„Apropiaţi-vă de Dumnezeu“

„Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi.“ — IACOV 4:8.

 1, 2. a) Ce pretind mulţi oameni de azi? b) Ce îndemn a dat Iacov, şi de ce era necesar acesta?

„DUMNEZEU este cu noi.“ Aceste cuvinte apar pe embleme naţionale, ba chiar şi pe uniforme de soldaţi. „Ne încredem în Dumnezeu“ putem citi pe nenumărate monede şi bancnote aflate în circulaţie. Deseori îi auzim pe oameni pretinzând că sunt în relaţii strânse cu Dumnezeu. Dar nu sunteţi de părere că a fi cu adevărat în relaţii strânse cu Dumnezeu presupune mult mai mult decât a vorbi despre aceasta sau a afişa sloganuri?

² Biblia arată că putem să ne apropiem de Dumnezeu. Dar trebuie să depunem eforturi. Chiar şi unii creştini unşi din secolul I au trebuit să-şi întărească relaţiile cu Iehova Dumnezeu. Iacov, un supraveghetor creştin, a găsit de cuviinţă să-i avertizeze pe unii cu privire la tendinţele carnale şi la întinarea spirituală. Sfaturile sale conţin şi un îndemn plin de forţă: „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi“ (Iacov 4:1–12). La ce s-a referit Iacov prin expresia „apropiaţi-vă“?

 3, 4. a) Ce anume li se amintea, probabil, cititorilor din secolul I ai lui Iacov prin expresia „apropiaţi-vă de Dumnezeu“? b) De ce suntem siguri că putem să ne apropiem de Dumnezeu?

³ Iacov a folosit o expresie cunoscută multora dintre cititorii săi. În Legea mozaică erau date instrucţiuni concrete pentru preoţi care le arătau cum să se „apropie“ de Iehova în folosul poporului (Exodul 19:22). Astfel, cititorilor lui Iacov li se amintea, probabil, că privilegiul de a te apropia de Iehova nu trebuie privit cu superficialitate. Iehova ocupă cea mai înaltă poziţie din univers.

⁴ În plus, aşa cum remarcă un biblist, „acest îndemn [din Iacov 4:8] dezvăluie un puternic optimism“. Iacov ştia că Iehova, în iubirea sa, i-a invitat întotdeauna pe oamenii imperfecţi să se apropie de El (2 Cronici 15:2). Jertfa lui Isus le-a deschis oamenilor calea de a se apropia de Iehova într-un mod mai deplin (Efeseni 3:11, 12). În prezent, calea spre Dumnezeu este deschisă pentru milioane de oameni! Dar cum putem profita de această minunată posibilitate? Vom analiza pe scurt trei modalităţi de a ne apropia de Iehova Dumnezeu.

Să continuăm să ‘asimilăm cunoştinţă’ despre Dumnezeu

 5, 6. Cum reiese din exemplul tânărului Samuel ce înseamnă a ‘asimila cunoştinţă’ despre Dumnezeu?

⁵ Potrivit cu Ioan 17:3, Isus a spus: „Aceasta înseamnă viaţă veşnică: ca ei să asimileze cunoştinţă despre tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi despre acela pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos“. Multe traduceri redau acest verset puţin diferit de Traducerea lumii noi. În loc să folosească expresia „să asimileze cunoştinţă“, ele redau verbul din original pur şi simplu prin „să cunoască“ pe Dumnezeu sau „cunoaşterea“ lui Dumnezeu. Totuşi o serie de erudiţi afirmă că sensul cuvântului din originalul grecesc este mai amplu, referindu-se la un proces continuu, care poate avea ca rezultat cunoaşterea îndeaproape a cuiva.

⁶ A ajunge să-l cunoşti îndeaproape pe Dumnezeu nu era o idee nouă în zilele lui Isus. De pildă, în Scripturile ebraice, citim că, atunci când era copil, Samuel „nu cunoştea încă pe DOMNUL“ (1 Samuel 3:7). Dar înseamnă aceasta că Samuel nu ştia mai nimic despre Dumnezeul său? Nu, deoarece părinţii săi şi preoţii îl învăţaseră, fără îndoială, multe lucruri. Un biblist afirmă însă că termenul ebraic folosit în acest verset se poate referi „la cunoaşterea mai îndeaproape“. Samuel nu ajunsese încă să-l cunoască îndeaproape pe Iehova, aşa cum l-a cunoscut mai târziu, când a slujit ca purtător de cuvânt al lui Iehova. Pe măsură ce creştea, Samuel ajungea să-l cunoască cu adevărat pe Iehova, dezvoltând relaţii strânse cu el. — 1 Samuel 3:19, 20.

 7, 8. a) De ce nu ar trebui să ne sperie gândul de a analiza învăţăturile mai profunde ale Bibliei? b) Care sunt unele adevăruri profunde din Cuvântul lui Dumnezeu pe care ar fi bine să le studiem?

⁷ Asimilaţi voi cunoştinţă despre Iehova în aşa fel încât să ajungeţi să-l cunoaşteţi îndeaproape? În acest scop, trebuie să „nutriţi o dorinţă fierbinte“ pentru hrana spirituală furnizată de Dumnezeu (1 Petru 2:2). Nu vă limitaţi la doctrinele elementare. Căutaţi să asimilaţi unele dintre învăţăturile mai profunde ale Bibliei (Evrei 5:12–14). Vă sperie cumva gândul de a analiza aceste învăţături? Consideraţi că sunt prea grele pentru voi? Dacă da, amintiţi-vă că Iehova este „Marele Instructor“ (Isaia 30:20, NW). El ştie cum să transmită adevăruri profunde unor minţi umane imperfecte. Şi el vă poate binecuvânta eforturile sincere de a-i înţelege învăţăturile. — Psalmul 25:4.

⁸ N-am putea oare să ne examinăm cu privire la unele dintre „lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 2:10)? Acestea nu sunt subiecte anoste de genul celor dezbătute de teologi şi clerici. Ele sunt doctrine importante prin intermediul cărora putem pătrunde în inima şi mintea Tatălui nostru iubitor, descoperind lucruri fascinante. De exemplu, răscumpărarea, ‘secretul sacru’ şi diferitele legăminte încheiate de Iehova pentru a-şi binecuvânta poporul şi pentru a-şi realiza scopurile, precum şi multe alte subiecte asemenea lor, pot constitui surse de informaţii deosebit de plăcute şi care ne aduc satisfacţie, ideale pentru cercetările noastre şi pentru studiul personal. — 1 Corinteni 2:7.

 9, 10. a) De ce este periculoasă mândria, şi ce anume ne va ajuta să o evităm? b) De ce trebuie să ne străduim să fim umili când este vorba despre cunoştinţa lui Iehova?

⁹ În timp ce acumulăm tot mai multe informaţii despre adevărurile spirituale mai profunde, trebuie să fim atenţi la pericolul pe care îl comportă cunoştinţa, şi anume mândria (1 Corinteni 8:1). Mândria este periculoasă deoarece îi înstrăinează pe oameni de Dumnezeu (Proverbele 16:5; Iacov 4:6). Să nu uităm că nici un om nu are motive să se laude cu ceea ce ştie. Iată ce citim în acest sens în introducerea unei cărţi ce evaluează cele mai recente descoperiri ştiinţifice: „Cu cât aflăm mai multe lucruri, cu atât ne dăm seama cât de puţin ştim de fapt. . . . Toate lucrurile pe care le-am aflat sunt nesemnificative în comparaţie cu ceea ce mai avem de aflat“. O astfel de umilinţă este plăcută. Gândindu-ne acum la cel mai mare tezaur de cunoştinţe — cunoştinţa lui Iehova Dumnezeu — avem şi mai multe motive să rămânem umili. De ce?

¹⁰ Să observăm următoarele declaraţii biblice referitoare la Iehova. „Cât de adânci sunt gândurile Tale!“ (Psalmul 92:5). „Înţelepciunea lui [Iehova] este fără margini“ (Psalmul 147:5). „Priceperea Lui nu poate fi pătrunsă“ (Isaia 40:28). „O, adâncimea bogăţiei şi înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu!“ (Romani 11:33). Fără îndoială, niciodată nu vom ajunge să ştim totul despre Iehova (Eclesiastul 3:11). El ne-a învăţat multe lucruri minunate, însă ne va pune întotdeauna la dispoziţie un tezaur nesecat de cunoştinţe pe care să-l explorăm tot mai mult. Nu-i aşa că această perspectivă ne entuziasmează, dar ne şi îndeamnă să fim umili? Aşadar, în timp ce învăţăm, să folosim cunoştinţa ca pe un mijloc de a ne apropia de Iehova şi de a-i ajuta şi pe alţii să facă la fel, şi să nu o considerăm niciodată un motiv de a ne arăta superiori altora. — Matei 23:12; Luca 9:48.

Să ne exprimăm iubirea faţă de Iehova

11, 12. a) Cum ar trebui să ne influenţeze cunoştinţa pe care o asimilăm despre Iehova? b) Ce anume arată dacă iubirea cuiva pentru Dumnezeu este autentică?

¹¹ Apostolul Pavel a asociat pe bună dreptate cunoştinţa cu iubirea. El a scris: „Iată ce continuu să cer în rugăciunile mele: ca iubirea voastră să abunde din ce în ce mai mult în cunoştinţă exactă şi în discernământ deplin“ (Filipeni 1:9). Fiecare adevăr preţios pe care îl învăţăm despre Iehova şi scopurile sale ar trebui, nu să ne umfle de mândrie, ci să ne ajute să-l iubim mai mult pe Tatăl nostru ceresc.

¹² Desigur, mulţi pretind că îl iubesc pe Dumnezeu însă faptele lor dovedesc contrariul. Poate că inima le este într-adevăr plină de sentimente puternice. Astfel de sentimente sunt bune, ba chiar lăudabile, când au la bază cunoştinţa exactă. Dar ele în sine nu se ridică la înălţimea adevăratei iubiri faţă de Dumnezeu. De ce? Remarcaţi cum defineşte Cuvântul lui Dumnezeu această iubire: „Iată ce înseamnă iubirea de Dumnezeu: să respectăm poruncile sale“ (1 Ioan 5:3). Aşadar, iubirea pentru Iehova este autentică numai dacă este exprimată prin acţiuni ce denotă ascultare.

13. Cum ne ajută teama sfântă să ne demonstrăm iubirea pentru Iehova?

¹³ Teama sfântă ne va ajuta să ascultăm de Iehova. Acest sentiment profund de admiraţie şi respect faţă de Iehova se naşte prin asimilarea cunoştinţei despre el, adică atunci când învăţăm despre sfinţenia, gloria, puterea, dreptatea, înţelepciunea şi iubirea sa nemărginite. Această teamă este esenţială pentru a ne apropia de el. De fapt, observaţi ce se spune în Psalmul 25:14: „Prietenia DOMNULUI este cu cei care se tem de El“. Aşadar, dacă avem o teamă sănătoasă de a nu-i displăcea iubitorului nostru Tată ceresc, vom putea să ne apropiem de el. Teama sfântă ne va ajuta să dăm ascultare sfatului înţelept consemnat în Proverbele 3:6: „Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările“. Ce înseamnă aceasta?

14, 15. a) Care sunt unele dintre deciziile pe care trebuie să le luăm zilnic? b) Cum putem să luăm decizii într-un mod care să reflecte teamă sfântă?

¹⁴ În fiecare zi trebuie să luăm decizii, mari sau mici. De pildă, ce gen de conversaţii vom purta cu colegii de şcoală, cu colegii de muncă sau cu vecinii (Luca 6:45)? Vom munci cu sârguinţă ca să ne achităm de sarcinile primite sau vom căuta să scăpăm de ele cât mai repede şi cu cât mai puţin efort (Coloseni 3:23)? Ne vom apropia de cei care arată că îl iubesc puţin sau chiar deloc pe Iehova sau ne vom strădui să ne întărim relaţiile cu cei ce au preocupări spirituale (Proverbele 13:20)? Ce vom face ca să promovăm interesele Regatului lui Dumnezeu, chiar dacă este vorba despre lucruri mici (Matei 6:33)? Dacă, atunci când luăm decizii în viaţa de zi cu zi, ne ghidăm după principii biblice cum sunt cele de mai sus, înseamnă că îl recunoaştem într-adevăr pe Iehova ‘în toate căile noastre’.

¹⁵ De fapt, de fiecare dată când luăm o decizie, ar trebui să ne călăuzească următorul gând: Ce ar vrea Iehova să fac? Cum i-ar plăcea cel mai mult să acţionez (Proverbele 27:11)? A manifesta teamă sfântă în acest fel constituie o modalitate excelentă de a ne exprima iubirea faţă de Iehova. Teama sfântă ne va îndemna totodată să rămânem curaţi pe plan spiritual, moral şi fizic. Să ne amintim că în acelaşi verset în care Iacov îi sfătuieşte pe creştini să se ‘apropie de Dumnezeu’, el dă şi îndemnul: „Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor, şi purificaţi-vă inimile, nehotărâţilor“. — Iacov 4:8.

16. Ce nu am putea realiza niciodată prin ceea ce îi dăruim lui Iehova, însă ce anume ar trebui să reuşim mereu să facem?

¹⁶ Bineînţeles, a ne exprima iubirea faţă de Iehova înseamnă mult mai mult decât a ne reţine să facem ceva rău. Iubirea ne îndeamnă şi să facem binele. De exemplu, cum reacţionăm la generozitatea cu care ne copleşeşte Iehova? Iacov a scris: „Orice dar bun şi orice cadou perfect este de sus, căci coboară de la Tatăl luminilor cereşti“ (Iacov 1:17). Desigur, atunci când îi dăm lui Iehova ceva din ceea ce deţinem, noi nu îl îmbogăţim. El este, de fapt, stăpânul tuturor bunurilor şi resurselor (Psalmul 50:12). Iar când îi dăm lui Iehova din timpul şi energia noastră, noi nu-i satisfacem o necesitate pe care el nu şi-ar putea-o satisface altfel. Chiar dacă am refuza să predicăm vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu, el ar putea face ca pietrele să strige! Atunci, de ce trebuie să îi dăm lui Iehova din resursele noastre materiale, precum şi din timpul şi energia noastră? În primul rând, deoarece în acest fel noi ne exprimăm iubirea faţă de el cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea şi cu toată forţa noastră. — Marcu 12:29, 30.

17. Ce anume ne-ar putea îmboldi să-i dăruim cu bucurie lui Iehova?

¹⁷ Când îi dăruim ceva lui Iehova, trebuie să o facem cu bucurie, „căci Dumnezeu îl iubeşte pe cel care dă cu bucurie“ (2 Corinteni 9:7). Principiul consemnat în Deuteronomul 16:17 ne poate ajuta să dăruim cu bucurie: „Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea pe care DOMNUL Dumnezeul tău ţi-o va da“. Când ne gândim cât de generos s-a dovedit Iehova faţă de noi, simţim dorinţa de a-i dărui ceva cu bucurie şi generozitate. Astfel putem să îi bucurăm inima, aşa cum un mic dar din partea unui copil îi produce multă bucurie unui părinte. Dacă ne exprimăm iubirea în acest fel ne vom apropia şi mai mult de Iehova.

Să cultivăm intimitate prin intermediul rugăciunii

18. De ce este deosebit de important să vedem cum ne-am putea îmbunătăţi calitatea rugăciunilor?

¹⁸ Momentele de rugăciune personală sunt ocazii inestimabile de a discuta în mod confidenţial şi intim cu Tatăl nostru ceresc (Filipeni 4:6). Întrucât rugăciunea reprezintă un mijloc esenţial de a ne apropia de Dumnezeu, este deosebit de important să stăm şi să medităm la calitatea rugăciunilor noastre. Ele nu trebuie să se remarce prin elocvenţă sau formă, ci trebuie să fie exprimări sincere, care să vină din inimă. Cum ne putem îmbunătăţi calitatea rugăciunilor?

19, 20. De ce este bine să medităm înainte de a ne ruga, şi care sunt câteva subiecte potrivite pentru o astfel de meditare?

¹⁹ Înainte de a ne ruga, am putea încerca să medităm. Dacă facem aşa, vom putea rosti rugăciuni mai concrete şi mai pline de sens, evitând astfel obiceiul de a repeta expresii cunoscute, care ne vin repede în minte (Proverbele 15:28, 29). Poate că ne-ar fi de folos să medităm la unele teme menţionate de Isus în rugăciunea model şi să ne gândim apoi la legătura dintre acestea şi situaţia noastră (Matei 6:9–13). De exemplu, ne-am putea întreba cum să contribuim, chiar şi într-o mică măsură, la înfăptuirea voinţei lui Iehova aici, pe pământ. Nu am putea să-i vorbim lui Iehova despre dorinţa noastră de a-i fi cât mai utili şi să-i cerem să ne ajute să ne achităm de orice responsabilitate pe care ne-o încredinţează? Suntem cumva copleşiţi de îngrijorări legate de necesităţile noastre materiale? Pentru ce păcate trebuie să ne cerem iertare, şi faţă de cine trebuie să ne dovedim mai iertători? Cu ce ispite ne confruntăm? Ne dăm noi seama că avem stringentă nevoie de ocrotirea lui Iehova în această privinţă?

²⁰ În plus, ne-am putea gândi la oamenii pe care îi cunoaştem şi care au mare nevoie de ajutorul lui Iehova (2 Corinteni 1:11). Dar să nu uităm să ne exprimăm recunoştinţa. Dacă stăm puţin şi ne gândim, cu siguranţă că ne vor veni în minte multe motive de a-i mulţumi lui Iehova şi de a-l lăuda zilnic pentru bunătatea sa nemărginită (Deuteronomul 8:10; Luca 10:21). Procedând astfel vom mai obţine un folos: vom fi ajutaţi să privim viaţa cu mai mult optimism şi cu mai multă apreciere.

21. Ce exemple biblice ne pot fi de folos când ne apropiem de Iehova prin rugăciune?

²¹ Şi studiul poate contribui la îmbunătăţirea calităţii rugăciunilor noastre. În Cuvântul lui Dumnezeu sunt consemnate rugăciuni remarcabile ale unor femei şi bărbaţi fideli. De pildă, dacă ne confruntăm cu o situaţie dificilă, care ne îngrijorează sau chiar ne face să ne temem pentru bunăstarea noastră sau a celor dragi, am putea citi rugăciunea făcută de Iacov cu prilejul apropiatei sale întâlniri cu Esau, fratele său măcinat de răzbunare (Geneza 32:9–12). Sau am putea studia rugăciunea rostită de regele Asa când o armată de aproximativ un milion de etiopieni a ameninţat poporul lui Dumnezeu (2 Cronici 14:11, 12). Dacă ne îngrijorează o problemă care ar putea aduce oprobriu asupra numelui lui Iehova, merită să analizăm rugăciunea rostită de Ilie înaintea închinătorilor lui Baal pe muntele Carmel, precum şi rugăciunea lui Neemia referitoare la starea deplorabilă în care se afla Ierusalimul (1 Împăraţi 18:36, 37; Neemia 1:4–11). Citirea şi meditarea la astfel de rugăciuni ne pot întări credinţa şi ne pot ajuta să înţelegem cum să ne apropiem cel mai bine de Iehova când suntem copleşiţi de îngrijorări.

22. Care este textul anului 2003, şi ce ne-am putea întreba din când în când pe parcursul anului?

²² Evident, nu există onoare mai mare sau obiectiv mai măreţ decât acela de a da ascultare sfatului lui Iacov de a ne ‘apropia de Dumnezeu’ (Iacov 4:8). Să facem acest lucru progresând în cunoaşterea lui Dumnezeu, căutând să ne exprimăm tot mai mult iubirea faţă de el şi cultivând intimitate cu el prin intermediul rugăciunii. Pe parcursul anului 2003, să avem viu în minte textul din Iacov 4:8 şi să continuăm să ne examinăm pentru a vedea dacă într-adevăr ne apropiem de Iehova. Dar ce putem spune despre ultima parte a acestui verset? În ce sens se va ‘apropia Iehova de noi’? Şi ce binecuvântări rezultă de aici? Următorul articol va răspunde la aceste întrebări.

„El se va apropia de voi“

„[Dumnezeu] nu este departe de nici unul dintre noi.“ — FAPTELE 17:27.

 1, 2. a) Ce întrebare despre Creator ne-am putea pune când privim cerul înstelat? b) Cum ne asigură Biblia că oamenii nu sunt deloc lipsiţi de importanţă în ochii lui Iehova?

AŢI privit vreodată cerul înstelat într-o noapte senină? Nu v-a impresionat? Mulţimea de stele şi imensitatea universului ne trezesc admiraţia. În acest vast univers, pământul nu este decât un punctuleţ. Dar înseamnă aceasta că Creatorul, „Cel-Prea-Înalt peste tot pământul“, este prea măreţ ca să-i pese de oameni sau că este de nepătruns şi prea departe ca să fie cunoscut de ei? — Psalmul 83:18.

² Biblia ne asigură că oamenii nu sunt deloc lipsiţi de importanţă în ochii lui Iehova. De fapt, Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă să-l căutăm spunând: „[El] nu este departe de nici unul dintre noi“ (Faptele 17:27; 1 Cronici 28:9). Într-adevăr, dacă ne străduim să ne apropiem de Dumnezeu, el va răspunde la eforturile noastre. În ce fel? Iată ce răspuns încurajator găsim în textul pe anul 2003: „El se va apropia de voi“ (Iacov 4:8). Să analizăm câteva dintre minunatele binecuvântări pe care le revarsă Iehova asupra celor ce se apropie de el.

Un dar personal din partea lui Iehova

 3. Ce dar le oferă Iehova celor ce se apropie de el?

³ În primul rând, slujitorii lui Iehova beneficiază de un dar preţios, rezervat de el poporului său. Toată puterea, bogăţia şi instruirea pe care le oferă acest sistem de lucruri nu pot asigura acest dar. Este un dar personal, un dar pe care Iehova îl dă doar celor ce se apropie de el. Despre ce este vorba? Cuvântul lui Dumnezeu răspunde: „Dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară ascunsă, atunci vei înţelege frica de DOMNUL şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. Căci DOMNUL dă înţelepciune“ (Proverbele 2:3–6). Imaginaţi-vă! Oamenii imperfecţi pot găsi chiar „cunoştinţa lui Dumnezeu“! Acest dar — cunoştinţa din Cuvântul lui Dumnezeu — este comparat cu „o comoară ascunsă“. De ce?

 4, 5. De ce poate fi comparată „cunoştinţa lui Dumnezeu“ cu „o comoară ascunsă“? Daţi un exemplu.

⁴ Înainte de toate, cunoştinţa lui Dumnezeu este de mare valoare. Una dintre cele mai preţioase binecuvântări pe care le aduce ea este perspectiva vieţii veşnice (Ioan 17:3). Însă această cunoştinţă ne îmbogăţeşte viaţa încă de pe acum. De pildă, în urma studierii atente a Cuvântului lui Dumnezeu, noi am găsit răspunsuri la întrebări importante, cum ar fi: Care este numele lui Dumnezeu (Psalmul 83:18)? Care este în realitate starea morţilor (Eclesiastul 9:5, 10)? Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pământ şi la omenire (Isaia 45:18)? Am înţeles, de asemenea, că cel mai bun mod de viaţă este acela de a aplica sfaturile pline de înţelepciune consemnate în Biblie (Isaia 30:20, 21; 48:17, 18). Astfel, beneficiem de o îndrumare bună care ne ajută să facem faţă îngrijorărilor vieţii şi să ducem o viaţă fericită şi plină de satisfacţii. Mai presus de toate, studierea Cuvântului lui Dumnezeu ne-a ajutat să cunoaştem calităţile minunate ale lui Iehova şi să ne apropiem de el. Ar putea exista ceva mai preţios ca relaţiile apropiate cu Iehova, bazate chiar pe „cunoştinţa lui Dumnezeu“?

⁵ Mai există un motiv pentru care cunoştinţa lui Dumnezeu poate fi comparată cu „o comoară ascunsă“. Asemenea multor comori, ea este relativ rară în lumea de azi. Dintre cei şase miliarde de locuitori ai planetei, circa şase milioane de închinători ai lui Iehova, adică aproximativ 1 la 1 000, au găsit „cunoştinţa lui Dumnezeu“. Pentru a vedea ce privilegiu extraordinar este să cunoaştem adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu, să analizăm doar o întrebare biblică: Ce se întâmplă cu oamenii când mor? Noi ştim din Scripturi că sufletul moare şi că morţii sunt inconştienţi (Ezechiel 18:4). Şi totuşi, credinţa falsă că ceva din om continuă să trăiască după moarte este împărtăşită de majoritatea religiilor lumii. Ea este o învăţătură fundamentală a religiilor creştinătăţii şi ocupă un loc de seamă şi în budism, hinduism, islamism, iudaism, jainism, sikhism, şintoism şi taoism. Gândiţi-vă: Miliarde de oameni sunt induşi în eroare prin intermediul acestei doctrine false!

 6, 7. a) Numai cine poate găsi „cunoştinţa lui Dumnezeu“? b) Ce exemplu arată că Iehova ne binecuvântează cu o înţelegere profundă, pe care mulţi ‘înţelepţi şi intelectuali’ nu o au?

⁶ De ce nu au găsit mai mulţi oameni „cunoştinţa lui Dumnezeu“? Deoarece nimeni nu poate înţelege pe deplin Cuvântul lui Dumnezeu fără ajutorul Său. Să nu uităm că această cunoştinţă este un dar. Iar Iehova oferă acest dar doar acelora care doresc să-i analizeze Cuvântul cu umilinţă şi sinceritate. Poate că aceştia nu sunt „înţelepţi în sens carnal“ (1 Corinteni 1:26). După criteriile lumii, mulţi dintre ei ar putea fi consideraţi chiar „neinstruiţi şi de rând“ (Faptele 4:13). Însă nu aceasta contează. Iehova ne dă ca răsplată chiar cunoştinţa sa în virtutea calităţilor pe care le găseşte în inima noastră.

⁷ Să analizăm un exemplu. Mulţi erudiţi din creştinătate au făcut studii ample asupra Bibliei. Aceste lucrări de referinţă prezintă, de pildă, cadrul istoric, sensul unor cuvinte ebraice şi greceşti, precum şi alte informaţii. Dar au reuşit într-adevăr erudiţii, cu toată ştiinţa lor, să găsească chiar „cunoştinţa lui Dumnezeu“? Să ne gândim. Înţeleg ei cu claritate tema Bibliei — justificarea suveranităţii lui Iehova prin intermediul Regatului său ceresc? Ştiu ei că Iehova Dumnezeu nu este o parte a unei Trinităţi? În schimb, noi înţelegem corect aceste chestiuni. De ce? Deoarece Iehova ne-a binecuvântat cu o înţelegere profundă a adevărurilor spirituale, înţelegere pe care mulţi ‘înţelepţi şi intelectuali’ nu o au (Matei 11:25). Cât de mult îi răsplăteşte Iehova pe cei care se apropie de el!

‘DOMNUL îi păzeşte pe toţi cei care Îl iubesc’

 8, 9. a) Potrivit cuvintelor lui David, de ce altă binecuvântare se bucură cei ce se apropie de Iehova? b) De ce au nevoie de ocrotire divină creştinii adevăraţi?

⁸ Cei apropiaţi de Iehova se mai bucură de o binecuvântare: ocrotirea divină. Psalmistul David, care a întâmpinat multe greutăţi şi probleme, a scris: „DOMNUL este lângă toţi cei care Îl cheamă, lângă cei ce Îl cheamă în adevăr. El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi-i scapă. DOMNUL păzeşte pe toţi cei care Îl iubesc“ (Psalmul 145:18–20). Da, Iehova este aproape de cei care îl iubesc şi, prin urmare, poate răspunde cu promptitudine la strigătele lor după ajutor.

⁹ De ce avem nevoie de ocrotire divină? Pe lângă faptul că simt ce înseamnă să trăiască în aceste ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’, creştinii adevăraţi sunt ţinta preferată a adversarului principal al lui Iehova, Satan Diavolul (2 Timotei 3:1). Acest duşman abil este hotărât să ‘ne devoreze’ (1 Petru 5:8). Satan ne persecută, aduce presiuni asupra noastră şi ne ispiteşte. El caută, de asemenea, înclinaţii ale minţii şi inimii pe care să le poată exploata. Obiectivul lui este clar: să ne slăbească credinţa şi să ne distrugă spiritualitatea (Revelaţia 12:12, 17). Având de înfruntat un duşman atât de puternic, nu este încurajator să ştim că ‘DOMNUL îi păzeşte pe toţi cei care Îl iubesc’?

10. a) Cum îşi ocroteşte Iehova poporul? b) Care este cea mai importantă ocrotire, şi de ce?

¹⁰ Dar cum îşi ocroteşte Iehova poporul? Promisiunea că ne va ocroti nu ne garantează o viaţă fără probleme în acest sistem; nici nu înseamnă că el este obligat să facă miracole pentru noi. Totuşi, Iehova îşi ocroteşte pe plan fizic poporul ca întreg. De fapt, el nu-i va permite niciodată lui Satan să-i şteargă de pe faţa pământului pe închinătorii adevăraţi (2 Petru 2:9)! Mai presus de toate, Iehova ne ocroteşte pe plan spiritual. El ne oferă tot ce avem nevoie ca să suportăm încercările şi ca să rămânem în relaţii bune cu el. În fond, cea mai importantă ocrotire este cea spirituală. De ce? Deoarece, atâta timp cât suntem în relaţii bune cu Iehova, nimic — nici măcar moartea — nu ne poate cauza un prejudiciu iremediabil. — Matei 10:28.

11. Ce măsuri a luat Iehova pentru a-şi ocroti poporul pe plan spiritual?

¹¹ Iehova a luat nenumărate măsuri pentru a-i ocroti în sens spiritual pe cei care se apropie de el. În paginile Cuvântului său, Biblia, el ne oferă înţelepciunea necesară pentru a înfrunta diverse încercări (Iacov 1:2–5). Însăşi aplicarea sfaturilor practice consemnate în Scripturi constituie o protecţie. În plus, Iehova le dă „spirit sfânt celor care i-l cer“ (Luca 11:13). Acest spirit este cea mai puternică forţă din univers şi, cu siguranţă, ne poate face capabili să înfruntăm cu succes orice încercare sau ispită cu care ne-am putea confrunta. Prin intermediul lui Cristos, Iehova dă „daruri sub formă de oameni“ (Efeseni 4:8). Aceşti bărbaţi calificaţi spiritualiceşte se străduiesc să reflecte compasiunea profundă a lui Iehova când îşi ajută colaboratorii în închinare. — Iacov 5:14, 15.

12, 13. a) Cum ne furnizează Iehova hrană spirituală la timpul potrivit? b) Ce sentimente aveţi faţă de măsurile luate de Iehova pentru bunăstarea noastră spirituală?

¹² Iehova ne mai furnizează ceva pentru a ne ocroti: hrană spirituală la timpul potrivit (Matei 24:45). Prin intermediul publicaţiilor tipărite, cum sunt revistele Turnul de veghere şi Treziţi-vă!, precum şi al întrunirilor şi al congreselor, Iehova ne oferă la momentul potrivit ceea ce avem nevoie. Vi s-a întâmplat ca la o întrunire a congregaţiei sau la un congres să auziţi ceva care v-a atins inima şi v-a întărit sau v-a mângâiat? Sau vi s-a întâmplat să citiţi un articol din revistele noastre şi să simţiţi că a fost scris special pentru voi?

¹³ Una dintre cele mai eficiente arme ale lui Satan este descurajarea, iar noi nu suntem imuni la ea. Satan ştie bine că un sentiment persistent de disperare ne poate vlăgui, ba chiar ne poate face vulnerabili (Proverbele 24:10). Întrucât Satan încearcă să speculeze sentimentele negative, avem nevoie de ajutor. În revistele Turnul de veghere şi Treziţi-vă! au fost publicate unele articole care ne ajută să luptăm împotriva descurajării. Referitor la un astfel de articol, o soră creştină a scris: „Citesc articolul aproape zilnic, şi de fiecare dată îmi dau lacrimile. Îl ţin lângă pat ca să-l pot citi ori de câte ori mă simt dărâmată. Citind articole ca acesta, simt efectiv cum Iehova mă ia în braţele sale ocrotitoare“.a Nu-i suntem recunoscători lui Iehova că ne furnizează hrană spirituală la timpul potrivit? Să nu uităm că măsurile luate de el pentru bunăstarea noastră spirituală constituie o dovadă că el este aproape de noi şi că ne-a luat în grija sa ocrotitoare.

Ne putem adresa Celui ‘care ascultă rugăciunea’

14, 15. a) Ce binecuvântare personală le acordă Iehova celor ce se apropie de el? b) De ce este un privilegiu extraordinar că ni s-a permis să ne adresăm în mod liber lui Iehova prin intermediul rugăciunii?

¹⁴ Aţi observat că pe măsură ce câştigă putere şi autoritate, majoritatea oamenilor devin din ce în ce mai inabordabili pentru cei din subordinea lor? Dar ce se poate spune despre Iehova Dumnezeu? Este el oare prea departe de noi, oamenii, ca să-l mai intereseze şi cuvintele pe care i le adresăm? Dimpotrivă! Darul rugăciunii constituie o altă binecuvântare pe care le-o acordă Iehova celor ce se apropie de el. Faptul că ni s-a permis să ne adresăm în mod liber Celui ‘care ascultă rugăciunea’ este cu adevărat un privilegiu extraordinar (Psalmul 65:2). De ce?

¹⁵ Iată un exemplu: Directorul unei mari companii are multe responsabilităţi. El hotărăşte de care chestiuni să se ocupe personal şi pe care să le delege altora. În mod asemănător, Suveranul universului are dreptul de a stabili în ce lucrări să se implice personal şi pe care să le delege. Să ne gândim cât de multe lucrări i-a delegat Iehova lui Isus, Fiul său iubit. Isus a primit „autoritatea să facă judecată“ (Ioan 5:27). Îngerii ‘i-au fost supuşi’ (1 Petru 3:22). Spiritul sfânt al lui Iehova, puternica Sa forţă, i-a fost pus la dispoziţie pentru a-l ajuta să-şi conducă discipolii (Ioan 15:26; 16:7). Prin urmare, Isus a putut afirma: „Toată autoritatea mi-a fost dată în cer şi pe pământ“ (Matei 28:18). Însă în cazul rugăciunilor noastre, Iehova a decis să se implice personal. Iată de ce Biblia ne îndeamnă să ne adresăm rugăciunile numai lui Iehova, în numele lui Isus. — Psalmul 69:13; Ioan 14:6, 13.

16. De ce putem fi siguri că Iehova ne ascultă cu adevărat rugăciunile?

¹⁶ Ne ascultă Iehova cu adevărat rugăciunile? Dacă ar fi fost indiferent, el nu ne-ar fi îndemnat niciodată să ‘perseverăm în rugăciune’ sau să ne aruncăm toate poverile şi îngrijorările asupra lui (Romani 12:12; Psalmul 55:22; 1 Petru 5:7). Slujitorii fideli din timpurile biblice au fost ferm convinşi că Iehova le asculta rugăciunile (1 Ioan 5:14). Astfel, psalmistul David a declarat: „[Iehova] va auzi glasul meu“ (Psalmul 55:17). Şi noi avem toate motivele să credem că Iehova este aproape, gata să ne asculte orice gând şi orice îngrijorare.

Iehova îşi răsplăteşte slujitorii

17, 18. a) Cum consideră Iehova serviciul fidel al creaturilor sale înzestrate cu raţiune? b) Arătaţi cum reiese din Proverbele 19:17 că faptele noastre de îndurare nu trec neobservate de Iehova.

¹⁷ Poziţia lui Iehova de Suveran al universului nu este afectată de ceea ce nişte simpli oameni fac sau nu fac. Totuşi, Iehova este un Dumnezeu care îşi exprimă aprecierea. El preţuieşte serviciul fidel efectuat de creaturile sale înzestrate cu raţiune (Psalmul 147:11). Iată deci o altă binecuvântare de care se bucură cei ce sunt aproape de Iehova: El îşi răsplăteşte slujitorii. — Evrei 11:6.

¹⁸ Biblia arată clar că Iehova preţuieşte ceea ce fac închinătorii săi. De exemplu, ea spune: „Cine are milă de sărac împrumută pe DOMNUL şi El îi va răsplăti binefacerea“ (Proverbele 19:17). Consideraţia şi îndurarea manifestate de Iehova faţă de cei de condiţie umilă sunt reflectate în Legea mozaică (Leviticul 14:21; 19:15). Ce simte Iehova când îi imităm îndurarea în relaţiile cu cei de condiţie umilă? Când dăruim ceva unei persoane de condiţie umilă, fără să aşteptăm nimic în schimb, Iehova consideră acest gest un împrumut făcut Lui. El ne promite că ne va recompensa cu favoare şi binecuvântări (Proverbele 10:22; Matei 6:3, 4; Luca 14:12–14). Da, când arătăm compasiune faţă de un colaborator în credinţă nevoiaş, bucurăm inima lui Iehova. Cât de recunoscători suntem că faptele noastre de îndurare nu trec neobservate de Tatăl nostru ceresc! — Matei 5:7.

19. a) De ce putem fi siguri că Iehova apreciază ceea ce facem în lucrarea de predicare şi de facere de discipoli? b) Cum ne răsplăteşte Iehova pentru ceea ce facem în sprijinul Regatului său?

¹⁹ Iehova apreciază mai ales ceea ce facem pentru a-i susţine Regatul. Când ne apropiem de Iehova, este firesc să dorim să ne folosim timpul, energia şi resursele pentru a face tot ce ne stă în putinţă în lucrarea de predicare a Regatului şi de facere de discipoli (Matei 28:19, 20). Uneori, poate că avem impresia că facem puţin. Inima noastră imperfectă chiar ne-ar putea determina să ne îndoim că Iehova este mulţumit de eforturile pe care le depunem (1 Ioan 3:19, 20). Însă Iehova preţuieşte orice dar care este adus dintr-o inimă plină de iubire, oricât de mic ar fi (Marcu 12:41–44). Biblia ne dă următoarea asigurare: „Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră şi iubirea pe care aţi arătat-o pentru numele său“ (Evrei 6:10). Într-adevăr, Iehova îşi aminteşte şi răsplăteşte chiar şi cel mai mic lucru făcut în sprijinul Regatului său. Pe lângă binecuvântările spirituale bogate de care avem parte în prezent, ne aşteaptă în viitor o viaţă plină de bucurii într-o lume nouă, o lume în care Iehova îşi va deschide cu generozitate mâna şi va satisface dorinţele tuturor celor care sunt aproape de el! — Psalmul 145:16; 2 Petru 3:13.

20. Cum am putea să păstrăm viu în minte cuvintele textului pe anul 2003, şi cu ce rezultate?

²⁰ Pe parcursul anului 2003, ar fi bine să ne întrebăm mereu dacă depunem continuu efortul de a ne apropia de Tatăl nostru ceresc. Dacă într-adevăr vom depune eforturi în acest sens, vom putea fi siguri că el va acţiona potrivit promisiunii sale. În fond, „Dumnezeu . . . nu poate să mintă“ (Tit 1:2). Dacă ne apropiem de el, şi el se va apropia de noi (Iacov 4:8). Care vor fi rezultatele? Binecuvântări bogate în prezent şi perspectiva de a ne apropia tot mai mult de Iehova, pentru eternitate!

[Notă de subsol]