Să căutăm stăruitor binecuvântarea lui Iehova
„[Dumnezeu] devine răsplătitorul celor ce îl caută stăruitor.“ (EVR. 11:6)
1, 2. a) Cum încearcă mulţi oameni să obţină binecuvântarea divină? b) De ce ar trebui să ne preocupe obţinerea binecuvântării lui Iehova?
„DUMNEZEU să te binecuvânteze!“ În unele ţări, oamenii obişnuiesc să spună aceste cuvinte când cineva strănută. Preoţii din diferite religii binecuvântează adesea oameni, animale sau obiecte. Pentru a primi o binecuvântare, unele persoane călătoresc în anumite locuri considerate sfinte. Până şi politicienii şi-au făcut obiceiul să ceară binecuvântarea lui Dumnezeu asupra naţiunii lor. Credeţi că astfel de cereri sunt potrivite? Sunt ele ascultate? Cine primeşte cu adevărat binecuvântarea lui Dumnezeu şi de ce?
2 Iehova a prezis că, în ultimele zile, urma să aibă un popor curat şi paşnic, alcătuit din oameni din toate naţiunile. Acesta avea să predice vestea bună despre Regat până la marginile pământului în pofida urii şi a opoziţiei (Is. 2:2–4; Mat. 24:14; Rev. 7:9, 14). Noi, cei care am acceptat responsabilitatea de a face parte din acest popor, dorim binecuvântarea lui Dumnezeu şi chiar avem nevoie de ea întrucât, fără aceasta, nu am putea niciodată să înfăptuim voinţa divină (Ps. 127:1). Dar cum putem obţine binecuvântarea lui Dumnezeu?
Dumnezeu îi binecuvântează pe cei ascultători
3. De ce anume puteau fi siguri israeliţii dacă ascultau de Dumnezeu?
3 (Citeşte Proverbele 10:6, 7.) Chiar înainte ca naţiunea Israel să intre în Ţara Promisă, Iehova le-a spus israeliţilor că aveau să se bucure de ocrotire şi de prosperitate deosebită dacă ascultau de glasul său (Deut. 28:1, 2). Binecuvântările lui Iehova aveau ‘să vină peste’ ei şi ‘să-i ajungă din urmă’. Cu alte cuvinte, cei ascultători puteau fi siguri că vor fi binecuvântaţi.
4. Ce implică adevărata ascultare?
4 Însă cu ce atitudine trebuiau să asculte israeliţii? În Legea sa, Iehova arătase clar că poporul avea să-şi atragă dezaprobarea dacă nu-i slujea „cu voie bună şi cu bucurie a inimii“. (Citeşte Deuteronomul 28:45–47.) Iehova merită mai mult decât o ascultare mecanică. În fond, chiar şi animalele şi demonii pot asculta în mod mecanic de porunci concrete (Mar. 1:27; Iac. 3:3). Ascultarea autentică de Dumnezeu este o expresie a iubirii faţă de el. Ea este caracterizată de bucurie, ce izvorăşte din credinţa că poruncile sale nu sunt împovărătoare şi că el „devine răsplătitorul celor ce îl caută stăruitor“ (Evr. 11:6; 1 Ioan 5:3).
5. Cum îl ajuta pe un israelit încrederea în promisiunea lui Iehova să dea ascultare legii consemnate în Deuteronomul 15:7, 8?
5 Să ne gândim cum se putea dovedi o astfel de ascultare prin respectarea legii consemnate în Deuteronomul 15:7, 8. (Citeşte.) Aplicarea fără tragere de inimă a acestei legi ar fi îmbunătăţit într-o oarecare măsură situaţia celor săraci. Dar ar fi promovat bune relaţii sau un climat de prietenie între membrii poporului lui Dumnezeu? Ar fi reflectat credinţă în capacitatea lui Iehova de a se îngriji de slujitorii săi şi apreciere pentru ocazia de a oglindi generozitatea sa? Nicidecum! Dumnezeu observa starea inimii celui ce manifesta generozitate autentică şi promitea că îl va binecuvânta în toată munca lui şi în tot ce întreprindea (Deut. 15:10). Încrederea în această promisiune îndemna la acţiune şi avea drept rezultat bogate binecuvântări (Prov. 28:20).
6. Ce încredere ne insuflă versetul din Evrei 11:6?
6 Pe lângă credinţa că Iehova este Răsplătitorul slujitorilor săi, versetul din Evrei 11:6 scoate în evidenţă încă o condiţie pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu. Să observăm că Iehova îi răsplăteşte pe cei care „îl caută stăruitor“. Expresia din limba originală transmite ideea de eforturi intense, concentrate în vederea atingerii unui obiectiv. Câtă încredere ne insuflă acest verset: Dacă facem eforturi stăruitoare putem fi siguri că vom fi binecuvântaţi! Cel ce promite binecuvântarea este singurul Dumnezeu adevărat, care „nu poate să mintă“ (Tit 1:2). El a demonstrat de-a lungul mileniilor că promisiunile sale sunt demne de încredere. Cuvântul său nu dă greş niciodată; se împlineşte întotdeauna (Is. 55:11). Astfel, putem fi pe deplin convinşi că, dacă dovedim prin acţiunile noastre o credinţă autentică, El va deveni şi Răsplătitorul nostru.
7. Cum putem avea parte de binecuvântare prin intermediul „seminţei“ lui Avraam?
7 Isus Cristos s-a dovedit a fi partea principală a „seminţei“ lui Avraam, prin intermediul căreia a fost promisă o binecuvântare. Creştinii unşi constituie partea secundară a „seminţei“ prezise. Ei au primit misiunea de ‘a anunţa pretutindeni virtuţile celui care i-a chemat din întuneric la lumina sa minunată’ (Gal. 3:7–9, 14, 16, 26–29; 1 Pet. 2:9). Nu putem fi în relaţii bune cu Iehova dacă îi nesocotim pe cei numiţi de Isus să se îngrijească de bunurile sale. Fără ajutorul ‘sclavului fidel şi prevăzător’ nu am putea înţelege pe deplin semnificaţia lucrurilor pe care le citim în Cuvântul lui Dumnezeu şi nici nu am şti cum să le aplicăm (Mat. 24:45–47). Punând în practică ceea ce învăţăm din Scripturi, putem fi siguri că vom avea parte de binecuvântarea lui Dumnezeu.
Să ne concentrăm asupra voinţei lui Dumnezeu
8, 9. Cum a dovedit Iacob prin eforturile sale că avea încredere în promisiunea lui Iehova?
8 Când ne gândim la necesitatea de a depune eforturi susţinute pentru a obţine binecuvântarea lui Dumnezeu, probabil ne vine în minte exemplul patriarhului Iacob. El nu ştia cum avea să se împlinească promisiunea pe care i-o făcuse Dumnezeu lui Avraam, însă era convins că Iehova avea să facă din urmaşii acestuia o mare naţiune. Astfel, în anul 1781 î.e.n., Iacob a plecat în Haran pentru a-şi găsi o soţie. El nu căuta doar o parteneră alături de care să aibă o viaţă plăcută; el căuta o închinătoare a lui Iehova care să preţuiască valorile spirituale şi care să fie o mamă bună pentru copiii săi.
9 Ştim că Iacob a întâlnit-o pe Rahela, care îi era rudă. S-a îndrăgostit de ea şi, ca să o poată lua de soţie, a acceptat să lucreze şapte ani pentru tatăl ei, Laban. Aceasta nu a fost doar o frumoasă poveste de dragoste. Iacob cunoştea foarte bine promisiunea pe care Atotputernicul Dumnezeu i-o făcuse bunicului său Avraam şi pe care i-o reînnoise tatălui său, Isaac (Gen. 18:18; 22:17, 18; 26:3–5, 24, 25). La rândul său, Isaac îi spusese lui Iacob: „Dumnezeul Atotputernic te va binecuvânta, te va face roditor, te va înmulţi şi vei fi o adunare de popoare. El îţi va da binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţei tale cu tine, ca să iei în stăpânire ţara în care locuieşti ca străin şi pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam“ (Gen. 28:3, 4). Prin urmare, eforturile depuse de Iacob pentru a-şi găsi o soţie potrivită şi pentru a-şi întemeia o familie au reflectat încrederea sa în promisiunea lui Iehova.
10. De ce l-a binecuvântat Iehova pe Iacob?
10 Iacob nu a căutat să acumuleze bogăţii pentru familia sa. El s-a concentrat asupra moştenirii spirituale şi asupra înfăptuirii voinţei divine. Iacob a fost hotărât să facă tot ce-i stătea în putinţă pentru a obţine binecuvântarea lui Dumnezeu în pofida obstacolelor. El a manifestat această atitudine până la anii bătrâneţii. Iehova a apreciat atitudinea lui şi l-a binecuvântat. (Citeşte Geneza 32:24–29.)
11. Ce eforturi trebuie să facem în armonie cu voinţa revelată a lui Dumnezeu?
11 Asemenea lui Iacob, nu cunoaştem toate detaliile privind realizarea scopului divin. Totuşi, studiind Cuvântul lui Dumnezeu, înţelegem în linii mari la ce să ne aşteptăm în ce priveşte „ziua lui Iehova“ (2 Pet. 3:10, 17). De pildă, nu ştim cu exactitate când va veni această zi, însă ştim că este aproape. De aceea, în timpul scurt care a mai rămas, depunem o mărturie temeinică, având încredere în Cuvântul lui Dumnezeu, care ne spune că, făcând aşa, ne vom salva atât pe noi, cât şi pe cei care ne ascultă (1 Tim. 4:16).
12. De ce anume putem fi siguri?
12 Ştim că sfârşitul acestui sistem poate veni în orice moment; timpul fixat de Iehova pentru a interveni nu depinde de faptul de a i se depune mărturie fiecărui om de pe pământ (Mat. 10:23). Mai mult, primim îndrumarea necesară pentru a îndeplini lucrarea de predicare cu eficienţă. Plini de credinţă, noi participăm la această lucrare folosindu-ne cât mai bine capacităţile, precum şi resursele de care dispunem. Nu ştim câţi oameni din teritoriul nostru vor reacţiona favorabil la mesajul pe care îl transmitem. (Citeşte Eclesiastul 11:5, 6.) Dar ştim că misiunea noastră este să predicăm, având încredere că Iehova ne va binecuvânta (1 Cor. 3:6, 7). Putem fi siguri că el vede eforturile noastre asidue şi că, prin intermediul spiritului său sfânt, ne va da îndrumările concrete de care vom avea nevoie (Ps. 32:8).
Să căutăm ajutorul spiritului sfânt
13, 14. Cum s-a observat de-a lungul timpului că spiritul sfânt îi poate face capabili pe slujitorii lui Dumnezeu să-i îndeplinească lucrarea?
13 Dar ce putem face dacă simţim că nu suntem capabili să ne achităm de o anumită sarcină sau de responsabilitatea de a predica? Trebuie să-i cerem lui Iehova spiritul sfânt, care ne va ajuta să ne folosim mai bine capacităţile în serviciul său. (Citeşte Luca 11:13.) Spiritul lui Dumnezeu îi poate face pe oameni capabili să îndeplinească o lucrare sau o responsabilitate teocratică, indiferent de situaţia sau de experienţa lor anterioară. De exemplu, imediat după exodul din Egipt, spiritul lui Dumnezeu i-a ajutat pe israeliţi, care fuseseră păstori şi sclavi, să-şi învingă duşmanii deşi nu aveau experienţă în luptă (Ex. 17:8–13). La scurt timp după aceea, spiritul sfânt i-a înzestrat cu pricepere pe Beţaleel şi pe Oholiab ca să realizeze splendidele proiecte arhitecturale primite de la Dumnezeu pentru tabernacol (Ex. 31:2–6; 35:30–35).
14 Acelaşi spirit puternic i-a susţinut şi pe slujitorii lui Dumnezeu din timpurile moderne când a fost nevoie să fie înfiinţată o tipografie pentru a satisface necesităţile organizaţiei. Într-o scrisoare, fratele Robert Martin, supraveghetorul de atunci al tipografiei, relata ce se realizase în 1927. „Exact la momentul potrivit, Domnul a deschis uşa şi ne-am pomenit cu o mare [presă] rotativă, despre ale cărei componente nu ştiam nimic, aşa cum nu ştiam nimic nici despre modul ei de funcţionare. Dar Domnul ştie să dea pricepere minţii celor care i s-au dedicat cu totul. . . . În doar câteva săptămâni, am reuşit să facem presa să meargă strună; şi merge strună şi acum, realizând lucruri pe care nici măcar producătorii ei nu ştiau că le poate face.“ Iehova binecuvântează şi în prezent astfel de eforturi sincere.
15. Cum ne încurajează cuvintele din Romani 8:11 când ne confruntăm cu tentaţii?
15 Spiritul lui Iehova acţionează în diferite moduri. Toţi slujitorii lui Dumnezeu pot primi acest spirit, care îi ajută să depăşească obstacole aparent de netrecut. Simţim uneori că nu avem putere să rezistăm unei tentaţii? Cuvintele lui Pavel consemnate în Romani 7:21, 25 şi 8:11 sunt foarte încurajatoare. Într-adevăr, „spiritul celui ce l-a sculat pe Isus din morţi“ poate acţiona în folosul nostru, dându-ne putere să câştigăm lupta împotriva dorinţelor cărnii. Aceste cuvinte le-au fost adresate creştinilor unşi de spirit, însă principiul ce se desprinde din ele este valabil pentru toţi slujitorii lui Dumnezeu. Toţi obţinem viaţă manifestând credinţă în Cristos, luptând pentru a suprima dorinţele nepotrivite şi trăind în armonie cu îndrumările spiritului.
16. Ce trebuie să facem pentru a primi spiritul sfânt al lui Dumnezeu?
16 Dar ne putem aştepta să primim de la Dumnezeu forţa sa activă fără să facem vreun efort? Nu. Pe lângă faptul de a cere spiritul sfânt în rugăciune, trebuie să studiem cu conştiinciozitate Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu (Prov. 2:1–6). În plus, spiritul lui Dumnezeu acţionează asupra congregaţiei creştine. Participând cu regularitate la întruniri demonstrăm că dorim ‘să auzim ce le spune congregaţiilor spiritul’ (Rev. 3:6). Mai mult, trebuie să reacţionăm cu umilinţă la ceea ce învăţăm. În Proverbele 1:23 găsim următorul sfat: „Întoarceţi-vă şi daţi atenţie mustrării mele! Atunci voi face ca spiritul meu să se reverse peste voi“. Da, Dumnezeu le dă spirit sfânt „celor ce ascultă de el ca stăpânitor“ (Fap. 5:32).
17. Cu ce am putea compara efectul pe care îl are binecuvântarea lui Dumnezeu asupra eforturilor noastre?
17 Într-adevăr, pentru a obţine binecuvântarea lui Dumnezeu sunt necesare eforturi stăruitoare. Totuşi, să nu uităm că lucrurile bune pe care Iehova le oferă cu generozitate slujitorilor săi nu pot fi puse doar pe seama muncii lor asidue. Efectul pe care îl are binecuvântarea lui Dumnezeu asupra eforturilor noastre poate fi asemănat cu efectul pe care îl are hrana sănătoasă asupra corpurilor noastre. Dumnezeu ne dă hrana. De asemenea, el ne-a creat în aşa fel încât consumarea hranei să ne procure plăcere, iar corpul nostru să-şi extragă substanţele nutritive necesare. Noi nu înţelegem pe deplin nici cum ajunge hrana să conţină substanţe nutritive, nici cum produce energie corpul nostru din alimentele pe care le consumăm. Ştim doar că acest proces are loc şi că noi ne facem partea mâncând. Dacă alegem să consumăm alimente hrănitoare, rezultatele sunt şi mai bune. În mod asemănător, Iehova ne face cunoscute cerinţele pentru viaţă veşnică şi ne oferă ajutorul necesar pentru a le îndeplini. În realitate, el face aproape totul şi, de aceea, meritele îi revin lui. Însă, pentru a fi binecuvântaţi, trebuie să ne facem partea acţionând în armonie cu voinţa sa (Hag. 2:18, 19).
18. Care ar trebui să fie hotărârea noastră, şi de ce?
18 Aşadar, să punem suflet în tot ceea ce facem în serviciul lui Iehova! Să ne bizuim întotdeauna pe El! (Mar. 11:23, 24) Să fim siguri că „oricine caută găseşte“ (Mat. 7:8). Creştinii unşi vor fi binecuvântaţi cu „coroana vieţii“ cereşti (Iac. 1:12). Cei care fac parte dintre „alte oi“ ale lui Cristos şi care se străduiesc să fie binecuvântaţi prin sămânţa lui Avraam vor avea bucuria de a-l auzi pe Stăpânul lor spunând: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, şi moşteniţi regatul pregătit pentru voi de la întemeierea lumii!“ (Ioan 10:16; Mat. 25:34). Da, „cei binecuvântaţi de [Dumnezeu] vor stăpâni pământul“ şi „vor locui pentru totdeauna pe el“ (Ps. 37:22, 29).
Puteţi să explicaţi?
• Ce implică adevărata ascultare?
• Cum putem obţine binecuvântarea lui Dumnezeu?
• Cum putem primi spiritul sfânt al lui Dumnezeu şi cum poate acţiona el în folosul nostru?
[Legenda ilustraţiei/fotografiei de la pagina 9]
Iacob s-a luptat cu un înger pentru a primi binecuvântarea lui Iehova.
Manifeşti şi tu aceeaşi atitudine ca a lui Iacob depunând eforturi stăruitoare?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]
Spiritul lui Dumnezeu i-a înzestrat cu pricepere pe Beţaleel şi pe Oholiab ca să facă o lucrare excelentă