Capitolul 2

Glorifică pe Iehova ca pe adevăratul Dumnezeu

 1. (a) Cine este Dumnezeul adevărat? (b) Cum ar trebui să fie influenţată viaţa noastră în timp ce învăţăm despre el?

APOSTOLUL Pavel le scria fraţilor săi creştini că, deşi există mulţi aşa-numiţi dumnezei, „pentru noi există în realitate un singur Dumnezeu, Tatăl (. . .) şi există un singur Domn, Isus Cristos“ (1 Cor. 8:5, 6). Acel „singur Dumnezeu“ la care s-a referit Pavel este Iehova, Creatorul tuturor lucrurilor (Deut. 6:4; Apoc. 4:11). Oamenii recunoscători care au învăţat despre calităţile sale şi despre lucrurile pe care le-a făcut pentru omenire, se simt în mod irezistibil atraşi spre el. Care este rezultatul? Pentru ei devine ceva cu totul natural să-l glorifice pe Acela căruia îi acordă o atît de profundă admiraţie, făcînd lucrul acesta atît prin cuvinte cît şi prin fapte. Pe măsură ce iubirea lor pentru Dumnezeu creşte, ei se simt impulsionaţi să le vorbească şi altora despre el, şi să dorească să-l imite în măsura în care le este posibil lor, ca oameni. Biblia ne încurajează pe toţi să facem acest lucru, spunînd: „Ca nişte copii iubiţi, deveniţi aşadar imitatori ai lui Dumnezeu şi continuaţi să umblaţi în iubire“ (Ef. 5:1, 2). Pentru a pune în aplicare acest fapt, avem nevoie să-l cunoaştem pe Dumnezeu aşa cum este el în realitate.

Personalitatea lui Iehova

 2. Care sînt cîteva dintre remarcabilele calităţi ale lui Dumnezeu care ne impulsionează să-l lăudăm?

² În paginile Bibliei se găsesc numeroase declaraţii directe care dezvăluie calităţile remarcabile ale lui Dumnezeu. Atunci cînd le citeşti, fă-ţi timp să meditezi asupra acestor calităţi şi pune-ţi întrebări cu privire la importanţa pe care o au ele pentru tine. De exemplu: „Dumnezeu este iubire“ (1 Ioan 4:8). „Toate căile sale sînt justeţe“ (Deut. 32:4). „La el se află înţelepciunea“ (Iov 12:13). El este „viguros în putere“ (Is. 40:26). Cînd meditezi asupra acestor însuşiri ale lui Dumnezeu nu simţi oare că te cuprinde o puternică admiraţie faţă de el precum şi o dorinţă de a-l lăuda?

 3. Care alte trăsături ale personalităţii lui Iehova sînt deosebit de atrăgătoare?

³ Biblia ne ajută să cunoaştem încă şi mai bine personalitatea atrăgătoare a lui Iehova, spunîndu-ne că el este „un Dumnezeu îndurător şi milostiv, încet la mînie şi abundent în bunătate iubitoare şi adevăr“ (Ex. 34:6). „O, Iehova, tu eşti bun şi gata să ierţi“ (Ps. 86:5). „În ceea ce îl priveşte pe Iehova, ochii săi cutreieră tot pămîntul, ca să-şi arate puterea în favoarea celor a căror inimă este completă faţă de el“ (2 Cron. 16:9). „Dumnezeu nu este părtinitor, ci, (. . .) în orice naţiune, omul care se teme de el şi lucrează dreptatea îi este plăcut“ (Fapte 10:34, 35). Iehova „dă tuturor cu generozitate“ şi este „fericitul Dumnezeu“ (Iac. 1:5; 1 Tim. 1:11). Cît este de înviorător să-l serveşti pe acest incomparabil Dumnezeu şi să simţi în viaţa ta îngrijirea sa plină de iubire!

 4. (a) Ce fel de devoţiune pretinde Iehova şi cît de important este acest lucru? (b) Ce invitaţie ne este transmisă în Psalmul 34:3?

⁴ În armonie cu aceste însuşiri ale sale, Iehova este şi „un Dumnezeu care pretinde devoţiune exclusivă“ (Ex. 20:5). Pentru a-i aduce un serviciu plăcut lui, trebuie să-i dăruim devoţiunea noastră totală. Nu putem să iubim în acelaşi timp şi lumea, al cărei dumnezeu este Satan (1 Ioan 2:15–17; 2 Cor. 4:3, 4). Iehova îi vede pe toţi aceia care pretind că practică dreptatea fără însă a face lucrul acesta. Iehova cunoaşte absolut pe deplin nu numai ceea ce facem, ci şi ceea ce simţim în legătură cu ceea ce facem precum şi ce fel de persoane căutăm să devenim. Dacă iubim cu adevărat dreptatea, el ne va ajuta (Ier. 17:10; Prov. 15:9). Datorită personalităţii lui Iehova, milioane de oameni de pe întregul pămînt au acceptat cu bucurie invitaţia Bibliei transmisă prin psalmistul care scrie: „O, preamăriţi-l pe Iehova cu mine, şi să înălţăm împreună numele său! “ (Ps. 34:3). Eşti şi tu printre cei care au răspuns la această invitaţie?

 5. Ce anume ne va ajuta să tragem un folos maxim din studierea personalităţii lui Iehova?

⁵ Dorinţa ta de a vorbi despre Dumnezeu se va adînci şi îţi va fi cu mult mai uşor să îl imiţi dacă vei examina îndeaproape minunatele sale calităţi. Caută să înţelegi: (1) în ce constă exact fiecare calitate, stabilind de pildă prin ce diferă aceste calităţi una de alta, (2) cum şi-a demonstrat Iehova aceste calităţi şi faţă de cine, şi (3) Cum poţi tu să le manifeşti sau cum ar trebui să fie influenţat de ele modul tău de a privi lucrurile.

 6. Luînd ca exemplu iubirea, arată cum putem medita asupra calităţilor lui Iehova. Pentru aceasta caută să răspunzi la întrebările de la sfîrşitul acestui paragraf, folosindu-te în răspunsurile tale de textele scripturale.

⁶ Să examinăm numai un singur exemplu. Ce intenţionează să spună Biblia atunci cînd afirmă că „Dumnezeu este iubire“? (1 Ioan 4:8). Desigur că există mai multe feluri de iubire. Termenul grecesc folosit în acest text este agape şi se referă la cel mai nobil tip de iubire, care îşi găseşte expresia maximă în Iehova însuşi. Aceasta este o iubire total altruistă. Cu acest lucru în minte caută să răspunzi personal la următoarele întrebări, folosindu-te de textele scripturale citate.

Cum reiese această calitate din opera de creaţie a lui Iehova? (Fapte 14:16, 17).

Care este exemplul cel mai remarcabil de iubire faţă de omenire pe care l-a manifestat Iehova? (Ioan 3:16). Datorită bunătăţii omului a acţionat Iehova în acest fel? (Rom. 5:8).

Cum ar trebui să fie influenţat modul nostru de viaţă de ceea ce a făcut Iehova prin intermediul Fiului său? (2 Cor. 5:14, 15, 18, 19).

În ce fel putem noi creştinii să dovedim că avem acelaşi fel de iubire pentru fraţii noştri? (1 Cor. 13:4–7; 1 Ioan 4:10, 11; 3:16–18).

Faţă de cine trebuie să mai arătăm iubire şi cum? (Mat. 5:43–48; 28:19, 20; Gal. 6:10).

 7. În studiul tău individual, cum vei putea găsi informaţii similare cu privire la alte calităţi ale lui Iehova?

⁷ Ţi-ar face plăcere să analizezi şi alte calităţi ale lui Iehova? Pentru început, în cadrul studiului tău individual, de ce nu ai începe cu „dreptatea“ şi „înţelepciunea“, apoi cu „bunătatea iubitoare“ şi „mila“. Cu ajutorul unor indexuri de publicaţii ale Societăţii Turnul de Veghere şi cu o concordanţă biblică vei găsi o mulţime de materiale instructive.

Să le ajutăm altora să înveţe adevărul despre Dumnezeu

 8. (a) Căror dumnezei le aduc oamenii lumii închinare? (b) Cine este în spatele totalităţii acestor confuzii, şi cum se poate demonstra lucrul acesta?

⁸ În opoziţie cu închinarea adusă Dumnezeului adevărat, oamenii se închină la milioane de alţi dumnezei. În secolul al patrulea creştinătatea a adoptat credinţa într-o „trinitate“, care era deja cu mult timp înainte învăţată de către babilonieni, egipteni, hinduşi şi budişti. În afara acestei divinităţi oamenii se închină în faţa unor conducători puternici, sportivi sau cîntăreţi celebri, ca în faţa unor dumnezei. Banii, eul şi sexul au devenit de asemenea nişte dumnezei cărora li se acordă o devoţiune înflăcărată. Cine este în spatele tuturor acestora? „Dumnezeul acestui sistem de lucruri“, Satan Diavolul (2 Cor. 4:4; 1 Cor. 10:20). Prin toate mijloacele de inducere în eroare care se pot imagina, el încearcă să-i întoarcă pe oameni de la Iehova sau măcar să-i dezbine în privinţa închinării.

 9. Care este cea mai bună metodă de a-i ajuta pe alţii să cunoască adevărul despre Dumnezeu?

⁹ Cum putem noi ajuta asemenea persoane, fie că este vorba de aşa-numiţii creştini, fie de alţii, să cunoască adevărul despre Dumnezeu? Una dintre cele mai bune metode este de a le arăta într-un mod amabil ce spune Biblia despre indentitatea adevăratului Dumnezeu şi cum defineşte ea personalitatea lui. Apoi este nevoie să ne susţinem afirmaţiile printr-o comportare care să reflecte în viaţa noastră calităţile lui Dumnezeu. — 1 Pet. 2:12.

10. Cînd vorbim cu un adept al teoriei trinităţii, de ce nu este înţelept să pretindem că am şti exact ce crede el?

¹⁰ Însă ce vei face atunci cînd unii membri ai bisericilor creştinătăţii te vor contrazice, pretinzînd că doctrina trinităţii, în care cred ei, este scripturală? În primul rînd trebuie să fii conştient că deşi există exprimări oficiale ale bisericii despre doctrina „trinităţii“, multe persoane îşi au propriile lor idei în această privinţă. Invită-i să-şi exprime ideile şi apoi ajută-i să compare credinţa lor cu ceea ce este spus în propria lor Biblie. Cu timpul îi poţi încuraja să confrunte şi învăţătura oficială a bisericii cu Cuvîntul lui Dumnezeu.

11. Examinînd cîte unul dintre cele cinci puncte principale arătate, să se utilizeze întrebările şi textele scripturale meţionate în acest paragraf pentru a demonstra caracterul nescriptural al doctrinei „trinităţii“.

¹¹ Păstrînd mereu în minte dorinţa de a ajuta persoanele sincere, să examinăm cum ai putea utiliza textele biblice notate mai jos, pentru a dezbate ideile pe care le arată acestea:

(1) Unii adepţi ai teoriei „trinităţii“ afirmă că există trei persoane divine (Tatăl‚ Fiul şi Duhul sfînt)‚ dar un singur Dumnezeu.

Dar indică Fapte 2:4, 17 că „Duhul sfînt“ sau „spiritul sfînt“ este o persoană?

De ce este util să reţinem la cîte persoane se face referinţă în fiecare din următoarele texte: Ioan 17:20–22; Fapte 7:56; Apoc. 7:10.

(2) Unii oameni cred că toate cele trei persoane ale „trinităţii“ sînt egale în glorie‚ că nici una nu-i este superioară sau inferioară celorlalte‚ că toate sînt‚ în acelaşi timp‚ atît egale cît şi eterne.

Sînt Scripturile în armonie cu aceasta? (Pentru a răspunde, vezi Ioan 14:28; Mat. 24:36; Apoc. 3:14.)

(3) Unele persoane citează textul din Ioan 1:1 ca dovadă în sprijinul „trinităţii“. Ei argumentează că în textul grecesc termenul nu are articol nehotărît (un) şi că textul trebuie citit prin urmare astfel: „Cuvîntul era Dumnezeu“‚ în loc de „un dumnezeu“.

Dar despre cîte persoane este vorba în Ioan 1:1? Trei sau două? Cum contrazice Ioan 1:18 doctrina „trinităţii“?

Este adevărat că în limba greacă nu există articol nehotărît, dar în multe limbi acesta există, fiind folosit pentru a exprima ideile în mod corect. Dacă cineva consideră că este greşită utilizarea articolului nehotărît atunci cînd se traduce Ioan 1:1, ar dori însă să se renunţe la acesta şi în Fapte 28:6, potrivit traducerii King James Versiona precum şi altor traduceri? (Un alt mod de a reda Ioan 1:1, cum ar fi în An American Translation‚ este „Cuvîntul era divin“, adică avea aceleaşi calităţi divine ca şi Dumnezeu.)

(4) Partizanii „trinităţii“ argumentează‚ de asemenea‚ că la Geneza 1:1‚ 26 cuvîntul ebraic tradus „Dumnezeu“ este elohím şi că acesta este în ebraică o formă de plural care ar însemna în realitate „Dumnezei“.

De ce argumentul acesta nu sprijineşte doctrina conform căreia „într-un singur Dumnezeu“ ar exista trei persoane divine?

Dacă la Geneza 1:1 acest termen indică o „trinitate“, ce indică el la Judecători 16:23, unde pentru „Dumnezeu“ se foloseşte cuvîntul ebraic elohím‚ dar cu verbul la singular, nu la plural?

De ce este folosită forma de plural pentru ideea de Dumnezeu în aceste texte ebraice? Pentru că în ebraică aceasta este o modalitate de exprimare a conceptului de excelenţă sau maiestate. Dacă acest cuvînt la plural ar însemna mai mult decît o persoană, atunci şi verbele care-l însoţesc ar trebui să fie la plural, dar în textele de mai sus nu aşa stau lucrurile.

(5) Întrucît bisericile au pus accentul asupra lui Isus (în timp ce numele lui Iehova a fost scos din numeroase traduceri ale Bibliei)‚ unele persoane se gîndesc numai la Isus atunci cînd este vorba de Dumnezeu.

Dar ce exemplu demn de imitat în ce priveşte închinarea ne-a oferit Isus? (Luca 4:8).

12. De ce era potrivit ca Isus să se adreseze Tatălui său, numindu-l „singurul Dumnezeu adevărat“?

¹² Deşi Isus este numit în Scripturi „un dumnezeu“, ba chiar „Dumnezeu Puternic“, totuşi el îl glorifica pe Tatăl său, referindu-se la el ca fiind „Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru“ (Ioan 1:1; 20:17; Is. 9:6). El a fost de acord cu Moise care declarase cu mult înaintea lui: „Iehova este adevăratul Dumnezeu; nu există un altul afară de el“ (Deut. 4:35). Iehova este într-un contrast absolut cu toate acele obiecte de închinare idolatră, cu oamenii zeificaţi şi cu Satan Diavolul. În contrast cu toţi aceştia, aşa cum a zis Isus, Iehova este „singurul Dumnezeu adevărat“. — Ioan 17:3.

„Să umblăm în numele lui Iehova“

13, 14. Ce se înţelege prin „a cunoaşte“ şi prin ’a umbla‘ în numele lui Iehova?

¹³ După ce ani de zile s-au aflat în confuzie cu privire la identitatea lui Dumnezeu, multe persoane sînt cuprinse de bucurie cînd văd pentru prima dată în Biblia lor numele personal al lui Dumnezeu, Iehova (Ex. 6:3). Dar ei vor beneficia de această cunoştinţă în mod durabil doar dacă vor ’umbla în numele lui Iehova pentru totdeauna‘ (Mica 4:5). Aceasta înseamnă mult mai mult decît a cunoaşte numele lui Iehova sau a spune că ei sînt Martori ai lui Iehova.

¹⁴ Cu privire la însemnătatea numelui lui Dumnezeu, Psalmul 9:10 spune: „Cei care cunosc numele tău se încred în tine (. . .) o, Iehova“. Ce se înţelege prin aceasta? Este ceva mai mult decît a cunoaşte numele lui Iehova, fiindcă aceasta nu presupune automat încredere în Iehova. „A cunoaşte“ numele lui Dumnezeu înseamnă aici a înţelege ce fel de Dumnezeu este Iehova, a-i respecta autoritatea şi a asculta de poruncile sale. Tot astfel, ’a umbla în numele lui Iehova‘ înseamnă a fi dedicat lui şi a-l respecta ca unul dintre închinătorii săi, trăind cu adevărat în armonie cu voinţa lui Dumnezeu (Luca 10:27). Faci şi tu aceste lucruri?

15. Ce altceva mai este necesar în afară de simţul datoriei, dacă dorim să-i servim lui Iehova pentru totdeauna?

¹⁵ Dacă dorim să-l servim pe Iehova pentru eternitate trebuie să fim animaţi de ceva mai mult decît de un simţ al datoriei. Apostolul Pavel i-a adresat un îndemn lui Timotei care servea deja pe Iehova de mulţi ani: „Instruieşte-te avînd drept ţel devoţiunea sfîntă“ (1 Tim. 4:7). Devoţiunea provine din inimă; ea izvorăşte din aprecierea faţă de persoana spre care este îndreptată. „Devoţiunea sfîntă“ înseamnă respect profund pentru Iehova personal şi se manifestă printr-un ataşament plin de iubire faţă de el, izvorît din aprecierea pentru el şi căile sale. Aceasta ne face să dorim ca orice om să acorde numelui său cea mai înaltă stimă. Trebuie să cultivăm „devoţiunea sfîntă“ ca o ţintă sau un obiectiv al vieţii noastre, dacă dorim să umblăm pentru totdeauna în numele lui Iehova, adevăratul Dumnezeu. — Ps. 37:4; 2 Pet. 3:11.

[Notă de subsol]

Recapitulare

● Ce fel de persoană este Iehova? Ce binefaceri dobîndim dacă avem o înţelegere clară despre fiecare dintre calităţile sale?

● Cum îi putem ajuta pe alţii să înveţe adevărul despre Dumnezeu?

● Ce trebuie să înţelegem prin „a cunoaşte“ pe Iehova şi prin ’a umbla în numele său‘?