Nu vă reîntoarceţi la ‘lucrurile slabe şi mizerabile’

„Dar acum că aţi ajuns să îl cunoaşteţi pe Dumnezeu (...) cum de vă mai întoarceţi iarăşi la lucrurile elementare slabe şi mizerabile?“ — GALATENI 4:9

 1, 2. a) Ce efect a avut lovitura de trăznet pentru un anumit orb? b) Ce schimbare mult mai importantă ai trăit tu însuţi? (Fapte 26:18)

ÎN IUNIE 1980 ziarele au publicat un eveniment extraordinar trăit de Edwin Robinson, în vîrstă de 62 de ani, care, cu nouă ani înainte devenise orb în urma unui accident de maşină. Ziarele au relatat că în cursul unei furtuni violente Robinson s-a refugiat sub un copac a fost lovit de un trăsnet. Robinson a leşinat din cauza şocului. Cînd şi-a revenit, el îşi recăpătase vederea. Ne putem imagina cu uşurinţă ce-a simţit el după ce a fost orb atît de mult timp! Cu siguranţă el nu dorea să se reîntoarcă în întuneric!

² Dacă eşti un autentic martor al lui Iehova, tu ai trăit o minunată schimbare. Într-adevăr, apostolul Petru a scris că creştinii care au fost „aleşi“ de Dumnezeu au fost chemaţi „din întuneric la lumina sa minunată“ (1 Petru 1:1; 2:9). Ca să devii martor al lui Iehova, probabil a trebuit să respingi practicile necurate şi rele asociate cu întunericul (Romani 13:12, 13; Iov 24:14–16). De ce? Pentru că doreai să trăieşti în lumina pe care o dă adevărul şi să beneficiezi de aprobarea lui Dumnezeu.

 3. Cum s-a schimbat viaţa ta cînd ai devenit martor al lui Iehova? (Efeseni 2:12)

³ A avut viaţa ta vreun sens înainte, cînd nu erai un creştin adevărat (1 Petru 4:15, 16)? Dacă cineva te-ar fi întrebat atunci care îţi este scopul în viaţă, nu i-ai fi răspuns oare: să-mi cîştig existenţa, să întemeiez o familie, să mă distrez şi să mă pregătesc pentru bătrîneţe? Desigur, aceste lucruri nu sînt rele, dar s-ar fi deosebit viaţa ta, care, de aceea a unei veveriţe, a unei vrăbii sau a oricărui alt animal care se naşte, creşte, mănîncă, doarme, se împerechează pentru reproducere şi în cele din urmă moare (Ecleziast 3:18–20; Iacob 4:14; Iuda 10) În schimb acum, cînd ai devenit un creştin adevărat, viaţa ta are un sens; toate obiectivele tale sînt în legătură cu Creatorul pe care-l serveşti. — Ecleziast 12:13.

 4. Ce ţi-a adus cunoaşterea Bibliei? (Psalm 36:9; Proverbe 6:23)

⁴ Contrastul dintre situaţia ta din prezent, în lumină, şi ceea ce erai odinioară, în întuneric, este foarte evident în ceea ce priveşte cunoştinţa şi înţelegerea ta asupra lucrurilor. Înainte tu nu cunoşteai cauza răutăţii, a condiţiilor de viaţă care merg din rău în mai rău; nu ştiai nici ce se întîmplă cu morţii şi nici ce ne rezervă viitorul apropiat. Dar acum, datorită Bibliei, tu cunoşti toate aceste lucruri. Cît de adevărate sînt deci aceste cuvinte ale apostolului Pavel: „(Iehova) a luminat inimile noastre pentru a le ilumina cu glorioasa cunoştinţă a lui.“ — 2 Corinteni 4:6.

Nu toţi rămîn în lumină

 5. De unde vedem că nu toţi rămîn în lumină?

⁵ Nu toţi aceia care au fost adoratori autentici ai lui Iehova au rămas în lumină. Astfel, o creatură spirituală foarte puternică s-a îndepărtat şi a devenit Satan. Adam şi Eva, la fel, au abandonat lumina. Dacă unele creaturi perfecte au acţionat astfel, atunci nu este surprinzător că unii oameni imperfecţi, cum sîntem noi, au abandonat lumina. Israeliţii au fost eliberaţi din sclavia Egiptului, dar înainte de a ajunge în Ţara promisă ei s-au plîns, spunînd: „Ne aducem aminte de peştele pe care îl mîncam gratuit în Egipt, de castraveţi, de pepenii verzi, de praz, de ceapă şi de usturoi!“ (Numere 11:5). Ei beneficiau de lumină şi libertate, dar le părea rău după întunericul şi usturoiul egiptenilor!

 6. De ce ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la cei care abandonează lumina?

⁶ Chiar şi creştinii pot ajunge pînă acolo încît să se abată de la lumină. Pavel ne avertizează că în adunare se vor ridica anumiţi bărbaţi şi-i vor atrage pe discipoli de partea lor (Fapte 20:29, 30). Lucrul acesta s-a întîmplat într-adevăr, chiar în timpul vieţii sale (Filipeni 3:18; 2 Timotei 2:16–18). De fapt, poate şi tu cunoşti creştini care într-un fel sau altul au abandonat lumina. S-ar putea întîmpla şi cu tine aşa ceva?

 7. Ce sfat le-a dat Pavel creştinilor galateni în legătură cu acest subiect?

⁷ Astăzi, rar vei găsi creştini care să fi preferat în mod deliberat întunericul în locul luminii. Dar ce i-ar putea îndemna pe un frate sau pe o soră (oricare dintre noi) să se reîntoarcă în întuneric? Următoarele cuvinte ale lui Pavel, consemnate în Galateni 4:9, ne vor clarifica cele de mai sus: „Dar acum că aţi ajuns să îl cunoaşteţi pe Dumnezeu, sau mai degrabă, acum că aţi ajuns să fiţi cunoscuţi de Dumnezeu, cum de vă mai întoarceţi iarăşi la lucrurile elementare slabe şi mizerabile şi vreţi să le serviţi din nou ca sclavi?“

 8. De ce era necesar acest sfat şi ce legătură avea el cu Legea?

⁸ Fără îndoială, unii creştini evrei recomandau întoarcerea la Legea lui Moise, sau cel puţin la unele părţi ale ei. Dar Pavel le-a scris că adevăraţii închinători au fost eliberaţi de sub Lege (Galateni 5:1–6). Datorită faptului că ea nu putea să facă dreptate, într-un fel ea era slabă şi trebuia înlocuită prin ceva mai bun, printr-o speranţă „mai bună“ (Evrei 7:18, 19). Aşadar se putea spune că cei care se reîntorceau la Lege pentru a o respecta, ‘se reîntorceau la un lucru slab’ şi-i ‘erau supuşi din nou ca sclavi.’

 9, 10. În ce sens avertismentul privitor la ‘lucrurile elementare mizerabile’ putea să se refere la a) filozofiile greceşti şi, b) Legea lui Moise?

⁹ Era oportun şi faptul de a-i avertiza pe creştini să nu se reîntoarcă la „lucrurile elementare mizerabile“. Cuvintul grec tradus aici prin „lucrurile elementare“ desemnează literalmente o înşiruire de litere ale alfabetului, cu alte cuvinte ABC-ul lucrurilor. Învăţăturile păgîne răspîndite pe acea vreme erau desigur ‘lucruri elementare mizerabile’. Grecii se mîndreau cu filozofiile lor, fondate pe concepte, opinii şi mituri omeneşti. Dar chiar şi o reîntoarcere la Legea lui Moise era tot o reîntoarcere la „lucrurile elementare şi mizerabile“. Cum aşa?

¹⁰ Desigur, Legea era de origine divină, dar ea trata în amănunt lucruri pur omeneşti, ca cele privitoare la tabernacol şi la „cerinţe legale referitoare la carne.“ În schimb, închinarea creştină era axată pe lucruri spirituale prefigurate de „reprezentările prefigurative“ de ordin material (Evrei 9:6–10, 23). Dar erau oare nevoiţi creştinii să se reîntoarcă la aceste lucruri elementare, rudimentare? Dacă cineva a studiat matematica, devenind expert în algebră sau în calculul diferenţial şi integral, se va mai apuca oare să socotească pe degete? — Vezi 2 Petru 2:20–22.

Lucrurile slabe şi mizerabile de astăzi

11. Cărui pericol i se poate aplica astăzi versetul din Galateni 4:9?

¹¹ Probabil că puţini dintre noi se tem că se vor întoarce la ‘lucrurile slabe şi mizerabile’ care se referă la filozofiile greceşti sau la Lege. Dar acest sfat a fost consemnat în Biblie şi pentru noi, cei de astăzi. Există mai ales riscul de a ne reîntoarce la ceea ce 1 Ioan 2:16 numeşte „dorinţa cărnii, dorinţa ochilor şi etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă.“

12. Arătaţi prin exemple cum unii creştini ar putea să cedeze dorinţei despre care vorbeşte 1 Ioan 2:16.

¹² Cînd este vorba despre „etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“, unii se gîndesc mai degrabă la etalarea hainelor care poartă marca unui croitor renumit sau a bijuteriilor, la cineva care ar purta, de exemplu, patru sau cinci inele în acelaşi timp (Iacob 2:2, 3). Pot exista astfel de cazuri, de vreme ce Biblia ne sfătuieşte să nu ne preocupăm în primul rînd de podoabele exterioare, mai ales de „podoabe de aur“ (1 Petru 3:3). Totuşi, prin „etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“ se mai poate înţelege şi altceva. Astfel, un creştin ar putea invidia modul de viaţă al unor persoane lipsite de speranţă, care nu se gîndesc decît la bani. În unele ţări, oamenii se străduiesc să-şi procure şi să expună obiecte care acolo sînt considerate un lux, ca de exemplu un televizor în culori sau un mini-automobil. Alţii doresc să-şi cumpere un magnetoscopa sau o maşină mare de lux, pentru a stîrni invidie sau pentru a-şi impresiona vecinii. Creştinul ‘care a părăsit toate lucrurile şi l-a urmat’ pe Cristos va fi oare preocupat de etalarea ostentativă a unor lucruri de acest fel? Să ne punem întrebarea: Îmi iau lucrurile materiale mai mult timp şi îmi acaparează ele mai mult gîndirea decît atunci cînd ‘am auzit cuvîntul şi l-am primit cu bucurie’, aplicîndu-l în practică în viaţa mea? — Matei 19:16–27; 13:20–22.

13. a) Cum se aplică sfatul apostolului Pavel chiar sî la problema locuinţei? b) La ce trebuie să se gîndească un creştin dacă intenţionează să se instaleze într-o casă mai spaţioasă? (Citeşte Luca 12:16–21.)

¹³ Un creştin ar mai putea să se întoarcă la lucrurile elementare şi mizerabile şi în ceea ce priveşte locuinţa. În unele ţări, casele particulare sînt extraordinar de scumpe. Totuşi oamenii le cumpără ca să fie bine văzuţi, chiar dacă îşi iau asupra lor o uriaşă povară financiară. Sau unii dintre contemporanii noştri materialişti, care totuşi nu au de întreţinut o familie numeroasă, îşi părăsesc casa lor mică pentru a cumpăra una mai mare, iar mai tîrziu se mută iarăşi şi iarăşi pentru a poseda de fiecare dată o casă mai spaţioasă. (Vezi Luca 17:28.) Aşadar, dacă un creştin intenţionează să-şi cumpere o casă sau să obţină una nouă, mai mare, el ar trebui să-şi examineze motivele şi să reflecteze la consecinţele pe care acest lucru le-ar putea avea asupra spiritualităţii sale, ca nu cumva, din cauza unor motive greşite să se „întoarcă la lucrurile elementare.“ Desigur, noi ar trebui să rezistăm la orice tentaţie care ne-ar putea face să rîvnim la bogăţie şi la ‘etalarea ostentativă a mijloacelor noastre de existenţă’ în scopul de a-i impresiona pe alţii (1 Ioan 2:16). Fără a-i judeca pe alţii cu privire la aceste chestiuni, să continuăm fiecare să punem serviciul lui Dumnezeu pe primul loc în viaţa noastră. Cît sîntem de fericiţi să vedem că, atunci cînd le permite situaţia, numeroşi creştini maturi reduc din timpul consacrat serviciului lor lumesc pentru a fi pionieri cu timp integral, ceea ce în mod sigur, nu este un lucru slab sau mizerabil! — Matei 6:31–34; 7:1–3; 9:36–38.

14. Cum ar putea un creştin să dea înapoi din cauză că doreşte o poziţie înaltă?

¹⁴ O poziţie proeminentă în prezentul sistem este un alt lucru la care un creştin ar putea ‘să se reîntoarcă’. Desigur este un lucru bun să dorim ca alţii să aibă o părere bună despre noi. De altfel, creştinii care au fost numiţi ca bătrîni trebuie să aibă „o bună mărturie din partea oamenilor din afară“ (1 Timotei 3:7). Totuşi, Cuvîntul lui Dumnezeu îl sfătuieşte pe fiecare „să nu se aprecieze pe sine mai mult decît este necesar“ (Romani 12:3). Deoarece lumea ne îndeamnă cu insistenţă să devenim cineva, unora s-ar putea să le vină greu să continue a cultiva modestia creştină şi să aibe o reputaţie bună în ochii lui Dumnezeu.

15. Cînd poate fi aceasta o problemă pentru tineri sau pentru părinţi?

¹⁵ Aşa se întîmplă adeseori cu unii tineri, deoarece profesorii şi colegii îi îndeamnă să se impună în domeniul sportului în consfătuirile pe clasă sau în cercurile studenţeşti. Alţii probabil că vor fi îndemnaţi să urmeze o facultate, cu scopul de a face o carieră de prestigiu. Unii părinţi contribuie şi ei la aceste presiuni din dorinţa de-a obţine prestigiu prin intermediul copiilor lor. Poate ai auzit şi tu pe anumiţi părinţi spunînd: „Nu vreau ca fiul meu să rămîna un simplu muncitor toată viaţa.“ — Vezi Marcu 6:3.

16. De ce dorinţe de a obţine o poziţie înaltă poate fi un pericol şi pentru bărbaţii creştini? Daţi un exemplu.

¹⁶ Mulţi bărbaţi au fost tentaţi să caute o poziţie mai înaltă. Examinîndu-şi motivele sale profunde, un bărbat va constata probabil că dacă doreşte să devină maistru, aceasta se datoreşte în primul prestigiului legat de acest post. Ar fi posibil oare ca unii creştîni care se bucură de prosperitate materială şi sînt în măsură să reducă din timpul consacrat serviciului (sau să iasă la pensie) pentru a deveni pionieri, să fie tentaţi să continue să lucreze pentru singurul motiv că au un post înalt şi influenţă în societatea pe care o servesc? Pavel a dat un exemplu minunat în această privinţă. El avea o poziţie frumoasă şi influentă în sistemul iudaic; el se bucura şi de prosperitate materială. Dar el a preferat să piardă totul ca să-l poată „cîştiga pe Cristos“ şi pentru ca să fie găsit „în unitate cu el“. Înţelegînd că în acest fel putea să obţină favoarea eternă a lui Dumnezeu, Pavel nu s-a reîntors niciodată la lucrurile elementare slabe. — Filipeni 3:4–11.

17. Ce pericol reprezintă divertismentele pentru cei care ‘dau înapoi’?

¹⁷ Puţini sînt aceia care nu vor împărtăşi părerea că majoritatea divertismentelor oferite în zilele noastre sînt „slabe şi mizerabile.“ Aşadar este absolut necesar să fim selectivi. Chiar şi atunci cînd ele nu încalcă direct normele divine, trebuie totuşi să fim prudenţi deoarece ele ne răpesc timpul şi banii. Multe jocuri electronice sau de alt fel pretind enorm de mult timp şi bani. Aşezaţi-vă de unul singur, sau împreună cu familia şi faceţi-vă un calcul al timpului şi banilor consacraţi în medie, lunar sau săptămînal, divertismentelor. Trebuie să includeţi şi timpul petrecut în compania televizorului. Aceasta este o problemă care devine din ce în ce mai serioasă, deoarece programatorii propun tot mai multe seriale, filme documentare, emisiuni istorice sau sportive pentru a-l reţine tot mai mult pe telespectator. Este un lucru clar deci că creştinii trebuie să se străduiască să-şi utilizeze în mod raţional timpul şi banii de care nu dispun decît într-o măsură limitată, ca să nu fie antrenaţi din nou în lucrurile slabe şi mizerabile. — Efeseni 2:2, 3.

18. Ce cale admirabilă au urmat majoritatea creştinilor?

¹⁸ Noi nu vrem să dăm de înţeles că majoritatea servilor lui Dumnezeu se reîntorc la aceste lucruri. Nu, mii, sute de mii, ba chiar milioane dintre martorii zeloşi ai lui Iehova s-au ataşat de închinarea adevărată, mulţi dintre ei practicînd-o de ani de zile. Probabil cunoşti mai mulţi creştini de acest fel, cărora li s-ar putea aplica aceste cuvinte ale lui Pavel: „Îi mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu cînd facem menţiuni cu privire la voi toţi în rugăciunile noastre. Şi aţi devenit imitatorii noştri şi ai Domnului, deoarece aţi acceptat cuvîntul prin multe necazuri, cu bucuria spiritului sfînt, astfel că aţi devenit un exemplu pentru toţi cei care cred.“ (1 Tesaloniceni 1:2, 6, 7). Noi ar trebui să acţionăm cu toţii în acest fel şi să fim hotărîţi ca niciodată să nu ne mai întoarcem la „lucrurile elementare slabe şi mizerabile.“ De altfel, noi nu avem nici un motiv să ne reîntoarcem la ele.

Caută bogăţia spirituală

19, 20. Ce lucruri puternice şi de valoare ţi-a procurat adevăratul creştinism?

¹⁹ Adevăratul creştinism ne procură lucruri puternice şi de valoare. Printre numeroasele binecuvîntări pe care le primim, cunoaşterea Scripturii este de o importanţă capitală. Chiar şi oamenii instruiţi ai lumii afirmă că Biblia este o capodoperă literară. Dar noi ştim că ea are o însemnătate şi mai mare, ea fiind „cuvîntul lui Dumnezeu, care este activ şi în voi credincioşii“ (1 Tesaloniceni 2:13). Noi ştim într-adevăr că ea are puterea de a transforma vieţi, de a insufla o speranţă durabilă şi de-a arăta ce ne rezervă viitorul. Cînd o citim, noi primim mesaje care provin de la Creator şi putem să aflăm ce a spus şi ce a făcut Fiul său. — Ioan 21:24, 25.

²⁰ Cu ajutorul servilor lui Dumnezeu tu ai aflat din Biblie multe lucruri despre Iehova, aşa încît şi tu poţi să spui: „O, adîncimea bogăţiilor şi înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu! Cît de nepătrunse sînt judecăţile sale şi cît de neînţelese sînt căile sale!“ (Romani 11:33). În afară de cunoştinţă tu ai mai primit „modelul cuvintelor sănătoase“ (2 Timotei 1:13). Mulţi oameni citesc Biblia de mulţi ani, dar încă nu i-au găsit sensul. Tu, în schimb, înţelegi esenţialul din învăţăturile ei. Tu eşti în măsură să vorbeşti despre ea cu înţelepciunea şi siguranţa pe care nu o au nici chiar teologii. — Fapte 4:13.

21, 22. Ce alte lucruri de valoare ai primit de cînd ai devenit martor al lui Iehova?

²¹ În afară de aceasta, ai cîştigat şi o societate mai bună. Natural că surorile şi fraţii sînt imperfecţi şi ar putea să te enerveze uneori. Dar în ansamblu, este o adevărată binecuvîntare să faci parte dintr-un popor ai cărui membri îl iubesc pe Dumnezeu, se străduiesc să urmeze principiile Bibliei şi ‘să facă bine tuturor, dar mai ales celor care sînt înrudiţi cu ei în credinţă’, deci şi ţie (Galateni 6:10). Recent un pediatru de la Mt. Sinai Hospital din New York şi-a împărtăşit unui vestitor martor al lui Iehova propriile-i observaţii, spunînd: „Continuaţi în lucrarea pe care o faceţi. Dumneavoastră formaţi un minunat tip de oameni. Toţi aceia dintre noi care au avut tangenţă cu ei au observat cît sînt de diferiţi, calmi şi agreabili. Aşadar, noi vă rugăm: ‘continuaţi în lucrarea pe care o faceţi’. Aşa este societatea de care ne bucurăm noi.

²² Un alt lucru puternic şi de valoare de care te poţi bucura este speranţa ta întemeiată pe Biblie, fie că aspiri la nemurire în cer, fie că aspiri la viaţă veşnică în paradisul pămîntesc. Care om raţional ar vrea să renunţe la lucrul acesta? În sfîrşit, să nu neglijăm lucrarea pe care Iehova ne-a încredinţat-o şi pentru care el ne-a echipat în mod corespunzător (2 Corinteni 10:4; Filipeni 4:13). Această lucrare care constă în formarea de discipoli pretinde eforturi, este adevărat, dar produce o satisfacţie şi o bucurie profundă, pentru că ea ne permite să-i ajutăm pe alţi oameni să umble pe calea vieţii. Această activitate îţi poate satisface mintea şi inima.

23. Avînd în vedere cele scrise la Galateni 4:9, ce trebuie să fim hotărîţi să facem?

²³ Aşadar, este absolut evident că adevăratul creştinism ne aduce multe lucruri puternice şi de valoare. Să reflectăm la ele. Să le apreciem şi să fim hotărîţi ca niciodată să nu ne mai întoarcem la „lucrurile elementare slabe şi mizerabile“, ca să nu începem din nou să le servim ca sclavi.

[Notă de subsol]

Îţi mai aminteşti?

□ De ce erau galatenii în pericol ‘să se reîntoarcă la lucrurile elementare slabe şi mizerabile’?

□ Ce lucruri puternice şi de valoare ne-a procurat creştinismul?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 22]

Deoarece au avut grijă să nu-şi ‘etaleze ostentativ resursele’ materiale, numeroase cupluri au reuşit să-şi extindă activităţile creştine

[Legenda ilustraţiei de la pagina 24]

Cît timp şi bani consacraţi voi divertismentelor?