Străduieşte-te să citeşti corect

ANIMALELE nu pot să facă ceea ce faci tu în acest moment: nu pot citi. Neavând posibilităţi să meargă la şcoală, o persoană din şase nu ştie să citească, iar mulţi dintre cei ce ştiu nu o fac cu regularitate. Fără îndoială, deprinderea de a citi îţi permite să călătoreşti în alte ţări, să întâlneşti oameni a căror experienţă de viaţă îţi poate îmbogăţi existenţa şi să dobândeşti cunoştinţe practice, necesare pentru a putea ţine piept îngrijorărilor vieţii.

Rezultatele obţinute de un tânăr în urma şcolarizării depind şi de abilitatea sa de a citi. Când îşi va căuta un loc de muncă, s-ar putea ca slujba pe care o va obţine şi numărul de ore pe care va fi nevoit să le presteze să depindă chiar de modul în care citeşte. Casnicele care ştiu să citească bine sunt mai capabile să aibă grijă de sănătatea familiilor lor şi să le asigure o alimentaţie şi o igienă corespunzătoare. Iar mamele care citesc bine pot să exercite o influenţă pozitivă asupra dezvoltării intelectuale a copiilor lor.

Dar cel mai mare folos pe care-l poţi avea este acela că lectura te ajută ‘să găseşti cunoştinţa lui Dumnezeu’ (Prov. 2:5). Multe aspecte ale serviciului nostru sacru pretind deprinderi de citire. La întrunirile congregaţiei se citeşte din Scripturi şi din publicaţiile biblice. Eficienţa ta în ministerul de teren este condiţionată de modul în care citeşti. Şi pregătirea pentru aceste activităţi pretinde să ştii să citeşti. Din acest motiv, progresul tău spiritual depinde de obiceiurile tale de lectură.

Unii dintre cei ce învaţă căile lui Dumnezeu au o instruire limitată. De aceea, pentru a progresa mai rapid spiritualiceşte, ei trebuie ajutaţi să înveţe să citească sau să-şi îmbunătăţească deprinderile de citire. Când apare o astfel de necesitate locală, congregaţiile se străduiesc să organizeze cursuri de alfabetizare, folosind ca manual publicaţia Apply Yourself to Reading and Writing (Străduiţi-vă să scrieţi şi să citiţi corect). Mii de persoane au beneficiat din plin de pe urma acestor măsuri. Având nevoie de cititori buni, unele congregaţii au organizat cursuri de citire complementare Şcolii de Minister Teocratic. Chiar şi atunci când nu ai la dispoziţie astfel de cursuri, poţi face progrese frumoase citind zilnic cu voce tare, precum şi asistând şi participând cu regularitate la Şcoala de Minister Teocratic.

Din nefericire, din cauza comicsurilor şi a televizorului, de exemplu, multe persoane neglijează cititul. Urmărirea ore în şir a programelor TV şi lipsa aproape totală a lecturii ne pot împiedica să ne dezvoltăm deprinderile de citire şi capacitatea de a gândi clar şi de a ne exprima corect.

„Sclavul fidel şi prevăzător“ ne furnizează publicaţii care ne ajută să înţelegem Biblia şi care conţin o multitudine de informaţii referitoare la chestiuni spirituale fundamentale (Mat. 24:45; 1 Cor. 2:12, 13). De asemenea, aceste publicaţii ne ţin la curent cu evenimentele mondiale importante şi cu semnificaţia lor, ne ajută să cunoaştem mai bine lumea înconjurătoare şi ne învaţă cum să depăşim problemele. Dar, mai presus de toate, ne arată cum îi putem sluji lui Dumnezeu pentru a obţine aprobarea sa. Această lectură sănătoasă te va ajuta să progresezi spiritualiceşte.

Evident, cititul nu este în sine o virtute. Această capacitate trebuie folosită cum se cuvine. Ca şi mâncatul, lectura trebuie să se facă selectiv. Ai mânca ceva nehrănitor sau otrăvitor? În mod asemănător, gândeşte-te dacă merită să citeşti, chiar şi ocazional, un material dăunător minţii şi inimii! Materialul pe care vrem să-l lecturăm trebuie să fie la înălţimea principiilor biblice. Înainte de a decide ce vei citi, este bine să ai în vedere texte precum Eclesiastul 12:12, 13; Efeseni 4:22–24; 5:3, 4; Filipeni 4:8; Coloseni 2:8; 1 Ioan 2:15–17 şi 2 Ioan 10.

Importanţa unei motivaţii corecte reiese clar din analizarea Evangheliilor. În Evanghelia după Matei, de exemplu, îl găsim pe Isus punându-le întrebări unor conducători religioşi versaţi în Lege. Înainte de a da răspunsuri biblice la întrebările lor viclene, el i-a întrebat: „Nu aţi citit?“ şi „Nu aţi citit niciodată aceasta?“ (Mat. 12:3, 5; 19:4; 21:16, 42; 22:31). Ce putem învăţa de aici? Că, având o motivaţie greşită când citim, putem ajunge la concluzii eronate sau putem să nu înţelegem nimic. Fariseii citeau Scripturile crezând că prin intermediul lor vor obţine viaţă veşnică. Dar, conform cuvintelor lui Isus, această recompensă nu li se acordă celor ce nu-l iubesc pe Dumnezeu şi nu acceptă mijlocul de salvare oferit de El (Ioan 5:39–43). Deoarece fariseii aveau intenţii egoiste, multe dintre concluziile lor erau greşite.

Iubirea faţă de Iehova este cea mai sinceră motivaţie pentru a-i citi Cuvântul. Ea ne îndeamnă să aflăm care este voinţa lui Dumnezeu, deoarece iubirea „se bucură cu adevărul“ (1 Cor. 13:6). Chiar dacă în trecut poate că nu ne plăcea să citim, iubindu-l pe Iehova „cu toată mintea“ vom fi impulsionaţi să ne folosim capacităţile intelectuale pentru a înmagazina cunoştinţă despre Dumnezeu (Mat. 22:37). Iubirea trezeşte interesul, iar interesul ne stimulează să învăţăm.

Citirea este indisolubil legată de capacitatea de recunoaştere a cuvintelor. Chiar în acest moment, în timp ce citeşti, recunoşti cuvintele şi îţi aminteşti semnificaţia lor. Îţi poţi accelera ritmul citirii dacă îţi lărgeşti câmpul de citire. În loc să te opreşti asupra fiecărui cuvânt, încearcă să cuprinzi cu privirea mai multe cuvinte deodată. Pe măsură ce-ţi vei dezvolta această capacitate, vei vedea că vei înţelege mai bine ceea ce citeşti.

Când ai însă de citit un material mai dificil, vei putea obţine rezultate mai bune, folosindu-te de încă o metodă. Îndemnându-l pe Iosua să citească Scripturile, Iehova a spus: „Această carte a legii să nu se depărteze de gura ta şi va trebui să citeşti în ea în şoaptă zi şi noapte“ (Ios. 1:8, NW). De obicei, vorbim în şoaptă când medităm la ceva. De aceea, termenul ebraic redat prin ‘a citi în şoaptă’ este tradus şi prin „a medita“ (Ps. 63:6; 77:12; 143:5, NW). Când medităm, gândim profund, fără să ne grăbim. Dacă vom medita la ceea ce citim, Cuvântul lui Dumnezeu ne va influenţa mai profund mintea şi inima. Pentru cei ce vor să umble pe căile lui Iehova, Biblia este de o mare valoare. Ea conţine profeţii, sfaturi, proverbe, poezii, sentinţe divine, detalii referitoare la scopul lui Iehova şi o multitudine de exemple reale. Ce util este să o citim în aşa fel încât să ne-o întipărim adânc în minte şi în inimă!

Când citeşti, trăieşte fiecare scenă descrisă. Încearcă să vezi personajele cu ochii minţii şi să te transpui în situaţia lor. Şi nu ne este greu să facem asta când citim o relatare precum cea despre David şi Goliat, din 1 Samuel, capitolul 17! Dar chiar şi detaliile din Exodul şi Leviticul privitoare la construirea tabernacolului sau la instalarea preoţiei vor prinde viaţă dacă îţi vei imagina dimensiunile cortului şi materialele folosite la ridicarea lui sau mirosul de tămâie, cerealele prăjite şi animalele aduse ca holocaust. Gândeşte-te cât de solemn trebuie să fi fost serviciul preoţesc (Luca 1:8–10)! Dacă te vei implica atât mental, cât şi sufleteşte, vei putea să înţelegi semnificaţia lucrurilor citite şi să le memorezi.

Însă, dacă nu eşti atent când citeşti, mintea poate să-ţi vagabondeze. Poate că te uiţi la pagină, dar gândurile tale sunt departe. Se aude muzică? Merge televizorul? Vorbesc ai tăi prin preajmă? Cel mai bine ar fi să citeşti într-un loc liniştit. Uneori, s-ar putea să nu te poţi concentra din cauza stării în care te afli. Poate că ai avut o zi plină. Şi ce uşor este să te gândeşti la activităţile din cursul zilei! Desigur, e bine să meditezi la ceea ce ai făcut peste zi, dar nu în timp ce citeşti! Probabil că la început reuşeşti să te concentrezi sau poate că, înainte de a începe să citeşti, te rogi. Apoi însă, în timpul lecturii, gândurile tale încep să hoinărească. Nu renunţa. Impune-ţi să te concentrezi asupra materialului. Treptat, vei ajunge să faci progrese.

Dar ce poţi face când dai peste un cuvânt pe care nu-l înţelegi? Unii termeni nefamiliari nouă sunt, probabil, definiţi sau explicaţi în text. Pe alţii îi poţi înţelege citind contextul. Dacă nu cunoşti un cuvânt, fă-ţi timp să-l cauţi în dicţionar, în cazul în care ai unul, sau notează-ţi-l şi întreabă mai târziu pe cineva ce înseamnă. Folosind această metodă, îţi vei îmbogăţi vocabularul şi vei reuşi să înţelegi mai bine ceea ce citeşti.

Când i-a spus lui Timotei să continue să se dedice citirii, apostolul Pavel s-a referit în special la citirea în folosul altora (1 Tim. 4:13). A citi bine în public înseamnă mai mult decât a rosti cuvinte. Cititorul trebuie să înţeleagă sensul cuvintelor şi să sesizeze ideile pe care acestea le exprimă. Doar aşa va putea să transmită corect ideile şi starea emoţională a personajelor. Dar aceasta pretinde, bineînţeles, o pregătire minuţioasă şi exerciţiu. Iată de ce a dat Pavel următorul îndemn: „Continuă să te dedici citirii publice“. La Şcoala de Minister Teocratic vei fi bine instruit în arta citirii publice.

„Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă“ (Prov. 21:5). Cât de adevărate sunt aceste cuvinte în ce priveşte dorinţa noastră de a citi! Pentru a avea „belşug“, trebuie să ne planificăm în mod judicios timpul, astfel încât să nu permitem altor activităţi să ne distragă.

Când citeşti? Reuşeşti să te concentrezi mai bine dimineaţa devreme, sau după-amiaza? Dacă-ţi poţi rezerva zilnic măcar 15–20 de minute pentru lectură, vei rămâne uimit de rezultate. Tot secretul stă în regularitate.

Pentru ce a ales Iehova ca scopurile sale măreţe să fie aşternute într-o carte? Pentru ca oamenii să-i poată consulta Cuvântul scris şi să reflecteze la lucrările Sale minunate, vorbindu-le despre ele copiilor lor şi întipărindu-li-le în minte (Ps. 78:5–7). Cel mai bun mod de a ne dovedi aprecierea faţă de generozitatea lui Dumnezeu este acela de a ne strădui să citim cât mai bine din Cuvântul său dătător de viaţă.