„Un serviciu sacru cu facultatea voastră de a raţiona“

„Să vă prezentaţi corpurile ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, un serviciu sacru cu facultatea voastră de a raţiona.“ — ROMANI 12:1, NW.

 1, 2. În ce sens se aseamănă învăţarea modului de a aplica principiile biblice cu învăţarea unei limbi noi?

AŢI încercat vreodată să învăţaţi o limbă nouă? Dacă da, veţi recunoaşte, fără îndoială, că este un lucru greu. La urma urmei, aceasta nu înseamnă doar învăţarea unor cuvinte noi. Buna cunoaştere a unei limbi pretinde să-i stăpâneşti gramatica. Trebuie să înţelegi cum se leagă cuvintele între ele şi cum se combină aceste cuvinte pentru a forma idei complete.

² La fel este şi cu asimilarea cunoştinţelor din Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnă doar învăţarea unor texte scripturale selectate, ci şi necesitatea de a învăţa gramatica Bibliei, ca să spunem aşa. Trebuie să înţelegem cum se leagă între ele textele scripturale şi cum servesc ele ca principii care se pot aplica în viaţa cotidiană. În felul acesta putem să devenim ‘desăvârşiţi şi cu totul pregătiţi pentru orice lucrare bună’. — 2 Timotei 3:17.

 3. Ce schimbare s-a produs în 33 e.n. referitor la serviciul lui Dumnezeu?

³ Sub codul Legii mozaice, fidelitatea se putea dovedi într-o mare măsură prin respectarea necondiţionată a regulilor bine stabilite. În 33 e.n. însă, Iehova a anulat Legea, ‘pironind-o’ de fapt ‘pe crucea’ pe care a fost omorât Fiul său (Coloseni 2:13, 14). După aceea, poporului lui Dumnezeu nu i s-a dat o listă lungă cu jertfele care trebuiau aduse şi cu regulile care trebuiau urmate, ci i s-a spus: „Să vă prezentaţi corpurile ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, un serviciu sacru cu facultatea voastră de a raţiona“ (Romani 12:1, NW). De fapt, creştinii trebuiau să acţioneze în mod susţinut, cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea şi cu toată puterea lor în serviciul lui Dumnezeu (Marcu 12:30; compară cu Psalmul 110:3). Dar ce înseamnă a oferi „un serviciu sacru cu facultatea voastră de a raţiona“ (NW)?

 4, 5. Ce înseamnă să-i slujim lui Iehova cu facultatea de a raţiona?

⁴ Expresia ‘facultatea de a raţiona’ reprezintă traducerea cuvântului grecesc logikós, care înseamnă „raţional“ sau „inteligent“. Slujitorii lui Dumnezeu sunt chemaţi să-şi întrebuinţeze conştiinţa educată pe baza Bibliei. În loc să-şi bazeze deciziile pe numeroase reguli prestabilite, creştinii trebuie să examineze cu atenţie principiile biblice. Ei trebuie să înţeleagă „gramatica“ Bibliei, adică modul în care se corelează principiile acesteia. Astfel, ei pot lua decizii echilibrate pe baza facultăţii de a raţiona.

⁵ Înseamnă aceasta că creştinii nu au nici o lege? Categoric, nu! Scripturile greceşti creştine interzic în mod expres idolatria, imoralitatea sexuală, omuciderea, minciuna, spiritismul, folosirea greşită a sângelui şi diferite alte păcate (Faptele 15:28, 29; 1 Corinteni 6:9, 10; Apocalipsa 21:8). Totuşi, noi trebuie să ne folosim facultatea de a raţiona ca să învăţăm şi să aplicăm principiile biblice într-o măsură mult mai mare decât li se cerea israeliţilor. La fel ca în cazul înţelegerii unei limbi noi, aceasta pretinde timp şi eforturi. Cum putem să cultivăm facultatea de a raţiona?

Să cultivăm facultatea de a raţiona

 6. Ce implică studierea Bibliei?

⁶ În primul rând, noi trebuie să fim cercetători zeloşi ai Bibliei. Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu este „de folos ca să înveţe, să convingă, să îndrepte, să dea înţelepciune în dreptate“ (2 Timotei 3:16). Nu trebuie să aşteptăm să găsim mereu răspuns la o problemă într-un singur verset biblic, ci trebuie, poate, să analizăm mai multe versete care aduc lumină într-o anumită situaţie sau problemă. Va trebui să facem o cercetare asiduă pentru a vedea care este opinia lui Dumnezeu în problema respectivă (Proverbele 2:3–5). Avem, de asemenea, nevoie de pricepere, fiindcă „cel priceput este acela care dobândeşte abilitatea conducerii“ (Proverbele 1:5, NW). Un om priceput poate separa elementele componente ale unei probleme, iar apoi poate înţelege relaţiile care există între ele. La fel ca în cazul unui puzzle, cel priceput îmbină elementele disparate ca să poată înţelege întreaga problemă.

 7. Cum pot părinţii să-şi folosească facultatea de a raţiona în cazul principiilor biblice referitoare la disciplinare?

⁷ Să luăm, de pildă, rolul părinţilor. În Proverbele 13:24 se spune că tatăl care îşi iubeşte fiul „îl disciplinează îndată“. Dacă un părinte s-ar limita la acest verset, el l-ar putea aplica greşit ca să justifice o pedepsire aspră, necruţătoare. Totuşi, sfatul din Coloseni 3:21 ne ajută să adoptăm o poziţie echilibrată: „Taţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu se descurajeze“. Părinţii care îşi folosesc facultatea de a raţiona şi realizează o armonie între aceste principii nu vor recurge la o disciplinare care ar putea fi catalogată drept „violentă“. Ei îşi vor trata copiii cu căldură, înţelegere şi demnitate (Efeseni 6:4). Astfel, atât cu privire la rolul părinţilor, cât şi cu privire la orice altă problemă în care este vorba de principii biblice, putem să dezvoltăm facultatea de a raţiona, analizând toate elementele aferente. În felul acesta, putem înţelege „gramatica“ principiilor biblice, scopul lui Dumnezeu şi modul de realizare a acestuia.

 8. Cum putem evita adoptarea unor puncte de vedere dogmatice, rigide cu privire la divertismente?

⁸ Al doilea mod în care putem cultiva facultatea de a raţiona constă în evitarea adoptării unor puncte de vedere dogmatice şi rigide. O concepţie intransigentă împiedică dezvoltarea facultăţii de a raţiona. Să luăm problema divertismentelor. Iată ce spune Biblia: „Toată lumea zace în Cel Rău“ (1 Ioan 5:19). Înseamnă aceasta că fiecare carte, film sau emisiune de televiziune produsă de lume este degradantă sau satanică? O astfel de concepţie nu ar fi câtuşi de puţin rezonabilă. Bineînţeles, poate că unii preferă să evite total televizorul, filmele sau lucrările beletristice. E dreptul lor, iar pentru aceasta nu trebuie criticaţi. Dar nici ei nu ar trebui să încerce să-i determine pe alţii să-şi impună aceleaşi restricţii. Societatea a publicat unele articole în care principiile biblice prezentate acolo ne ajută să alegem cu înţelepciune modul de relaxare şi divertismentele. A nu ţine seama de aceste îndrumări şi a ne expune unui mod de gândire imoral, actelor de violenţă barbară sau spiritismului — lucruri care sunt prezentate pe scară largă în divertismentele acestei lumi — înseamnă a nu fi deloc înţelepţi. În fond, o alegere înţeleaptă a divertismentelor pretinde să ne folosim facultatea de a raţiona ca să aplicăm principiile biblice, astfel încât să avem o conştiinţă curată înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. — 1 Corinteni 10:31–33.

 9. Ce se înţelege prin „discernământ deplin“?

⁹ O mare parte din divertismentele actuale sunt total nepotrivite pentru creştini.a Aşadar, trebuie să ne educăm inima ‘să urască răul’ ca să nu devenim ca unii oameni din secolul I e.n. care îşi ‘pierduseră orice simţ moral’ (Psalmul 97:10; Efeseni 4:17–19, NW). Ca să putem decide în privinţa acestor lucruri trebuie să avem „o cunoştinţă exactă şi un discernământ deplin“ (Filipeni 1:9, NW). Cuvântul grecesc tradus prin „discernământ“ înseamnă „percepţie morală sensibilă“. Cuvântul se referă la simţurile fizice ale omului, cum ar fi vederea. Când este vorba de divertismente sau de orice altă problemă care necesită luarea unor decizii personale, simţul nostru moral trebuie să fie treaz, astfel încât să putem observa nu numai chestiunile foarte clare, în culori pure, ca să spunem aşa, ci şi cele în nuanţe estompate. În acelaşi timp, trebuie să nu insistăm ca toţi fraţii noştri să facă la fel ca noi şi să evităm aplicarea principiilor biblice până la limite nerezonabile. — Filipeni 4:5.

10. Cum putem ajunge să înţelegem personalitatea lui Iehova, aşa cum reiese din Psalmul 15?

¹⁰ Un al treilea mod de a cultiva facultatea de a raţiona este înţelegerea felului de a gândi al lui Iehova şi implantarea lui în adâncul inimii noastre. În Cuvântul său, Iehova îşi dezvăluie personalitatea şi normele sale. Din Psalmul 15, de pildă, aflăm ce fel de persoană invită Iehova ca să-i fie oaspete în cort. O asemenea persoană practică dreptatea, vorbeşte adevărul în inima sa, este fidelă promisiunilor făcute şi nu profită în mod egoist de alţii. În timp ce citiţi acest psalm, întrebaţi-vă: „Am eu aceste calităţi? Mă va invita Iehova ca oaspete în cortul său?“ Pe măsură ce vom imita căile şi felul de a gândi al lui Iehova, facultăţile noastre de percepţie se vor consolida. — Proverbele 3:5, 6; Evrei 5:14.

11. Cum ‘au dat uitării fariseii dreptatea şi dragostea de Dumnezeu’?

¹¹ În această privinţă, fariseii au eşuat în mod lamentabil. Ei cunoşteau în detaliu structura Legii, dar nu au putut înţelege „gramatica“ acesteia. Ei puteau recita nenumărate detalii ale Legii, dar nu înţelegeau Personalitatea Autorului ei. Isus le-a zis următoarele: „Voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu“ (Luca 11:42). Având un mod de gândire rigid şi inima împietrită, fariseii nu-şi foloseau facultatea de a raţiona. Gândirea lor defectuoasă a devenit evidentă când i-au criticat pe discipolii lui Isus pentru că smulgeau spice de grâu şi le mâncau boabele în ziua Sabatului. Totuşi, mai târziu, în aceeaşi zi, ei nu au avut deloc mustrări de conştiinţă când au complotat omorârea lui Isus! — Matei 12:1, 2, 14.

12. Cum putem să imităm mai bine personalitatea lui Iehova?

¹² Noi nu vrem să fim ca fariseii. Cunoştinţele noastre despre Cuvântul lui Dumnezeu ne vor ajuta să imităm mai bine personalitatea lui Iehova. Cum putem face aceasta? După ce au citit un fragment din Biblie sau din literatura biblică, unii au fost ajutaţi prin faptul că au meditat la unele întrebări ca: „Ce învăţ eu din aceste informaţii cu privire la Iehova şi la calităţile sale? Cum pot eu să manifest calităţile lui Iehova în relaţiile mele cu alţii?“ Meditarea la aceste întrebări ne dezvoltă facultatea de a raţiona şi ne ajută să devenim „imitatori ai lui Dumnezeu“. — Efeseni 5:1, NW.

Sclavi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos, nu ai oamenilor

13. Cum se comportau fariseii ca nişte dictatori morali?

¹³ Bătrânii trebuie să le îngăduie celor aflaţi în grija lor să-şi folosească facultatea de a raţiona. Membrii congregaţiei nu sunt sclavi ai oamenilor. „Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, a scris Pavel, n-aş fi robul [sclavul, NW] lui Hristos“ (Galateni 1:10; Coloseni 3:23, 24). În schimb, fariseii voiau ca poporul să creadă că era mai important să obţină aprobarea oamenilor decât aprobarea lui Dumnezeu (Matei 23:2–7; Ioan 12:42, 43). Fariseii îşi arogau dreptul de dictatori morali care elaborau reguli proprii, iar apoi îi judecau pe ceilalţi după felul în care respectau aceste reguli. Cei care îi urmau pe farisei erau incapabili să-şi utilizeze conştiinţa instruită pe baza Bibliei, devenind astfel sclavi ai oamenilor.

14, 15. a) Cum pot bătrânii să arate că sunt colaboratori cu membrii turmei? b) Cum trebuie bătrânii să trateze problemele de conştiinţă?

¹⁴ Bătrânii creştini de azi ştiu că membrii turmei nu dau socoteală în primul rând în faţa lor. Fiecare creştin trebuie să-şi poarte propria sarcină (Romani 14:4; 2 Corinteni 1:24; Galateni 6:5). Aşa se şi cuvine. Într-adevăr, dacă membrii turmei ar trebui să fie sclavi ai oamenilor, supunându-se numai pentru că sunt supravegheaţi de ei, ce ar face când aceşti oameni ar fi absenţi? Pavel avea motive să se bucure de filipeni: „După cum totdeauna aţi ascultat, nu numai în prezenţa mea, dar acum şi mai mult în absenţa mea, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur“. Filipenii erau cu adevărat sclavi ai lui Cristos, nu ai lui Pavel. — Filipeni 2:12.

¹⁵ Aşadar, în problemele de conştiinţă, bătrânii nu iau hotărâri în locul celor care sunt în grija lor. Ei explică principiile biblice legate de o anumită problemă, iar apoi îi lasă pe cei implicaţi în problema respectivă să-şi folosească propria facultate de a raţiona şi să decidă în consecinţă. Cu toate că aceasta este o responsabilitate serioasă, ea trebuie totuşi purtată de persoana în cauză.

16. Ce sistem exista în Israel pentru rezolvarea problemelor?

¹⁶ Să luăm ca exemplu perioada în care Iehova a condus Israelul prin judecători. Iată ce ne spune Biblia: „Pe vremea aceea nu era împărat în Israel, fiecare făcea ce era drept în ochii lui“ (Judecătorii 21:25). Totuşi, Iehova a furnizat mijloace prin care poporul său să beneficieze de îndrumare. Fiecare oraş avea bătrâni care, datorită maturităţii lor, puteau da ajutor la rezolvarea problemelor. În plus, preoţii levitici erau o forţă motrice care exercita o influenţă pozitivă, instruindu-i pe oameni în legile lui Dumnezeu. Când apăreau probleme deosebit de grele, marele preot îl putea consulta pe Dumnezeu prin intermediul Urimului şi Tumimului. Iată ce se spune în lucrarea Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentru înţelegerea Scripturilor): „Persoana care se folosea de aceste măsuri, care dobândise cunoştinţe despre legea lui Dumnezeu şi o aplica avea un ghid bun pentru conştiinţa sa. Faptul că, în acest caz, ea «făcea ce era drept în ochii săi» nu avea consecinţe negative. Iehova le permitea oamenilor să arate dacă atitudinea şi procedura lor erau bune sau rele“. — Volumul al II-lea, paginile 162, 163.b

17. Cum pot bătrânii să arate că dau sfaturi potrivit normelor lui Dumnezeu, nu potrivit normelor proprii?

¹⁷ Asemenea judecătorilor şi preoţilor israeliţi, bătrânii congregaţiei oferă, pe baza maturităţii lor, ajutor în diferite probleme şi dau sfaturi preţioase. Uneori chiar „mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura“ (2 Timotei 4:2). Ei fac aceasta potrivit normelor lui Dumnezeu, nu potrivit normelor proprii. Cât de eficient este modul acesta când bătrânii sunt exemplari şi se străduiesc să sensibilizeze inimile!

18. De ce sensibilizarea inimilor de către bătrâni are o eficienţă deosebită?

¹⁸ Inima este „motorul“ activităţii noastre creştine. Iată de ce Biblia spune că „din ea ies izvoarele vieţii“ (Proverbele 4:23). Bătrânii care sensibilizează inimile vor constata că membrii congregaţiei se simt astfel îndemnaţi să facă tot ce pot în serviciul lui Dumnezeu. Ei vor trece la acţiune din proprie iniţiativă, nefiind necesar să fie mereu împinşi de alţii. Iehova nu vrea ascultare impusă cu forţa. El aşteaptă ca ascultarea să izvorască dintr-o inimă plină de iubire. Bătrânii pot încuraja congregaţia să efectueze un astfel de serviciu pornit din inimă, ajutându-i pe membrii turmei să-şi dezvolte facultatea de a raţiona.

Să cultivăm „mintea lui Cristos“

19, 20. De ce este important să cultivăm mintea lui Cristos?

¹⁹ După cum am văzut, nu este suficient doar să cunoaştem legile lui Dumnezeu. „Dă-mi pricepere, a implorat psalmistul, şi voi păzi legea Ta şi o voi ţine din toată inima mea“ (Psalmul 119:34). În Cuvântul său, Iehova a dezvăluit „gândul [mintea, NW] lui Hristos“ (1 Corinteni 2:16). Ca persoană care i-a slujit lui Iehova cu facultatea de a raţiona, Isus ne-a lăsat un model perfect. El a înţeles legile şi principiile lui Dumnezeu şi le-a aplicat într-un mod ireproşabil. Studiind exemplul său, noi vom ‘fi pe deplin capabili să sesizăm . . . care este lărgimea şi lungimea, înălţimea şi adâncimea şi să cunoaştem iubirea lui Cristos care depăşeşte cunoaşterea’ (Efeseni 3:17–19, NW). De fapt, ceea ce învăţăm din Biblie despre Isus depăşeşte cu mult cunoaşterea pur teoretică, ajutându-ne să ne facem o idee clară despre Iehova însuşi. — Ioan 14:9, 10.

²⁰ Astfel, în timp ce studiem Cuvântul lui Dumnezeu, putem să înţelegem cum priveşte Iehova lucrurile şi să luăm hotărâri echilibrate. Aceasta presupune eforturi. Trebuie să fim cercetători zeloşi ai Cuvântului lui Dumnezeu şi să ne lăsăm influenţaţi de personalitatea şi normele lui Iehova. Noi trebuie să învăţăm, într-un anumit sens, o nouă gramatică, iar cei care vor face astfel vor urma îndemnul lui Pavel: „Să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta este slujirea voastră înţeleaptă [cu facultatea voastră de a raţiona, NW]“. — Romani 12:1.

[Note de subsol]

Ce aţi învăţat?

◻ Ce schimbare cu privire la serviciul pentru Dumnezeu s-a produs în 33 e.n.?

◻ Cum putem cultiva facultatea de a raţiona?

◻ Cum pot bătrânii să-i ajute pe membrii turmei să devină sclavi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos?

◻ De ce trebuie să cultivăm „mintea lui Cristos“?

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Bătrânii îi ajută pe alţii să-şi folosească facultatea de a raţiona.