Este oare aproape ziua răzbunării lui Dumnezeu?

„Iehova are o zi de răzbunare.” — Isaia 34:8

 1. Işi are oare astăzi împlinirea Luca 21:25, 26?

ISUS Cristos a declarat că timpul răzbunării divine se va caracteriza prin „spaimă a naţiunilor care nu vor cunoaşte calea de ieşire” din cauza problemelor care frămîntă societatea umană. El a adăugat că oamenii „vor leşina de frică şi în aşteptarea lucrurilor care vor veni peste pămîntul locuit” (Luca 21:25, 26). Constatăm noi oare că există o asemenea stare de lucruri în 1981?

SE IMPUNE O ASEMENEA CONSTATARE

 2. a) Ce dovezi avem că Apoc. 11:15, 18 a început să se realizeze în 1914? b) Al cui preludiu îl constituie acest eveniment?

² Criza mondială actuală este consecinţa necazurilor care s-au abătut unele după altele asupra omenirii de cînd naţiunile s-au angajat pentru prima dată într-un război total în anul 1914. Conform profeţiei din Apocalips cap. 11, anul 1914, an în care „naţiunile s-au mîniat,” a marcat totodată şi timpul cînd, pe bună dreptate, „regatul lumii a devenit regatul Domnului nostru [Iehova] şi al Cristosului său” (Apoc. 11:15, 18). Această întronare a lui Cristos şi investirea sa cu autoritatea de a guverna este un preludiu al executării răzbunării divine.

 3. Ce atitudine a adoptat creştinătatea faţă de mesajul Bibliei al răzbunării şi al mîngîierii?

³ Dar există oare astăzi cineva căruia să-i fi fost încredinţată prin spiritul sfînt misiunea de a anunţa ziua răzbunării lui Iehova şi de a-i mîngîia pe toţi cei care sînt în doliu? Da, dar nu bisericile creştinătăţii! Ele nu au nici un mesaj de adevărată mîngîiere; şi nici nu-l doresc pe Iehova ca Dumnezeu al lor. Ele nu numai că evită să utilizeze numele de Iehova ci-i şi persecută pe adevăraţi creştini care onorează acest nume.

 4. Ce motive avem de a ne bucura?

⁴ În schimb martorii lui Iehova sînt fericiţi să poarte numele lui Dumnezeu, cel mai mare din univers. Ei sînt fericiţi să fie numiţi martorii lui Iehova. Ei se bucură peste măsură de faptul că întrucît a fost întemeiat Regatul în acel an bogat în evenimente, adică în 1914, lor li s-a acordat privilegiul de a anunţa „ziua răzbunării” lui Iehova pe tot pămîntul. Într-adevăr, ei sînt decişi să „umble în numele lui Iehova, Dumnezeul [lor] pe timp nedefinit, ba chiar pentru totdeauna,” după cum se exprimă Mica 4:5. Ei se bucură că milioane de oameni dintre cei îndoliaţi; au auzit mesajul lor, au fost mîngîiaţi şi s-au adunat alături de iminentul Regat al lui Dumnezeu.

MERITĂ OARE LUMEA SĂ SUPORTE RĂZBUNAREA LUI DUMNEZEU?

 5. a) A cui consecinţă sînt „timpurile critice” în care trăim? b) În conformitate cu ceea ce a anunţat Pavel în legătură cu „zilele din urmă,” ce stări observăm noi acum în sînul creştinătăţii?

⁵ Este oare lumea prezantă atît de rea încît să fie nevoie să suporte răzbunarea lui Dumnezeu? Ascultaţi ce a declarat apostolul Pavel sub inspiraţie divină: „Să ştiţi că în zilele din urmă vor fi timpuri critice cu care va fi greu de a o scoate la capăt.” Aceste timpuri critice sînt consecinţa finală a respingerii de către oameni a Cuvîntului adevărului (2 Tim. 2:23–26). Noi observăm astăzi, chiar în sînul creştinătăţii, o înspăimîntătoare creştere a criminalităţii şi a violenţei, a destrămării familiei, a dispreţului faţă de autoritate şi a decăderii moravurilor. Egoismul, lăcomia, şi lipsa iubirii veritabile sînt adevăratele cauze profunde ale acestor stări de lucruri. Pavel a adăugat: „Oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, [. . .] neiubind binele, [. . .] [dar] iubind plăcerile mai mult decît pe Dumnezeu” (2 Tim. 3:1–5). Ei bine, vedem noi oare că această profeţie se împlineşte astăzi pretutindeni pe pămînt? Da, şi aceasta pînă în cele mai mici detalii.

 6. La ce situaţie s-a ajuns ca împlinire a lui Matei 24:12?

⁶ În profeţia sa privitoare la „semnul încheierii sistemului de lucruri” Isus a declarat: „Din cauza creşterii nelegiurii, iubirea multora se va răci” (Mat. 24:3, 12). Cît de adevărat este lucrul acesta cu privire la creştinătate precum şi cu privire ala întreaga lume de astăzi. În fiecare an, în jurul sărbătorilor de Crăciun, se vorbeşte mult de iubire, de pace şi de bunăvoinţă printre oameni. Dar pun oare în practică naţiunile creştinătăţii asemenea lucruri? Sînt semnificative în acest sens cuvintele primului ministru britanic rostite doar cu o săptămînă înainte de Crăciunul anului 1979. Ea a declarat: „Ne aflăm în faţa unui nou deceniu pe care eu l-am calificat ,deceniul primejdios,’ un deceniu în care siguranţa noastră şi modul nostru de viaţă riscă să fie şi mai ameninţate decît în cursul deceniului al optulea.”

 7, 8. a) Ce situaţie apocaliptică putem noi constata? b) Ce asigurări ne dă Iehova? Ce legătură au ele cu iubirea şi răzbunarea sa?

⁷ Cum reacţionează naţiunile în faţa unor asemenea ameninţări? Intensificîndu–şi eforturile în vederea pregătirilor de război. Gîndiţi-vă! Această lume lipsită de iubire cheltuie circa un milion de dolari pe minut pentru înarmare, ceea ce reprezintă peste 500 miliarde dolari pe an! Toate acestea nu fac decît să se agraveze o situaţie apocaliptică din care lumea nu a găsit încă nici o cale de ieşire. Potrivit informaţiei publicate de un grup de medici, de oameni de ştiinţă şi alte personalităţi, în revista new-yorkeză Times din 2 martie 1980, dacă mîine ar izbucni un război nuclear el ar putea distruge doar într-o singură oră aproape orice formă de viaţă de pe pămînt — miliarde de oameni. Şi totuşi naţiunile activează febril în vederea producerii unor super-arme şi mai diabolice.

⁸ Dumnezeul nostru plin de iubire, Creatorul magnificei noastre planete, le va permite oare relelor naţiuni să transforme totul în cenusă? Niciodată! El declară în mod categoric în Cuvîntul său: „Iată ce a zis Iehova, Creatorul cerurilor, el, adevăratul Dumnezeu, cel care a format pămîntul şi care l-a făcut, el care i-a pus o temelie tare, care nu l-a creat în zadar, care l-a format pentru a fi locuit: ,Ei sînt Iehova şi nu există altul.’” Numele incomparabil de Iehova este el însuşi garanţia că Domnul Suveran al universului, Creatorul iubitor, nu va permite ca pămîntul nostru să fie ruinat. Iubirea sa divină cere răzbunare împotriva acelora care profanează pămîntul şi care ar dori să distrugă creaţia sa umană. — Isaia 45:18; Ier. 10:10–12.

 9. Întrucît naţiunile refuză să se dezarmeze, ce va face Iehova? De ce?

⁹ De la izbucnirea primului război mondial în 1914, planeta noastră a fost adăpată de sîngele a zeci de milioane de oameni nevinovaţi. Numai al doilea război mondial a secerat 55 de milioane de vieţi omeneşti iar astăzi perspectiva unui masacru nuclear este încă şi mai înspăimîntătoare. Astfel, întrucît naţiunile refuză să se dezarmeze, Dumnezeul nostru iubitor declară că le va dezarma el în curînd într-un mod eficace şi definitiv. El ne spune: „Veniţi să priviţi activităţile lui Iehova, cum a provocat evenimente uimitoare pe pămînt. El face să înceteze războaiele pînă la capătul pămîntului” (Psalm 46:8, 9). Da, scopul iubitor al lui Iehova este acela de a realiza ceea ce naţiunile nu vor reuşi să realizeze niciodată: să prefacă în pulbere întregul lor echipament militar şi să dezamorseze toate bombele lor nucleare. „Răzbunarea este a mea; eu voi răsplăti, spune Iehova” (Rom. 12:19; Ţef. 3:8, 9). Nu ne bucură oare promisiunea de a se răzbuna făcută de iubitorul nostru Dumnezeu? Ar trebui să ne bucure!

MOTIVELE DE ÎNTRISTARE SE ÎNMULŢESC

10. Care sînt îngrozitoarele consecinţe ale războaielor care au avut loc în cursul acestui secol?

¹⁰ Războaiele care au izbucnit de la 1914 încoace au antrenat îngrozitoare consecinţe, printre care îngăduinţa faţă de conduita sexuală desfrînată care are drept rezultat boli venerice epidemice şi sarcini nedorite. Aceste sarcini nedorite au antrenat la rîndul lor un adevărat flux de avorturi. Se apreciază că în prezent în întreaga lume sînt ucişi prin avorturi 30 pînă la 40 de milioane de copii nenăscuţi anual! Acesta este cel mai mare masacru de fiinţe nevinovate pe care l-a cunoscut lumea vreodată, chiar şi în cele mai sîngeroase dintre numeroasele războaie ale istoriei.

11. În ce privinţă înaintează ,oamenii răi’ din rău în mai rău?

¹¹ În aceste timpuri din urmă divorţurile, delincvenţa şi nelegiuirile de orice fel au luat proporţii înspăimîntătoare. Astăzi homosexualii se mîndresc cu faptul că numai în Statele Unite sînt în număr de 20 milioane. Nu de mult un homosexual a stabilit un record cutremurător prin faptul că a fost autorul asasinării a 33 de tineri pe care i-a violat. Insă homosexualitatea nu este decît una dintre practicile murdare larg răspîndite în sînul creştinătăţii şi pe întregul pămînt. Este întocmai aşa cum a arătat apostolul Pavel în 2 Tim. 3:13 despre aceste „zile din urmă,” cînd „oamenii răi [. . .] vor înainta din rău în mai rău.”

12. Ce indicii avem că această lume rea şi-a ajuns sfîrşitul?

¹² Privind lumea imorală în mijlocul căreia trăim ne sîmţim constrînşi să exclamăm: Este exact ca în zilele lui Noe! Sau exact ca în zilele Sodomei şi Gomorei! Şi: exact da pe vremea canaaniţilor depravaţi şi a israeliţilor care recădeau tot mereu în păcat! În timp ce lumea rea din prezent se scufundă tot mai adînc în mlaştina imoralităţii, noi ne aducem aminte de avertismentul apostolului Pavel că „cei ce practică asemenea lucruri sînt vrednici de moarte” (Rom. 1:18, 26–32). Nu, Dumnezeul iubirii nu va mai tolera multă vreme incredibila răutate a acestui sistem de lucruri. El îi va nimici pe cei care mînjesc pămîntul care este proprietatea sa. — Apoc. 11:18.

IDENTIFICAREA UNEI „FAIMOASE PROSTITUATE”

13. Ce se înţelege prin ,adulter spiritual’?

¹³ Biblia vorbeşte însă şi de imoralitate spirituală în care se complac aceia care deşi pretind că practică închinarea curată, totuşi se amestecă în afacerile lumii lui Satan. Biblia spune: „Femei adultere, nu ştiţi că prietenia cu lumea este duşmănie cu Dumnezeu? Aşadar cine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman al lui Dumnezeu” (Iac. 4:4). O asemenea prietenie, adică adulterul spiritual, din partea acelora care pretind că sînt servitori ai lui Dumnezeu îi oferă lui Dumnezeu un important motiv în plus de a cere răzbunare. De ce facem această afirmaţie?

14. Ce reprezintă „faimoase prostituată” şi „apele multe” pe care şade ea?

¹⁴ Din cauza a ceea ce se spune în Apocalips cap. 17. Acolo citim despre „desfrînata cea mare care şade pe multe ape.” Ce semnificaţie au aceste cuvinte? Prin „ape multe” ne sînt identificate limpede în versetul 15 „popoare, mulţimi, naţiuni şi limbi.” Dar cine este această „mare desfrînată” care exercită putere asupra popoarelor? The Jerusalem Bible, o traducere catolică, se face referire la ea prin cuvintele „faimoasa prostituată.” Ce a făcut ea ca să devină atît de faimoasă? Cheia înţelegerii ne-o oferă Apoc. 17:5 prin declaraţia: „Pe fruntea ei era scris un nume, un mister: ,Babilonul cel mare, mama desfrînatelor şi a lucrurilor dezgustătoare ale pămîntului.’”

15. Ce a devenit Babilonul? Ce moştenire a lăsat el omenirii?

¹⁵ Astfel „faimoasa prostituată” are un nume — „Babilonul cel mare,” nume care ne duce cu gîndul la Babilonul antic din epoca regelui Nabucodonosor. Istoria ne dezvăluie că acel oraş era plin de corupţie şi de cultul depravat al sexului (Daniel 4:28–30). Astăzi Babilonul lui Nabucodonosor nu mai există. În locul din Iraq în care fusese construit odinioară nu mai există decît ruine, „ca Sodoma şi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu” (Isaia 13:19–22). Însă vechiul Babilon i-a lăsat o moştenire omenirii. Ce moştenire? Idolatria sa, religia sa!

16. a) Cum a apărut imperiul mondial al religiei false? b) Ce acuze îi aduce Dumnezeu Babilonului celui mare? De ce?

¹⁶ Încă din cele mai îndepărtate timpuri care au urmat după potop Babilonul s-a caracterizat prin religie falsă. Acolo au zidit oamenii, sfidîndu-l pe Dumnezeu, un oraş şi un turn religios cu vîrful pînă la ceruri. Iar cînd Iehova le-a încurcat limbile, ei au fost risipiţi din Babilon pe tot pămîntul, ducînd cu ei religia falsă. În secolul al patrulea al erei noastre creştini apostaţi au amestecat doctrinele şi practicele ceremoniale ale Babilonului în cadrul sistemului religios care există pînă astăzi înăuntrul sectelor catolice şi protestante. În felul acesta s-a dezvoltat un imperiu mondial al religiei false „Babilonul cel mare,” imperiul de reuneşte atît religiile aşa-zis „creştine” cît şi pe cele necreştine. Pentru că Babilonul cel mare a luat parte la persecuţii, la manifestări de violenţă şi chiar şi la războaiele mondiale, Dumnezeu îl condamnă spunînd: „La ea s-a găsit sîngele profeţilor, al sfinţelor şi al tuturor celor care au fost înjunghiaţi pe pămînt.” — Apoc. 17:5, 6; 18:24; Gen. 10:8–10; 11:1–9.

17. Ce este „fiara stacojie”? Cum a împlinit ea profeţia?

¹⁷ Dar în „prietenia sa adulteră cu lumea,” Babilonul cel mare merge şi mai departe încă. El domină o „fiară” simbolică. Astfel Apoc. 17:3 îl reprezintă „şezînd pe o fiară sălbatică de culoare stacojie care era plină de nume de blasfemie.” „Fiarele” sînt utilizate adeseori în Biblie pentru a simboliza naţiunile politice ale pămîntului (Dan. 7:2–8; 8:5–8, 20, 21; Apoc. 13:1–18). Dar aici profeţia vorbeşte despre o „fiară” alcătuită în mod grotesc, ce reuneşte în sine caracteristicile mai multor animale şi care are „şapte capete şi zece coarne.” Istoria modernă dezvăluie că această „fiară a apărut pentru prima oară în anul 1920 sub forma unei organizaţii internaţionale, Liga Naţiunilor. Ea s-a scufundat într-o inactivitate temporară în cursul celui de al doilea război mondial. Dar, ca împlinire a profeţie ea a apărut din nou în anul 1945 sub forma Organizaţiei Naţiunilor Unite. Dar în scurt timp ea „va merge în nimicire.” — Apoc. 17:8–11.

18. Cum va lua sfîrşit intimitatea politico-religioasă dintre Babilonul cel mare şi fiară?

¹⁸ Religia falsă, „Babilonul cel mare,” a încercat să dirijeze atît Liga Naţiunilor cît şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Dar Cuvîntul lui Dumnezeu arată că această lună de miere politico-religioasă va înceta în curînd. În momentul în care „faimoasa prostituată” îşi va închipui că este bine aşezată, Dumnezeu va stîrni cele „zece coarne” simbolice ale „fiarei” Naţiunilor Unite să se întoarcă împotriva ei cu putere militară. Naţiunile Unite o vor da jos de pe spatele lor, o vor devasta şi o vor distruge complet, ca prin foc. — Apoc. 17:16, 17.

„IEŞIŢI DIN EA, POPORUL MEU”

19. Cum îşi exprimă acum Dumnezeu iubirea faţă de toate persoanele religioase sincere?

¹⁹ Întrucît acel ceas al judecăţii se apropie, cum îşi va manifesta Dumnezeu iubirea? Prin faptul că Dumnezeu le transmite tuturor oamenilor sinceri, fie ei catolici, protestanţi, budişti, hinduşi, pe scurt tuturor membrilor religiilor false care doresc să facă parte din poporul său, invitaţia urgentă consemnată în Apoc. 18:4, 5: „Ieşiţi din ea [din Babilonul cel mare], poporul meu, dacă nu vreţi să participaţi împreună cu ea la păcatele ei şi dacă nu vreţi să primiţi o parte din plăgile ei. Căci păcatele ei s-au îngrămădit pînă la cer, iar Dumnezeu şi-a adus aminte de actele ei de nedreptate.”

20. De ce este acum momentul oportun de a părăşi Babilonul cel mare?

²⁰ Executarea sentinţei lui Dumnezeu se apropie, fără îndoială din ce în ce mai mult. Naţiunile antireligioase deţin deja o mare putere în cadrul Naţiunilor Unite, iar ţările militarizate care au mare nevoie de petrol ameninţă lumea musulmană precum şi acele naţiuni care au fost privite multă vreme drept bastionul religiilor creştinătăţii. lată de ce acum este momentul oportun ca toţi cei care iubesc adevărul şi dreptatea să o părăsească pe „faimoasa prostituată” şi să fugă la regatul lui Dumnezeu.

21. Ce este Har-Maghedonul? Cînd se vor afla naţiunile adunate în acel loc simbolic?

²¹ Dar ce va urma după devastarea „Babilonul cel mare,” imperiul mondial al falsei religii? Scripturile arată că „cele zece coarne” ale „fiarei” se vor întoarce împotriva religiei adevărate reprezentate pe pămînt de către martorii lui Iehova. Dar în momentul cînd se va întîmpla lucrul acesta acele naţiuni se vor pomeni luptînd împotriva lui Dumnezeu la Har-Maghedon. Acest nume nu indică un colt mic din Palestina, ci o situaţie mondială care va reclama o răzbunare divină. Acesta va fi „războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic,” cel mai mare conflict din toate timpurile. — Apoc. 16:14, 16; 17:12–14.

22. În ce fel arată Scripturile că Har-Maghedonul va fi un război drept?

²² Biblia spune că Dumnezeu îl foloseşte pe Isus Cristos şi armatele sale cereşti ca să ,judece şi să poarte războiul cu dreptate.’ Da, Har-Maghedonul va fi un război drept, căci acest rege glorios va face să cadă o răzbunare bine meritată asupra naţiunilor şi popoarelor pămîntului care refuză să-l cunoască pe Dumnezeu şi care se opun dreptei sale stăpîniri. Această nimicire va fi selectivă, căci ea nu va provoca decît moartea celor răi, dar le va aduce salvare tuturor acelora care „ascultă vestea bună despre Domnul nostru Isus,” după cum spune apostolul Pavel. Astfel, Har-Maghedonul va echilibra răzbunarea lui Dumnezeu prin iubirea sa. — 2 Tes. 1:8; Ps. 145:20; Apoc. 19:11–21.

23. a) Ce fel de Dumnezeu este Iehova după cum se arată în Psalm 145:17–21? b) De ce atunci va aduce răzbunare acest ,Dumnezeu al iubirii’? c) Cum ar trebui să acţionăm noi acum cînd „ziua răzbunării” se apropie?

²³ Inţelegem noi oare acum de ce ,Dumnezeul iubirii’ trebuie să fie totodată şi un Dumnezeu al răzbunării? Motivul constă aşadar în faptul că Dumnezeu iubeşte dreptatea şi urăşte răutatea şi aşa ar trebui să facem şi noi (Ps. 145:17–21). Trebuie deci ca marele nume al lui Iehova şi scopurile sale să fie justificate şi ca pămîntul nostru, magnifica creaţie divină, să fie curăţat de vărsările de sînge, de corupţie, şi de imoralitatea care l-au mînjit în decursul mileniilor trecute. Abia atunci va deveni pămîntul nostru acel paradis mondial pe care Dumnezeu şi-a propus să-l dăruiască omenirii. Astfel incomparabilul ,Dumnezeu al iubirii’ trebuie să cureţe mai întîi calea, revărsîndu–şi răzbunarea asupra duşmanilor săi. Sîntem noi oare fericiţi că această zi de răzbunare este atît de aproape acum? Dacă da, să ne numărăm atunci printre cei care acceptă iubitoarea invitaţie a lui Iehova: „Fiţi vesele, naţiuni, împreună cu poporul său, căci el [. . .] va aduce răzbunarea asupra adversarilor săi.” — Deut. 32:43.

[Chenarul de la pagina 27]

PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA SITUAŢIEI MONDIALE

„Lumea cheltuie peste 500 de miliarde de dolari pe an pentru înarmare, reprezentînd circa un milion de dolari pe minut. Şi ca şi cum această colosală cifră n-ar fi suficientă, sîntem pe punctul de a asista la o creştere categorică a cheltuielilor militare.” — World Press Review, august 1980.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 29]

ROADELE „ZILELOR DÎN URMĂ”

„Anul trecut au fost arestaţi la Denver 1 000 de persoane care practicau prostituţia. 400 dintre acestea erau bărbaţi. Acestă cifră va fi probabil depăşită anul acesta şi este pentru prima oară cînd numărul prostituaţilor masculini arestaţi s-ar putea să-l depăşească pe acela al femeilor.” — Rocky Mountain News, 8 iulie, 1979.

„Cele mai înalte instanţe ale Bisericii metodiste unificate l-au autorizat pe un homosexual declarat [. . .] să rămînă ca pastor al Bisericii din Washington Square, New York.” — New York Times, 3 noiembrie 1979.

[Chenarul de la pagina 30]

NAŢIUNILE UNITE SAU REGATUL LUI DUMNEZEU?

Religia se mai străduieşte încă să călărească Naţiunile Unite şi să dirijeze politica acestei organizaţii. O dovadă în acest sens este străduinţa recentă a Papei Ioan Paul al II-lea de a–şi însoţi vizita sa la O.N.U. de o mare publicitate. Adresîndu-se adunării generale la 2 octombrie 1979, el a declarat: „Motivul oficial al intervenţiei mele aici în această zi este, fără nici o îndoială, legătura specială de cooperare care uneşte Sfîntul Scaun de Organizaţia Naţiunilor Unite. [. . .] Eu sper că Naţinile Unite vor rămîne întotdeauna forul suprem al păcii şi al justiţiei, adevăratul scaun al libertăţii popoarelor şi al libertăţilor omului, în aspiraţia lor la un viitor mai bun.” Dar papa n-a văzut potrivit să menţioneze instrumentul lui Dumnezeu pentru stabilirea păcii, a justiţiei şi a libertăţii — Regatul cu privire la care Isus s-a rugat astfel Tatălui său: „Să vină regatul tău. Să se facă voinţa ta pe pămînt ca şi în cer” (Mat. 6:10; Apoc. 11:15). Dar apariţia în sînul Naţiunilor Unite a unor puternice forţe antireligioase nu prevesteşte nimic bun pentru „imperiul mondial al religiei false.” — Apoc. 17:16, 17.