substanţă

ABANDONAREA unui viciu se aseamănă cu mutarea din casa în care aţi crescut. Deşi este veche şi dărăpănată, vă este greu să plecaţi din ea. A fost casa dumneavoastră.

Dacă sunteţi o persoană vicioasă, probabil că viciul dumneavoastră este, din punct de vedere afectiv vorbind, locuinţa dumneavoastră. Deşi este, fără îndoială, într-o totală dezordine, este primitoare. „Mie mi se pare normal să fiu beat. Mi se pare anormal să fiu treaz“, spune Charles, un alcoolic aflat în curs de recuperare. Va fi dificil să vă abandonaţi viciul, dar merită efortul.

Primul pas este abstinenţa de la substanţele care creează dependenţă.a Nici nu amânaţi, nici nu vă mulţumiţi doar să promiteţi că vă veţi lăsa treptat de ele. Debarasaţi-vă imediat de toate proviziile şi de toate materialele aferente. Pentru o scurtă perioadă veţi avea crize de abstinenţă, de aceea, uneori, cel mai bine este să o depăşiţi fiind sub supraveghere medicală. Acesta este începutul unei abstinenţe care va dura toată viaţa. Însă nu consideraţi că este imposibil. Începeţi prin a vă fixa un obiectiv realizabil: acela de a vă abţine timp de o lună, o săptămână sau chiar o zi. La sfârşitul fiecărei perioade, fără însă să recidivaţi, reînnoiţi-vă hotărârea.

Acesta este numai începutul în ce priveşte schimbarea unui comportament vicios. Biblia ne îndeamnă „să ne curăţăm de orice murdărire a cărnii şi a spiritului“ (2 Corinteni 7:1, NW). Viciul înseamnă mai mult decât o murdărire a cărnii. Spiritul, sau înclinaţia minţii, este şi el afectat. Ce anume vă poate ajuta să vă restabiliţi atât în ce priveşte carnea, cât şi spiritul?

Este nevoie de un efort continuu

„Dependenţa este o tulburare care implică persoana în întregime“, spune dr. Robert L. DuPont. Aşadar, eliberarea de un viciu trebuie să antreneze persoana în întregime. Trebuie schimbat radical sistemul de valori. Acest lucru însă pretinde timp. Nu există scurtături. Orice promisiune de recuperare grabnică va conduce doar la o recidivă grabnică.

Lupta pentu a face ceea ce este drept este continuă. Apostolul creştin Pavel a scris: „Văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii [se află într-un continuu conflict cu legea, Phillips] minţii mele“ (Romani 7:23). El a mai scris că creştinii trebuie ‘să-şi perfecţioneze sfinţenia’ (2 Corinteni 7:1, NW). Cartea Word Pictures in the New Testament atrage atenţia că, aici, cuvântul tradus prin „a perfecţiona“ denotă „nu o realizare imediată a unei sfinţenii complete, ci un proces continuu“. Prin urmare, învingerea viciului are loc în mod progresiv.

În căutarea cauzei

Pentru multe persoane, dobândirea unui viciu constituie o încercare de a da uitării evenimente dureroase din trecut. „Bulimia [o tulburare de alimentaţie] mă ajuta să uit, spune Janis. Aceasta a devenit arma mea de apărare.“ În cazul lui Janis, ignorarea trecutului nu a făcut altceva decât să-i întreţină viciul. Înţelegând motivele comportamentului ei, Janis a reuşit să facă schimbări.

Unele persoane îşi schimbă obiceiurile şi reuşesc să evite recidivele fără să-şi mai analizeze trecutul. Altele constată că sentimentele înrădăcinate în mediul de odinioară continuă să le alimenteze dorinţa după substanţa care creează dependenţă. Este posibil ca ei să simtă la fel ca psalmistul David, care a scris: „Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gîndurile! Vezi dacă este vreo cale rea în mine şi du-mă pe calea cea veşnică“. — Psalmul 139:23, 24.

Atitudinea faţă de sentimente

Vi s-a întâmplat vreodată să ieşiţi dintr-o clădire întunecoasă afară, în plin soare? Lumina puternică vă face să vă retrageţi. În mod asemănător, când începeţi să luptaţi împotriva unui viciu, este posibil să descoperiţi că sunteţi bombardat brusc şi dureros de o serie întreagă de sentimente. Iubirea, mânia, mândria, gelozia, teama, revolta şi alte sentimente care au fost tăinuite timp îndelungat, izbucnesc acum cu intensitate maximă.

Sentimentele de nelinişte vă pot îndemna să vă retrageţi în întunecimea binecunoscută a viciului. Însă nu trebuie să fugiţi de propriile dumneavoastră sentimente, deoarece ele se pot dovedi a fi o utilă sursă de informaţii. Adesea, ele sunt doar un semnal că ceva nu este în ordine. Prin urmare, dacă este necesar, examinaţi-vă în profunzime sentimentele. Ce vă dezvăluie ele? Dacă mesajul este confuz sau dacă sentimentele par să vă copleşească, destăinuiţi-vă unui prieten matur (Iov 7:11). Nu trebuie să vă înfruntaţi singur sentimentele. — Compară cu Proverbele 12:25.

Amintiţi-vă că sentimentele nu sunt neapărat duşmanii dumneavoastră. Iehova Dumnezeu însuşi nutreşte sentimente puternice, iar omul — creat după imaginea lui Dumnezeu — simte la fel (Geneza 1:26; Psalmul 78:21, 40, 41; 1 Ioan 4:8). Asemenea strălucirii orbitoare a luminii soarelui apărute brusc, sentimentele pot fi uneori dureroase. Însă, cu timpul, asemenea luminii soarelui, şi ele vor deveni surse de îndrumare şi căldură.

Cum să rezolvaţi problemele

Pentru o persoană care ameţeşte, mersul pe sârmă este un lucru înspăimântător. Pentru persoanele care încep să-şi învingă un viciu, viaţa se poate asemăna cu un înspăimântător mers pe sârmă. Responsabilităţile morale înalte impuse de starea de luciditate pot cauza, ca să spunem aşa, ameţeli. Anticiparea eşecului vă poate determina să gândiţi în felul următor: ‘Oricum voi cădea. De ce să nu o fac acum?’

Însă amintiţi-vă că problemele nu constituie asalturi îndreptate împotriva dumneavoastră ca persoană, ci numai situaţii care trebuie rezolvate. Aşadar, nu intraţi în panică. Rezolvaţi-vă problemele una câte una. Aceasta vă va ajuta să le vedeţi în adevărata lor lumină. — 1 Corinteni 10:13.

Respectul de sine

Marion, o alcoolică aflată în curs de recuperare, a trebuit să facă faţă sentimentelor ei de desconsiderare. „În sinea mea, spune ea, am considerat întotdeauna că dacă le-aş permite [oamenilor] să mă privească aşa cum sunt în realitate, nu le-aş fi plăcută.“

Pentru a evada din închisoarea viciului trebuie să învăţaţi să vă recunoaşteţi — poate pentru prima dată în viaţă — propria valoare. Acest lucru este dificil de realizat dacă viaţa dumneavoastră a fost răvăşită de un viciu. Ce anume vă poate ajuta?

Biblia este o carte care oferă consolare inimilor deprimate. Ea vă poate ajuta să dobândiţi un respect de sine sănătos (Psalmul 94:19). De exemplu, psalmistul David a scris că oamenii sunt încununaţi „cu slavă şi cu cinste“. El a mai spus: „M-ai făcut într-un mod înfricoşător şi admirabil“ (Psalmii 8:5; 139:14). Cât de frumoase sunt aceste exprimări izvorâte dintr-o apreciere corespunzătoare a valorii personale!

Preţuiţi-vă corpul şi veţi avea grijă de el, acest lucru fiind în spiritul următorului text scriptural: „Nimeni nu şi-a urît vreodată trupul său, ci-l hrăneşte şi-l îngrijeşte cu drag“ (Efeseni 5:29). Da, învingerea unui viciu este un lucru greu, dar nu imposibil.b

Viciul însă poate cuprinde un domeniu mai larg. Este posibil ca oamenii să se angreneze în unele activităţi cu aceeaşi dăruire şi pentru acelaşi motiv pentru care devin sclavi ai drogurilor, ai alcoolului şi ai alimentelor. Vom analiza acum câteva din aceste activităţi.

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 6]

„Recuperarea depinde în primul rând de schimbarea radicală a sistemului de valori.“ — Dr. Robert L. DuPont

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Primul pas este abstinenţa de la substanţele care cauzează viciu.

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

Când sunteţi copleşit de sentimente, discutaţi despre ele.