Capitolul 7

Ascultarea te ocroteşte

ŢI-AR plăcea‚ dacă ai putea să faci tot ceea ce doreşti? Există momente‚ cînd ai dori ca nimeni să nu-ţi spună ce e de făcut? Acum fii cinstit şi spune-mi-o. —

Ce este însă‚ mai bine pentru tine? Este într-adevăr înţelept să faci totul ceea ce tocmai doreşti? Sau găseşti lucrurilor o ieşire mai bună‚ dacă tu asculţi de tata şi de mama? — Dumnezeu spune că tu trebuie să asculţi de părinţii tăi; aşadar‚ trebuie să existe un motiv bun pentru aceasta. Să vedem dacă-l putem găsi.

Ce vîrstă ai? — Ştii ce vîrstă are tatăl tău? — Şi ce vîrstă are mama ta? — Ei au trăit‚ aşadar‚ mult mai mult decît tine. Şi cu cît trăieşte cineva mai mult‚ cu atît are mai mult timp pentru a învăţa ceva. El aude şi vede mai multe lucruri şi în fiecare an face cu atît mai mult. Tinerii pot învăţa deci de la persoanele mai în vîrstă.

Cine a trăit mai mult decît tine‚ decît mine sau decît oricine altcineva? — Iehova Dumnezeu. El ştie mai mult decît tine şi el ştie chiar mai mult decît mine. Dacă el ne spune ceea ce este bine pentru noi‚ noi putem fi siguri că aşa este. Dacă facem ceea ce spune el‚ ne va fi spre ocrotire. Noi ar trebui să-l ascultăm întotdeauna.

Astfel tu vezi că şi eu însumi trebuie să fiu ascultător. Eu trebuie să ascult de Dumnezeu. Aceasta îmi serveşte spre bine. Şi ţie-ţi serveşte spre bine‚ dacă asculţi de Dumnezeu.

Să ne luăm Biblia în mînă‚ pentru a vedea ce porunceşte Dumnezeu copiilor să facă. Poţi să găseşti epistola către efeseni? — Citim din Efeseni‚ capitolul şase‚ versetul unu‚ doi şi trei. Acolo se spune: „Copii‚ ascultaţi de părinţii voştri în unitate cu Domnul‚ căci lucrul acesta este drept. «Onorează pe tatăl tău şi pe mama ta»‚ care este cea dintîi poruncă însoţită de o promisiune: «Ca să-ţi meargă bine şi să dăinuieşti multă vreme pe pămînt.»“

Aceasta se găseşte în Biblie. Aşadar‚ Iehova Dumnezeu este acela‚ care-ţi spune că trebuie să asculţi de părinţii tăi.

Ce înseamnă „să cinsteşti“ pe tatăl tău şi pe mama ta? — Înseamnă că trebuie să-i respecţi. Tu să-i asculţi şi să faci ceea ce spun ei‚ fără să murmuri. Şi Dumnezeu promite ’că-ţi va merge bine‘‚ dacă asculţi.

Eu cunosc o poveste despre nişte oameni‚ a căror viaţă a fost salvată‚ pentru că au fost ascultători. Ai dori s-o auzi? —

Aceşti oameni au trăit cu mult înainte‚ în marele oraş Ierusalim. Cei mai mulţi locuitori ai acestui oraş erau răi. Ei n-au ascultat de Dumnezeu. Atunci Iehova a trimis pe singurul său Fiu‚ ca să-i înveţe. Dar ei‚ cu toate acestea‚ n-au ascultat. Ce va face Dumnezeu acum cu ei? —

Învăţătorul cel Mare i-a avertizat că Dumnezeu va lăsa ca oraşul lor să fie nimicit. El a spus că armatele vor înconjura oraşul pentru a-l asedia şi-l vor dărîma. El‚ de asemenea‚ a spus oamenilor cum ar putea scăpa‚ dacă ar iubi ceea ce ar fi drept. El a spus următoarele:

’Cînd vedeţi Ierusalimul înconjurat de oşti‚ atunci e timpul de ieşit afară din Ierusalim şi de fugit la munţi.‘ — Luca 21:20–22.

S-a întîmplat exact aşa cum spusese Isus. Armatele Romei au venit pentru a ataca Ierusalimul. Ele l-au împresurat de jur împrejur. Apoi‚ dintr-un motiv oarecare s-au retras şi cei mai mulţi oameni au crezut că primejdia a trecut. Astfel ei au rămas în oraş. Ce puteau ei însă‚ să facă după cuvintele lui Isus? —

Ce-ai fi făcut tu dacă ai fi locuit în Ierusalim? — Aceia‚ care au crezut într-adevăr cuvintele lui Isus‚ şi-au părăsit casele şi s-au grăbit să iasă din Ierusalim şi să fugă departe‚ la munte.

Au fost ei ocrotiţi într-adevăr pentru că au fost ascultători? — Un an întreg nu s-a întîmplat nimic în Ierusalim. Da‚ timp de trei ani nu s-a întîmplat nimic. Apoi‚ însă‚ în anul al patrulea‚ au venit armatele Romei îndărăt. Pentru aceia‚ care rămăseseră în Ierusalim‚ era prea tîrziu să mai scape. De data aceasta armatele au distrus oraşul. Cei mai mulţi oameni au fost ucişi.

Ce s-a întîmplat‚ însă‚ cu aceia‚ care ascultaseră de Isus? — Ei erau departe de Ierusalim. Astfel lor nu li s-a întîmplat nimic. Ascultarea i-a ocrotit.

Vei fi şi tu ocrotit‚ dacă asculţi? — Desigur. Lasă-mă să-ţi arăt în ce mod. Poate eu îţi zic să nu te joci niciodată pe stradă. Pentru ce îţi spun eu aceasta? — Eu o spun‚ pentru că ai putea să fii lovit de un automobil şi ucis. Dar într-o zi tu ai putea să te gîndeşti: „Tocmai acum nu există nici un automobil pe stradă‚ mie nu mi se va întîmpla nimic. Şi alţi copii se joacă pe stradă şi n-am văzut niciodată să li se fi întîmplat ceva.“

Aşa gîndeau cei mai mulţi oameni din Ierusalim. După ce armatele Romei se retraseseră‚ totul părea să fie sigur. Alţii au rămas în oraş. Astfel au rămas şi ei. Ei fuseseră avertizaţi‚ dar n-au ascultat. Din această cauză şi-au pierdut viaţa. Chiar şi copiii care se joacă pe stradă pot astfel să-şi piardă viaţa. Cu cît mai bine este‚ totuşi‚ a asculta!

A asculta doar din cînd în cînd nu este suficient. Dacă tu asculţi întotdeauna‚ vei fi ocrotit într-adevăr.

Cine-ţi spune: „Ascultă de părinţii tăi“? — Dumnezeu o spune. Şi gîndeşte-te că el spune aceasta‚ pentru că te iubeşte într-adevăr.

(Aici urmează cîteva texte scripturale potrivite‚ care arată importanţa ascultării: Ecleziast 12:13; Coloseni 3:20; Proverbe 23:22.)