Ce fel de persoane trebuie să fim

 1, 2. ‘Ce fel de persoane trebuie să fim’ pentru a avea aprobarea lui Dumnezeu?

E FIRESC să ne intereseze ce gândesc alţii despre noi. Fiind creştini însă, n-ar trebui să ne intereseze mai mult cum ne vede Iehova? În fond, el este cea mai importantă Persoană din univers, la el este „izvorul vieţii“ (Ps. 36:9).

² Subliniind „ce fel de persoane“ trebuie să fim din punctul de vedere al lui Iehova, apostolul Petru ne-a îndemnat la „acte de conduită sfântă şi [la] fapte de devoţiune sfântă“. (Citeşte 2 Petru 3:11.) Pentru a câştiga aprobarea lui Iehova, ‘actele noastre de conduită’ trebuie să fie sfinte, cu alte cuvinte curate din punct de vedere moral, mintal şi spiritual. Mai mult, trebuie să facem „fapte de devoţiune sfântă“ având ca motivaţie veneraţia şi ataşamentul loial faţă de Dumnezeu. Înţelegem, aşadar, că dacă dorim să fim aprobaţi de Dumnezeu trebuie să fim atenţi atât la conduita noastră, cât şi la persoana noastră lăuntrică. Întrucât ‘cercetează inima’, Iehova ştie dacă avem o purtare sfântă şi dacă îi acordăm devoţiune exclusivă (1 Cron. 29:17).

 3. Ce întrebări ar trebui să ne punem cu privire la relaţia noastră cu Dumnezeu?

³ Satan Diavolul nu vrea să avem aprobarea lui Dumnezeu. El face tot ce îi stă în putinţă ca să ne determine să renunţăm la prietenia cu Iehova. Satan recurge la minciuni şi la înşelătorie pentru a ne amăgi şi a ne face să nu-i mai aducem închinare lui Dumnezeu (Ioan 8:44; 2 Cor. 11:13–15). De aceea, este înţelept să ne întrebăm: Cum îi înşală Satan pe oameni? Ce putem face pentru a ne ocroti relaţia cu Iehova?

 4. Ce ţintă şi-a fixat Satan în încercarea de a ne distruge relaţia cu Dumnezeu şi de ce?

⁴ Discipolul Iacov a scris: „Fiecare este încercat, fiind atras şi ademenit de propria lui dorinţă. Apoi dorinţa, când devine roditoare, dă naştere păcatului, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moartea“ (Iac. 1:14, 15). În încercarea de a ne distruge relaţia cu Dumnezeu, Satan ţinteşte spre inima noastră, locul unde se nasc dorinţele.

 5, 6. a) Ce arme foloseşte Satan împotriva inimii noastre? b) Menţionaţi trei ‘lucruri din lume’ prin care Satan încearcă să ne pervertească dorinţele inimii. c) Cât de experimentat este el în folosirea lor?

⁵ Ce arme foloseşte Satan împotriva inimii noastre? Biblia spune: „Întreaga lume zace în puterea celui rău“ (1 Ioan 5:19). Printre armele lui Satan se numără „lucrurile din lume“. (Citeşte 1 Ioan 2:15, 16.) De mii de ani, Satan modelează această lume ca să-i inducă pe oameni în eroare. Întrucât şi noi trăim în lume, trebuie să fim vigilenţi cu privire la tacticile lui subtile (Ioan 17:15).

⁶ Satan încearcă să ne pervertească dorinţele inimii. Apostolul Ioan a identificat trei ‘lucruri din lume’ prin care Satan îi ademeneşte pe oameni: 1) „dorinţa cărnii“, 2) „dorinţa ochilor“ şi 3) „etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“. Satan le-a folosit pe toate pentru a-l ispiti pe Isus în pustiu. Având o experienţă de mii de ani în folosirea lor, el a devenit un maestru, adaptându-se în funcţie de tendinţele fiecărei persoane. Înainte de a vedea ce putem face pentru a nu cădea în capcanele lui, să analizăm cum i-a ispitit Satan pe Eva şi, mai târziu, pe Isus şi de ce a avut el succes în cazul Evei, dar nu şi în cazul Fiului lui Dumnezeu.

 7. Cum s-a folosit Satan de „dorinţa cărnii“ pentru a o ispiti pe Eva?

⁷ O necesitate fizică de bază a omului este nevoia de hrană. Creatorul a proiectat pământul în aşa fel încât să producă hrană din abundenţă. Satan ne-ar putea exploata dorinţa firească de a mânca pentru a ne distrage de la înfăptuirea voinţei lui Dumnezeu. Să observăm cum a acţionat el în cazul Evei. (Citeşte Geneza 3:1–6.) El i-a spus acesteia că nu va muri dacă va mânca din „pomul cunoaşterii binelui şi răului“ şi că în ziua în care va mânca din el va fi ca Dumnezeu (Gen. 2:9). Diavolul i-a dat de înţeles Evei că putea trăi şi fără să asculte de Dumnezeu. Ce minciună sfruntată! Odată ce i-a fost sădită această idee în minte, Eva s-a aflat în faţa unei alegeri: să respingă ideea sau să stăruie asupra ei şi să permită ca în inima ei să se dezvolte dorinţa de a mânca din acel fruct. Deşi putea mânca din toţi ceilalţi pomi din grădină, ea a ales să stăruie cu mintea asupra celor spuse de Satan referitor la pomul din mijlocul grădinii şi, prin urmare, „a luat . . . din rodul lui şi a mâncat“. Astfel, Satan a făcut-o pe Eva să-şi dorească un lucru interzis de Creatorul ei.

 8. Cum s-a folosit Satan de „dorinţa cărnii“ ca să-l ispitească pe Isus şi de ce tactica lui n-a avut succes?

⁸ Satan a recurs la aceeaşi tactică şi când a încercat să-l ispitească pe Isus în pustiu. Isus nu mâncase de 40 de zile şi 40 de nopţi. Satan a încercat să profite de necesitatea firească a lui Isus de a se hrăni, zicând: „Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, spune-i acestei pietre să se facă pâine“ (Luca 4:1–3). Isus a fost pus în faţa unei alegeri: să-şi folosească puterea miraculoasă ca să-şi potolească foamea sau să refuze să facă acest lucru. Isus ştia că nu trebuia să-şi folosească puterea în scopuri egoiste. Deşi era flămând, el a considerat că păstrarea relaţiei cu Iehova era mai importantă decât satisfacerea nevoii de hrană. De aceea, a răspuns: „Este scris: «Omul să nu trăiască numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Iehova»“ (Mat. 4:4; Luca 4:4).

 9. Ce sugerează expresia „dorinţa ochilor“ şi cum a exploatat Satan această dorinţă în cazul Evei?

⁹ Un alt mijloc de ademenire menţionat de Ioan este „dorinţa ochilor“. Expresia sugerează că cineva poate să înceapă să-şi dorească un lucru prin simplul fapt că-l priveşte. În cazul Evei, Satan a exploatat această dorinţă spunând: „Vi se vor deschide ochii“. Cu cât Eva stăruia cu privirea asupra fructului interzis, cu atât acesta i se părea mai de dorit. Atunci Eva a văzut că pomul „încânta ochii“.

10. Cum s-a folosit Satan de „dorinţa ochilor“ pentru a-l ispiti pe Isus şi cum a reacţionat Isus?

¹⁰ Cum s-a folosit Satan de „dorinţa ochilor“ pentru a-l ispiti pe Isus? Satan „i-a arătat într-o clipă toate regatele pământului locuit. Şi Diavolul i-a zis: «Îţi voi da autoritate peste toate acestea şi gloria lor»“ (Luca 4:5, 6). Isus nu a văzut cu ochii fizici toate regatele într-o clipă, dar Satan trebuie să se fi gândit că gloria acestor regate, prezentată într-o viziune, avea cumva să-l atragă pe Isus. El i-a propus cu neruşinare: „Dacă te vei închina o dată înaintea mea, va fi toată a ta“ (Luca 4:7). Dar Isus nu voia cu niciun chip să devină ‘felul de persoană’ care este pe placul lui Satan. Reacţia lui a fost promptă: „Este scris: «Lui Iehova, Dumnezeul tău, să te închini şi numai pentru el să îndeplineşti un serviciu sacru»“ (Luca 4:8).

11. Cum a fost ispitită Eva de Satan?

¹¹ Printre lucrurile lumii, Ioan a menţionat şi „etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“. Fireşte, Adam şi Eva, fiind singurii oameni de pe pământ, nu-şi puteau ‘etala mijloacele de existenţă’ înaintea altora. Însă ei au manifestat mândrie. Când a ispitit-o pe Eva, Satan a insinuat că Dumnezeu o priva de ceva bun. Diavolul i-a spus că în ziua în care va mânca din „pomul cunoaşterii binelui şi răului“ va fi „ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul“ (Gen. 2:17; 3:5). Astfel, el i-a strecurat în minte ideea că putea deveni independentă de Iehova. Se pare că mândria a fost un factor care a determinat-o pe Eva să creadă această minciună. Ea a mâncat din fructul interzis convinsă că nu va muri. Cât de amarnic s-a înşelat!

12. În ce mod a încercat Satan să-l ispitească pe Isus, dar cum a reacţionat acesta?

¹² Spre deosebire de Eva, Isus a dat dovadă de umilinţă, lăsându-ne un exemplu demn de urmat. Pe el, Satan a încercat să-l ispitească în alt mod, dar Isus a respins chiar şi gândul de a face ceva ostentativ prin care să-l pună la încercare pe Dumnezeu. Acest lucru ar fi fost un act de mândrie. Isus a răspuns clar şi răspicat: „S-a spus: «Să nu-l pui la încercare pe Iehova, Dumnezeul tău»“. (Citeşte Luca 4:9–12.)

13, 14. Ce tactici foloseşte Satan în prezent pentru a ne ispiti?

¹³ În prezent, Satan recurge la tactici similare cu cele folosite în cazul Evei şi al lui Isus. Exploatând „dorinţa cărnii“, Diavolul se foloseşte de lume pentru a promova imoralitatea şi excesul în ce priveşte mâncarea şi băutura. Prin pornografie, mai ales pe internet, el îi atrage pe privitorii imprudenţi şi le exploatează „dorinţa ochilor“. Şi ce tentaţie constituie materialismul, puterea şi faima pentru cei mândri şi pentru cei cărora le place ‘să-şi etaleze mijloacele de existenţă’!

¹⁴ „Lucrurile din lume“ sunt asemenea momelilor unui pescar: arată apetisant, dar fiecare e agăţată de un cârlig. Satan se foloseşte de ceea ce oamenii consideră necesităţi fireşti, ale vieţii de zi cu zi pentru a-i face să-şi dorească să acţioneze contrar legilor lui Dumnezeu. Astfel de tentaţii subtile sunt menite să ne influenţeze dorinţele şi să ne corupă inima, să ne facă să credem că satisfacerea propriilor necesităţi şi plăceri este mai importantă decât înfăptuirea voinţei lui Dumnezeu. Vor avea succes aceste tactici în cazul tău?

15. Cum putem, asemenea lui Isus, să ne împotrivim tentaţiilor lui Satan?

¹⁵ Eva a cedat tentaţiilor lui Satan, dar nu şi Isus. De fiecare dată, el a dat un răspuns bazat pe Scripturi, spunând: „Este scris“ ori „S-a spus“. Dacă studiem cu conştiinciozitate Scripturile, vom avea o cunoştinţă biblică profundă şi vom putea să ne amintim versete care să ne ajute să gândim clar când ne confruntăm cu tentaţii (Ps. 1:1, 2). Având în minte unele relatări despre slujitorii fideli ai lui Dumnezeu, le vom putea urma exemplul de loialitate (Rom. 15:4). Faptul de a avea un respect autentic faţă de Iehova, cu alte cuvinte de a iubi ceea ce iubeşte el şi de a urî ceea ce urăşte el, ne va ajuta să nu cedăm ispitelor (Ps. 97:10).

16, 17. Cum influenţează „puterea raţiunii“ ‘ce fel de persoană’ suntem?

¹⁶ Apostolul Pavel ne îndeamnă să ne folosim „puterea raţiunii“ pentru a deveni ‘felul de persoană’ a cărei gândire e modelată de gândirea lui Dumnezeu, nu de cea a lumii (Rom. 12:1, 2). Subliniind necesitatea de a ne controla cu stricteţe gândurile, Pavel a spus: „Noi răsturnăm raţionamente greşite şi orice lucru înalt care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu şi luăm captiv orice gând ca să-l facem ascultător de Cristos“ (2 Cor. 10:5). Întrucât gândurile influenţează în mare măsură ‘ce fel de persoană’ suntem, trebuie să ne umplem mintea cu lucruri ziditoare (Filip. 4:8).

¹⁷ Nu ne putem aştepta să fim sfinţi dacă ne hrănim mintea cu gânduri şi dorinţe nepotrivite. Trebuie să-l iubim pe Iehova cu „o inimă curată“ (1 Tim. 1:5). Totuşi, inima este trădătoare şi s-ar putea nici să nu ne dăm seama cât de mult ne influenţează „lucrurile din lume“ (Ier. 17:9). Prin urmare, ar trebui să ne facem o autoanaliză sinceră în lumina a ceea ce studiem din Biblie şi să ‘verificăm mereu dacă suntem în credinţă, să dovedim mereu ce suntem noi înşine’ (2 Cor. 13:5).

18, 19. Care ar trebui să fie hotărârea noastră şi de ce?

¹⁸ Pentru a ne împotrivi ‘lucrurilor din lume’, trebuie, de asemenea, să păstrăm în minte cuvintele inspirate ale apostolului Ioan: „Şi lumea trece şi dorinţa ei la fel, dar cine face voinţa lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:17). Sistemul lui Satan pare stabil şi permanent. Însă vine ziua când acesta se va sfârşi. Faptul de a ne aminti că nimic din ceea ce oferă lumea lui Satan nu este durabil ne va ajuta să nu ne lăsăm atraşi în capcanele Diavolului.

¹⁹ Apostolul Petru a scris că trebuie să fim ‘felul de persoană’ pe care Dumnezeu îl aprobă în timp ce ‘aşteptăm şi păstrăm viu în minte prezenţa zilei lui Iehova, din cauza căreia cerurile, fiind în flăcări, se vor descompune şi elementele, fiind foarte încinse, se vor topi’ (2 Pet. 3:12). Această zi va veni în curând, iar Iehova va distruge fiecare element al lumii lui Satan. Până atunci, Satan va continua să ne ispitească cu „lucrurile din lume“, aşa cum i-a ispitit pe Eva şi pe Isus. Să nu fim niciodată ca Eva, căutând să ne satisfacem propriile dorinţe! Ar fi ca şi cum l-am accepta pe Satan ca dumnezeu al nostru. Să fim asemenea lui Isus, împotrivindu-ne ispitelor, oricât de atrăgătoare ar părea lucrurile cu care vrea să ne ademenească Satan. Nimic să nu ne împiedice să fim ‘felul de persoană’ pe care îl doreşte Iehova!