„S-au strîns laolaltă în linie de bătaie“

„Toţi aceştia erau bărbaţi de război, care s-au strîns laolaltă în linie de bătaie; ei au venit la Hebron cu o inimă completă, pentru a-l face pe David rege peste tot Israelul.“ — 1 CRONICI 12:38.

 1. Ce situaţie urgentă din epoca actuală reclamă vigilenţă din partea noastră?

SUNAŢI puternic chemarea la luptă! Toţi martorii viteji ai lui Iehova să se adune la datorie! Războiul împotriva duşmanului se apropie de punctul culminant. Situaţia este urgentă. Nu ne putem permite să adoptăm o atidudine de relaxare sau să ne lăsăm adormiţi de gîndul că ostilităţile au încetat. Tocmai acest lucru vrea să-l credem şi duşmanul nostru, deoarece el ştie că timpul care i-a mai rămas este scurt. Aşadar, ne putem aştepta ca duşmanul să de un atac fulger, în speranţa de a-i prinde nepregătiţi pe luptătorii pentru adevăr. — 1 Tesaloniceni 5:1–6.

 2. De ce Martorii lui Iehova nu trebuie să se teamă de duşmanii lor? (Psalm 24:8)

² Iehova îi consideră pe martorii săi fideli din epoca actuală ca pe nişte luptători angajaţi într-un război spiritual care se îndreaptă cu rapiditate spre punctul culminant. Cînd este solicitat, Iehova devine un viguros personaj de „război“, a cărui dreaptă poate să zdruncine şi să-şi arunce la pămînt adversarii (Exod 15:3, 6, 7). Promisiunea pe care el a făcut-o israeliţilor din antichitate, care urmau să fie conduşi de îngerul său, este valabilă şi astăzi: „Dacă vei asculta cu stricteţe de glasul său şi vei face într-adevăr tot ceea ce voi vorbi, atunci cu certitudine voi fi ostil duşmanilor tăi şi îi voi hărţui pe cei care te hărţuiesc.“ — Exod 23:20–22.

 3. a) Descrieţi poziţia lui Isus de la 1914 încoace. b) În ce război este el angajat? c) De ce continuatorii unşi ai lui Isus din epoca actuală sînt atacaţi de Satan şi hoardele lui de demoni?

³ Adevărul profetic dezvăluie în faţa ochilor noştri de credinţă că din toamna anului 1914 glorificatul Isus Cristos a fost numit de Iehova Mareşal al oştirilor cereşti de îngeri luptători (Psalm 110:1, 2; Matei 25:31). El a condus cu rapiditate aceste forţe împotriva Diavolului şi îngerilor lui, curăţînd cerurile de prezenţa lor care producea poluare şi înghesuindu-i în vecinătatea planetei Pămînt. Iar acum, în timp ce aşteaptă de la Iehova semnalul final pentru nimicirea duşmanului, Isus Cristos dirijează o activitate vizibilă, la scară mondială, care implică, de asemenea, un război (Apocalips 12:7–9). Deoarece Satan şi hoardele lui de demoni îşi dau seama că timpul care le-a mai rămas este scurt, ei se războiesc plini de furie cu cei rămaşi dintre continuatorii unşi ai lui Isus. De ce? Deoarece aceşti continuatori se supun ascultători lui Dumnezeu şi vestesc Regatul său şi al Cristosului său. — Apocalips 12:17.

Soldaţi ai lui Isus Cristos

 4. Explicaţi ce înseamnă a fi „un soldat excelent al lui Cristos Isus“.

⁴ În consecinţă, toţi aceia care se asociază cu rămăşiţa poporului uns al lui Dumnezeu şi o sprijină devin şi ei ţinta acestui atac plin de răutate. Astfel îndemnul mobilizator al apostolului Pavel se adresează fiecăruia care actualmente slujeşte ca Martor al lui Iehova. Iată ce conţine el: „Ca soldat excelent al lui Cristos Isus, ia-ţi partea ta în suportarea răului. Nici un om care serveşte ca soldat nu se amestecă în afacerile comerciale ale vieţii, ca să-i poată da satisfacţie celui care l-a înrolat ca soldat.“ (2 Timotei 2:3, 4) Orice altă activitate din viaţa noastră trebuie să ocupe un loc secundar în comparaţie cu serviciul nostru pentru măreţul Mareşal al lui Iehova.

 5. a) Cum descrie Pavel războiul spiritual al creştinilor? b) Care este hotărîrea soldaţilor creştini? Ce anume îi va încuraja în acest război?

⁵ Putem să înţelegem veridicitatea şi semnificaţia acestui război spiritual cînd examinăm următoarele observaţii ale apostolului Pavel: „Căci deşi umblăm în carne, noi nu purtăm războiul potrivit cu ceea ce sîntem conform cărnii. Fiindcă armele războiului nostru nu sînt carnale, ci puternice prin intermediul lui Dumnezeu, pentru a dărîma fortăreţe. Căci noi dărîmăm raţionamente şi orice lucru trufaş ridicat împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; (. . .) iar noi stăm pregătiţi să aplicăm pedeapsa pentru orice neascultare, de îndată ce propria noastră ascultare va deveni completă.“ (2 Corinteni 10:3–6; vezi şi Efeseni 6:12). În calitate de soldaţi ai lui Cristos Isus, dorim să arătăm în faţa tuturor că noi ne supunem ordinelor de luptă pe care ni le dă el şi că sîntem gata oricînd să participăm la strategia pe care o alege el şi s-o aplicăm. Aşadar, ca să prindem curaj pe cîmpul de luptă spirituală să ne îndreptăm atenţia asupra paginilor din Cuvîntul lui Dumnezeu, pentru a citi despre un eveniment din istoria Israelului antic. În relatarea respectivă putem găsi cîteva tipuri profetice de întîmplări pline de sens, care au loc în prezent. — Romani 15:4; 1 Corinteni 10:11.

Alegerea regalităţii în trecut şi în prezent

 6. Descrieţi evenimentele care au dus la acceptarea lui David ca rege şi arătaţi cum a trebuit să ia fiecare poziţie în această chestiune.

⁶ Să analizăm situaţia din timpul regelui David, pe care Dumnezeu l-a ales rege peste întregul Israel. În urma morţii lui Saul, bărbaţii din Iuda au fost primii care au recunoscut alegerea lui David ca rege al lor, alegere pe care o făcuse Dumnezeu. Celelalte triburi l-au ales rege pe Iş–boşet, fiul lui Saul, fapt care a dus la o continuă dezbinare (2 Samuel 2:1–11; 3:1). Doi ani mai tîrziu, odată cu asasinarea lui Iş–boşet, celorlalte triburi ale lui Israel li s-a dat posibilitatea de a se uni cu Iuda. La timpul său, David, a fost uns pe drept ca rege peste întregul Israel (2 Samuel 4:5–12; 5:1–3). Dar in acest interval mulţi trebuiseră să se hotărască pe cine să slujească. A trebuit ca ei să examineze cartea de vizită a tînărului David. De aceea ei se întrebau: Era David într-adevăr unsul lui Iehova? Urma el să primească binecuvîntarea lui Iehova, spre deosebire de Saul care fusese dezaprobat de Dumnezeu? Va putea oare David să conducă armata lui Israel la victorie împotriva duşmanilor dimprejur?

 7. Ce anume trebuia să facă israeliţii pentru a accepta regalitatea lui David?

⁷ Evident, unii israeliţi au hotărît să aleagă casa condamnată a lui Saul. Alţii au făcut o alegere din considerente politice personale. În sfîrşit, alţii au rămas nehotărîţi. Dar, mai devreme sau mai tîrziu, alegerea trebuia făcută şi fericiţi au fost aceia care au ales cu sinceritate să sprijine regalitatea lui David. Aceştia nu erau oameni egoişti sau persoane care au ales calea minimei rezistenţe. Ei nu erau nici şovăitori. Dimpotrivă, sprijinul acordat de ei regelui lui Iehova i-a determinat să adopte un rol activ ca supuşi şi soldaţi ai lui David. Iată ce relatează 1 Cronici 12:22: „Zi de zi, oamenii veneau la David pentru a-l ajuta, pînă cînd a fost o tabără mare, asemenea taberei lui Dumnezeu.“

 8. Cum îi identifică 1 Cronici 12:32, 38 pe aceia care au acceptat regalitatea lui David?

⁸ Din amănuntele acestei consemnări observăm că printre aceste mulţimi erau aceia care ştiau să discearnă timpurile, pentru a cunoaşte „ce trebuia să facă Israel.“ (1 Cronici 12:32). Aceşti oameni nu erau lipsiţi de entuziasm în ceea ce priveşte loialitatea lor faţă de rege, ci erau toţi bine înarmaţi, astfel încît să fie gata să accepte conducerea lui David în timpul bătăliei. Ei nu se aşteptau la o viaţă uşoară. Ei discerneau timpurile şi ştiau că regatul era înconjurat de duşmani care erau gata să înghită naţiunea lui Israel şi să şteargă din existenţă închinarea la Iehova. Aceia care locuiau la răsărit de fluviul Iordan erau „bărbaţi de război care s-au strîns laolaltă în linie de bătaie“ şi erau gata să servească „cu o inimă completă“ sub ordinele lui David. — 1 Cronici 12:38.

 9. a) Putem găsi corespondentul actual al situaţiei din timpul lui David? b) Cu ce problemă sînt confruntaţi toţi oamenii de astăzi?

⁹ Cît de emoţionant este să vedem cum înaintea ochilor noştri se desfăşoară corespondentul modern, simbolic, al situaţiei din timpul lui David! Marele David, Cristos Isus, a fost ales de Iehova şi acum guvernează ca rege ceresc. Naţiunile lumii se împotrivesc acestei regalităţi. Ele îi ameninţă pe supuşii pămînteşti ai acestui rege că îi vor şterge din existenţă (Psalm 2:1–3). De aceea, oamenii de pe întregul pămînt sînt chemaţi să ia poziţie în această problemă, sau de o parte, sau de alta. Întrebarea care se pune este următoarea: Sînt ei de partea regatului Fiului lui Iehova, sau sînt împotriva lui? Mulţi oameni sînt nehotărîţi. Alţii îşi întemeiază alegerea doar pe ceea ce li se pare oportun, avînd în vedere, în mod egoist, securitatea lor şi interesul lor personal. — Ţefania 2:2, 3; Ioel 3:14.

10. a) De ce sînt mulţi oameni nehotărîţi cu privire la alegerea regalităţii lui Cristos? b) Ce responsabilitate revine în prezent Martorilor lui Iehova?

¹⁰ Deoarece faima reprezentanţilor regali pămînteşti ai lui Dumnezeu continuă să se răspîndească pe întregul pămînt, din ce în ce mai multe persoane au posibilitatea să facă o alegere înţeleaptă (Mica 4:1–3; Zaharia 8:23). Mulţi sînt nehotărîţi numai datorită faptului că nu cunosc situaţia; ei nu ştiu să discearnă semnificaţia acestor timpuri şi nu sesizează nevoia urgentă de a lua poziţie hotărîtă în favoarea Regatului lui Dumnezeu. Aşadar, mulţimile sînt încă sub influenţa propagandei lui Satan şi a complicilor săi. De aceea chemarea urgentă este ca toţi Martorii lui Iehova să se alăture Marelui David, Cristos Isus, înarmaţi şi echipaţi pentru a lupta împotriva duşmanului. — Vezi Matei 12:30.

Cine este calificat pentru bătălie

11. Explicaţi, folosindu-vă de cuvintele lui Isus, cum poate ‘să devină completă’, ascultarea noastră faţă de Isus.

¹¹ În războiul lor spiritual toţi soldaţii lui Cristos trebuie să îndeplinească un număr de cerinţe foarte importante. De exemplu, Pavel a arătat că supunerea lor faţă de Cristos trebuie să ‘devină completă’ (2 Corinteni 10:5, 6). Cum putem stabili dacă această supunere este oglindită de modul nostru de gîndire şi acţiune? Următoarele întrebări ne ajută să putem stabili noi înşine calitatea supunerii noastre faţă de Cristos:

Am pus într-adevăr serviciul nostru pentru Dumnezeu şi Cristos cu mult înaintea oricărei relaţii cu oamenii? (Matei 10:37).

Ne-am dispensat de orice ambiţie de a fi bogaţi în lucruri materiale sau de a fi vorbiţi de bine în cercurile lumeşti? (Luca 6:20–26)

Sîntem nerăbdători să fim pe placul Conducătorului şi Comandantului nostru, în loc să fim îngrijoraţi cu privire la lucrurile pe care Iehova a promis că le va furniza, respectiv hrană, îmbrăcăminte şi adăpost? (Matei 6:25–32)

Am încetat să-i judecăm şi să-i criticăm pe colegii noştri, soldaţi ai lui Cristos, astfel încît să nu producem dezbinări şi disensiuni în rîndul sfinţilor? (luca 6:37; Psalm 133:1–3).

Îi iubim cu adevărat pe fraţii noştri şi căutam bunăstarea tuturor celor înrolaţi în războiul spiritual împotriva duşmanilor lui Dumnezeu? (Ioan 13:35; 1 Petru 4:8).

Acestea sînt întrebări de investigaţie, la care toţi continuatorii lui Cristos trebuie să răspundă personal.

12. Cum pot fi deosebiţi prietenii de duşmanii Regatului lui Dumnezeu? (Matei 25:31–46)

¹² O altă problemă care trebuie analizată în cadrul războiului nostru creştin este aceea referitoare la prăpastia care există între organizaţia curată a lui Dumnezeu şi organizaţiile imorale şi îngăduitoare alei acestei lumi, precum şi faptul dacă avem o viziune clară asupra acestei prăpastii (Geneza 3:15; Psalm 97:10). Într-un război, adversarii trebuie să ştie să facă distincţie între prieteni şi duşmani. Este posibil lucrul acesta deoarece atît uniformele pe care le poartă soldaţii cît şi armamentul folosit de ei diferă de la o armată la alta. Noi am fost instruiţi în privinţa roadelor spiritului lui Dumnezeu. De asemenea, am fost învăţaţi să deosebim lucrările cărnii, care şi ele se manifestă ca nişte roade (Galateni 5:19–24). Aşadar, între organizaţia lui Dumnezeu şi cea a lui Satan nu există nici o zonă confuză sau de trecere.

13. Ce scop are, în războiul spiritual, participarea cu regularitate la întruniri?

¹³ Pe lîngă toate acestea, arătăm oare prin modul în care acţionăm că sîntem cu regularitate conştienţi de necesităţile noastre spirituale? (Matei 5:3; Evrei 10:25) Într-un război adevărat este un lucru esenţial ca ofiţerii şi alţi militari să ţină şedinţe scurte în care să fie informaţi în legătură cu evenimentele cele mai recente de pe cîmpul de luptă şi cu planurile de ultimă oră ale inamicului. În mod asemănător, întrunirile noastre la Sala Regatului sau în alte locuri sînt de o importanţă vitală în ceeace priveşte întărirea noastră cu regularitate prin intermediul Cuvîntului lui Dumnezeu şi al spiritului său sfînt, precum şi menţinerea noastră în stare de alertă cu privire la mişcările adversarului. — 1 Petru 5:8.

14. De ce ar putea exprima sentimentele noastre cuvintele lui Zaharia, consemnate în Luca 1:74, 75?

¹⁴ Cît de recunoscători trebuie să fim toţi lui Iehova şi Fiului său pentru faptul că ne-au echipat pentru acest război spiritual! Asemenea lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, ne simţim îndemnaţi să-l lăudăm pe Iehova pentru că ne-a acordat, „o dată salvaţi din mîinile duşmanilor noştri, privilegiul de a-i aduce fără teamă un serviciu sacru, cu loialitate şi dreptate înaintea lui toate zilele noastre.“ (Luca 1:74, 75). Noi am fost salvaţi din Babilonul cel Mare. Iar acum, după ce am îndeplinit cerinţele Conducătorului nostru, ne aflăm în situaţia de a ne regrupa în linie de bătaie, pentru a porni la luptă împotriva duşmanilor lui Dumnezeu şi ai lui Cristos.

15, 16. a) Ce „raţionamente“ şi idei întărite ca nişte „fortăreţe“ a implantat Satan în minţile oamenilor? b) Care este singura modalitate în care acestea pot fi ‘dărîmate’, şi în ce măsură se aplică ea?

¹⁵ Toate armamentele şi forţele armate ale acestei lumi sînt doar nişte jucării de copii în comparaţie cu filozofiile şi tradiţiile false ale oamenilor inspiraţi de Satan şi oştile lui de demoni. Dorind să fie asemenea lui Dumnezeu în ceea ce priveşte maiestatea şi puterea, Satan şi-a propagat doctrinele mincinoase de-a lungul şi de-a latul pămîntului. El se opune adevăratului Dumnezeu şi pretinde în mod mincinos că el însuşi este fîntîna cunoştinţei. El învaţă pe alţii că omul nu are nevoie de Iehova şi că poate, de unul singur, să progreseze atît de mult încît să ajungă să fie la fel ca Dumnezeu. Diavolul neagă drepturile de creator ale lui Dumnezeu, implantînd în minţile oamenilor ideea că omul este produsul evoluţiei. El a reuşit să-i facă pe mulţi să creadă că omul nu moare cu adevărat şi că ceea ce pare a fi moarte este de fapt o trecere spre o altă formă de viaţă. Pe de altă parte, Satan a promovat diferite forme de guvernare ale căror rădăcini sînt adînc înfipte în doctrine egoiste. Acestea, precum şi multe altele, sînt „raţionamente şi orice lucru trufaş ridicat împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu.“ — 2 Corinteni 10:5.

¹⁶ Aceste idei întărite ca nişte fortăreţe trebuie dărîmate şi demascate, astfel încît victimele înşelătoriei să fie psihic şi spiritual eliberate (2 Corinteni 10:4). Noi avem armele şi armura necesară, respectiv credinţa drept scut, adevărul drept brîu întăritor, dreptatea drept apărătoare pentru inimă, speranţa salvării drept coif, Cuvîntul lui Dumnezeu drept sabie şi vestea bună a păcii pentru a-i ajuta pe aceia care vor să se supună Regelui ales de Iehova (Efeseni 6:14–17). Cu ajutorul acestor arme spirituale martorii creştini ai lui Iehova eliberează nenumăraţi prizonieri!

Victoria ne este garantată

17. Conform Psalmului 45:3, 4 care va fi rezultatul războiului decisiv pe care îl va dezlănţui Isus împotriva duşmanului?

¹⁷ Se apropie tot mai mult clipa în care Iehova va da semnal regelui său ales să pornească un război decisiv împotriva duşmanului. Adresîndu-se Conducătorului armatelor cereşti, Iehova îi va chema cu cuvintele din Psalmul 45:3, 4: „Încinge-ţi spada pe coapsă, o, puternice, cu demnitatea şi splendoarea ta. Şi în splendoarea ta înaintează spre succes; călăreşte în cauza adevărului şi umilinţei şi dreptăţii, şi dreapta ta te va instrui în lucruri inspiratoare de teamă.“ Rezultatul acestei acţiuni este sigur. Întreaga organizaţie vizibilă a lui Satan va fi înlăturată, iar toate guvernele rele şi asupritoare vor fi nimicite. Ce zi fericită va fi pentru supravieţuitori cînd toţi asupritorii, mincinoşii, fornicatorii şi cei care degradează pămîntul vor pieri pentru totdeauna! — Apocalips 11:16–18; 19:11–21.

18. În ce sens a început din 1914 adunarea în linie de bătaie?

¹⁸ Cît de minunat este să vedem împlinirea situaţiilor emoţionante consemnate în Scripturi! În timpul nostru fraţii spirituali unşi ai lui Cristos Isus au fost primii care l-au acceptat ca Rege, în urma întronării sale în 1914. Ei s-au adunat toţi în linie de bătaie. Apoi, în special din anul 1935, cînd lumina s-a revărsat asupra semnificaţiei textului din Apocalips 7:9–17, o „mare mulţime“ de oameni au recunoscut adevărata sursă a succesului şi a binecuvîntării şi s-au strîns laolaltă. Ei s-au alăturat israeliţilor spirituali contemporani şi au apărut toţi în formaţie de luptă, gata să participe la suferinţele şi greutăţile războiului spiritual deschis, dus împotriva întregii organizaţii a lui Satan şi pentru onoarea şi gloria lui Iehova. — Zaharia 2:11.

19. Care trebuie să fie deci hotărîrea fiecărui martor viteaz al lui Iehova?

¹⁹ Evident deci că situaţia este urgentă. Departe de noi gîndul că războiul spiritual s-a încheiat. Fie ca duşmanul să nu ne surprindă niciodată nepregătiţi, în timp ce ne apropiem de punctul culminant al serviciului nostru sacru. Fie că facem parte din rămăşiţa israeliţilor spirituali, fie că aparţinem „marii mulţimi“ a însoţitorilor lor, să ne adunăm toţi laolaltă în linie de bătaie, cu inima completă. Fie să continuăm să sunăm cu îndrăzneală chemarea la luptă, deoarece Iehova ne garantează victoria! — 2 Cronici 20:15.

Rezumat

□ De ce este acum timpul urgent de a ne strînge în linie de bătaie?

□ În ce fel de război sînt angajaţi Martorii lui Iehova?

□ Cu ce problemă de importanţă vitală sînt confruntaţi toţi oamenii de astăzi?

□ Cine este calificat ca „soldat al lui Cristos“?

□ Ce victorie ne este garantată?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 24]

Participarea cu regularitate la întrunirile din Sala Regatului 1. ne întăreşte pentru războiul spiritual 2. ne ajută să „discernem timpurile“ şi 3. ne arată cum să slujim cu „o inimă completă“