Capitolul 41
Ziua Judecăţii divine: deznodământul care aduce bucurie!
Viziunea 15 — Revelaţia 20:11—21:8
Subiectul: Învierea, Ziua de Judecată şi binecuvântările cerurilor noi şi ale pământului nou
Perioada împlinirii: Domnia de O Mie de Ani
1. a) Ce a pierdut omenirea când Adam şi Eva au păcătuit? b) Ce scop al lui Dumnezeu nu s-a schimbat, şi de unde ştim lucrul acesta?
NOI, oamenii, am fost creaţi ca să trăim pentru totdeauna. Dacă Adam şi Eva ar fi ascultat de poruncile lui Dumnezeu, n-ar fi murit niciodată (Geneza 1:28; 2:8, 16, 17; Eclesiastul 3:10, 11). Dar, păcătuind, ei au pierdut perfecţiunea şi viaţa. Prin urmare, şi descendenţii lor le-au pierdut, iar moartea, acest duşman de neînduplecat, a ajuns să domnească peste omenire (Romani 5:12, 14; 1 Corinteni 15:26). Totuşi, scopul lui Dumnezeu nu s-a schimbat. El doreşte ca pământul transformat în paradis să fie locuit de oameni perfecţi care să trăiască veşnic. În marea sa iubire faţă de omenire, el l-a trimis pe pământ pe Fiul său unic-născut, Isus, care şi-a dat viaţa umană perfectă ca răscumpărare pentru „mulţi“ dintre descendenţii lui Adam (Matei 20:28; Ioan 3:16). Isus poate folosi acum valoarea legală a jertfei sale pentru a-i readuce pe oamenii credincioşi la perfecţiune în paradis, pe pământ (1 Petru 3:18; 1 Ioan 2:2). Ce motiv puternic ‘de veselie şi bucurie’ pentru omenire! — Isaia 25:8, 9.
2. Ce spune Ioan în Revelaţia 20:11, şi ce reprezintă „tronul mare şi alb“?
2 Glorioasa Domnie de O Mie de Ani a lui Isus începe după aruncarea lui Satan în abis. Aceasta este ‘ziua’ în care Dumnezeu „urmează să judece cu dreptate pământul locuit, printr-un om pe care l-a numit“ (Faptele 17:31; 2 Petru 3:8). Ioan spune: „Şi am văzut un tron mare şi alb şi pe cel ce stătea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele“ (Revelaţia 20:11). Ce reprezintă acest „tron mare şi alb“? Nu poate fi decât scaunul de judecată al lui „Dumnezeu, Judecătorul tuturor“ (Evrei 12:23). El va judeca omenirea, pentru a stabili cine va beneficia de jertfa de răscumpărare a lui Isus. — Marcu 10:45.
3. a) Ce înseamnă faptul că tronul lui Dumnezeu este „mare“ şi „alb“? b) Cine va judeca în Ziua Judecăţii, şi pe baza căror norme?
3 Despre tronul lui Dumnezeu se spune că este „mare“, subliniindu-se astfel măreţia lui Iehova, Domnul Suveran, şi „alb“, fapt ce arată dreptatea sa perfectă. El este Judecătorul suprem al omenirii (Psalmul 19:7-11; Isaia 33:22; 51:5, 8). Cu toate acestea, el i-a încredinţat lui Isus Cristos judecata: „Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata i-a încredinţat-o Fiului“ (Ioan 5:22). Împreună cu Isus sunt cei 144 000 de asociaţi ai săi, cărora „li s-a dat putere să judece . . . o mie de ani“ (Revelaţia 20:4). Chiar şi aşa stând lucrurile, normele lui Iehova sunt cele care stabilesc ce se va întâmpla cu fiecare persoană în timpul Zilei de Judecată.
4. Ce înseamnă faptul că „pământul şi cerul au fugit“?
4 În ce sens „pământul şi cerul au fugit“? Este vorba despre acelaşi cer care a dispărut ca un sul când a fost rupt al şaselea sigiliu, adică despre guvernele omeneşti care „sunt păstrate pentru foc şi sunt rezervate pentru ziua de judecată şi de distrugere a oamenilor lipsiţi de pietate“ (Revelaţia 6:14; 2 Petru 3:7). Pământul este sistemul organizat supus acestei guvernări (Revelaţia 8:7). Fuga acestui cer şi pământ înseamnă distrugerea fiarei, a regilor pământului şi a armatelor lor împreună cu aceia care au primit semnul fiarei şi care se închină imaginii ei (Revelaţia 19:19-21). Odată executată sentinţa asupra pământului şi a cerului lui Satan, Marele Judecător decretează altă Zi de Judecată.
Ziua de Judecată de o mie de ani
5. După ce pământul şi cerul vechi vor fugi, cine sunt cei care vor rămâne să fie judecaţi?
5 Cine rămâne să fie judecat după ce pământul şi cerul vechi fug? Nu rămăşiţa unsă a celor 144 000, deoarece membrii ei au fost deja judecaţi şi sigilaţi. Dacă unii dintre creştinii unşi vor fi în viaţă pe pământ după Armaghedon, ei vor trebui să moară la scurt timp după aceea şi să-şi primească răsplata cerească, fiind înviaţi (1 Petru 4:17; Revelaţia 7:2-4). „Înaintea tronului“ stau în picioare milioanele marii mulţimi, care au venit acum din necazul cel mare. Deşi, datorită credinţei lor în sângele vărsat de Isus, au fost deja socotiţi drepţi pentru a supravieţui, ei vor fi în continuare judecaţi în cei o mie de ani, când Isus îi va îndruma spre „izvoarele apelor vieţii“. După ce vor fi aduşi la perfecţiune şi apoi testaţi, ei vor fi declaraţi drepţi în sensul cel mai deplin al cuvântului (Revelaţia 7:9, 10, 14, 17). Copiii care vor supravieţui necazului celui mare şi toţi copiii care li se vor naşte celor din marea mulţime în mia de ani vor fi şi ei judecaţi în această perioadă. — Compară cu Geneza 1:28; 9:7; 1 Corinteni 7:14.
6. a) Ce mulţime vede Ioan, şi la cine se referă cuvintele cei „mari şi mici“? b) Cum vor fi readuşi la viaţă miliardele de oameni care se află în memoria lui Dumnezeu?
6 Ioan vede însă o mulţime mult mai numeroasă decât marea mulţime care va supravieţui. Ea va fi alcătuită din miliarde de oameni! „Şi am văzut morţii, mari şi mici, stând în picioare înaintea tronului şi au fost deschise nişte suluri“ (Revelaţia 20:12a). Printre cei „mari şi mici“ se numără oameni de seamă şi nu numai, oameni care au trăit şi au murit pe acest pământ în 6000 de ani. În Evanghelia pe care apostolul Ioan a scris-o la puţin timp după Revelaţia, Isus a zis despre Tatăl: „[El] i-a dat [lui Isus] autoritate să judece, pentru că este Fiul omului. Nu vă miraţi de lucrul acesta, pentru că vine ceasul când toţi cei din mormintele de amintire vor auzi glasul său şi vor ieşi afară“ (Ioan 5:27-29). Ce perspectivă minunată: moartea şi mormântul care au marcat întreaga istorie a omenirii vor dispărea! Miliardele de oameni care se află în memoria lui Dumnezeu vor fi readuşi la viaţă treptat. Marea mulţime, atât de mică în comparaţie cu numărul celor înviaţi, va putea, astfel, să facă faţă tendinţei lor de a-şi urma la început vechiul mod de viaţă, cu slăbiciuni şi înclinaţii carnale.
Cine sunt înviaţi şi judecaţi?
7, 8. a) Ce sul se deschide, şi ce se întâmplă după aceea? b) Cine nu va avea parte de înviere?
7 Ioan spune în continuare: „Dar a fost deschis şi un alt sul: sulul vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după cele scrise în suluri, după faptele lor. Marea i-a dat înapoi pe morţii din ea, moartea şi Hadesul i-au dat înapoi pe morţii din ele. Şi au fost judecaţi fiecare după faptele lui“ (Revelaţia 20:12b, 13). Ce privelişte extraordinară! ‘Marea, moartea şi Hadesul’ au fiecare un rol distinct, dar aceşti termeni nu se exclud reciproc.a Când a fost în pântecele unui peşte şi, prin urmare, în mijlocul mării, Iona a spus că fusese în Şeol sau Hades (Iona 2:2). Orice persoană supusă morţii adamice se află, după cât se pare, şi în Hades. Aceste cuvinte profetice din Revelaţia ne dau garanţia că nimeni nu va fi uitat.
8 Numărul morţilor care nu vor învia nu se cunoaşte. Printre aceştia vor fi scribii şi fariseii nepenitenţi care i-au respins pe Isus şi pe apostoli, „omul [religios] al nelegiuirii“ şi creştinii unşi care „au căzut“ (2 Tesaloniceni 2:3; Evrei 6:4-6; Matei 23:29-33). Isus a spus că, la sfârşitul lumii, vor exista oameni asemănători caprelor, care vor merge în „focul veşnic pregătit pentru Diavol şi îngerii lui“, la „tăiere veşnică“ (Matei 25:41, 46). Aceştia nu vor avea parte de înviere!
9. Cum arată apostolul Pavel că unii vor fi deosebit de privilegiaţi la înviere, şi cine intră în această categorie?
9 Pe de altă parte, unii vor fi deosebit de privilegiaţi la înviere. Apostolul Pavel a arătat lucrul acesta când a spus: „Am în Dumnezeu speranţa . . . că va fi o înviere atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi“ (Faptele 24:15). „Cei drepţi“, care au parte de înviere pământească, sunt oamenii fideli din vechime, bărbaţi şi femei, cum au fost Avraam, Rahav şi mulţi alţii, care au fost declaraţi drepţi şi prieteni ai lui Dumnezeu (Iacov 2:21, 23, 25). Tot din acest grup vor face parte şi cei drepţi din clasa altor oi, care, în timpurile moderne, şi-au păstrat până la moarte fidelitatea faţă de Iehova. După cât se pare, toţi aceşti oameni integri vor fi înviaţi la scurt timp după începerea Domniei Milenare a lui Isus (Iov 14:13-15; 27:5; Daniel 12:13; Evrei 11:35, 39, 40). Fără îndoială că mulţi dintre aceşti oameni drepţi care vor învia vor primi privilegii speciale de supraveghere a imensei lucrări de restabilire a Paradisului. — Psalmul 45:16; compară cu Isaia 32:1, 16-18; 61:5; 65:21-23.
10. Cine sunt „cei nedrepţi“ dintre cei care vor fi înviaţi?
10 Cine sunt „cei nedrepţi“ din Faptele 24:15? În această categorie intră mulţimile de oameni care au murit de-a lungul vremii, îndeosebi cei care au trăit în ‘timpuri de neştiinţă’ (Faptele 17:30). Din cauza locului în care s-au născut şi a epocii în care au trăit, ei n-au avut ocazia să cunoască voia lui Iehova şi s-o împlinească. În plus, au existat unii care au auzit mesajul salvării, dar care n-au luat poziţie de partea adevărului sau care au murit înainte de a fi progresat până la pasul dedicării şi al botezului. La înviere, această categorie de oameni va trebui să facă şi alte schimbări în modul de gândire şi de viaţă pentru a putea beneficia de ocazia care li se oferă în vederea obţinerii vieţii veşnice.
Sulul vieţii
11. a) Ce este „sulul vieţii“, şi ale cui nume sunt scrise în el? b) De ce va fi deschis sulul vieţii în timpul Domniei de O Mie de Ani?
11 Ioan vorbeşte despre „sulul vieţii“, un document care conţine numele celor ce aşteaptă să primească viaţă veşnică de la Iehova. În acest sul sunt trecute numele fraţilor unşi ai lui Isus, ale membrilor marii mulţimi şi ale oamenilor fideli din vechime, cum ar fi Moise (Exodul 32:32, 33; Daniel 12:1; Revelaţia 3:5). Deocamdată, niciunul dintre cei „nedrepţi“ care vor fi înviaţi nu are numele scris în sulul vieţii. Sulul vieţii va fi deschis în timpul Domniei de O Mie de Ani, când vor fi scrise în el şi numele acelora care vor merita acest lucru. Cei ale căror nume nu vor fi scrise în sulul, sau în cartea, vieţii vor fi ‘aruncaţi în lacul de foc’. — Revelaţia 20:15; compară cu Evrei 3:19.
12. Cum se va stabili ale cui nume vor fi scrise în sulul vieţii, şi cum a dat un exemplu perfect Judecătorul numit de Iehova?
12 Cum se va stabili atunci ale cui nume vor fi scrise în sulul deschis al vieţii? Factorul hotărâtor va fi acelaşi ca în zilele lui Adam şi ale Evei: ascultarea de Iehova. Aşa cum le-a scris apostolul Ioan iubiţilor săi fraţi creştini: „Lumea trece şi dorinţa ei la fel, dar cine face voinţa lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:4-7, 17). În ce priveşte ascultarea, Judecătorul numit de Iehova constituie exemplul perfect: „Deşi [Isus] era Fiu, a învăţat ascultarea din lucrurile pe care le-a suferit şi, după ce a fost făcut perfect, a primit ca responsabilitate salvarea veşnică a tuturor celor care ascultă de el“. — Evrei 5:8, 9.
Deschiderea altor suluri
13. Cum trebuie să-şi dovedească ascultarea cei înviaţi, şi ce principii trebuie să respecte ei?
13 Cum trebuie să-şi dovedească ascultarea cei înviaţi? Isus însuşi a îndreptat atenţia spre cele două mari porunci, spunând: „Prima este: «Ascultă, o, Israele: Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova şi să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta şi cu toată forţa ta». A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi»“ (Marcu 12:29-31). De asemenea, ei trebuie să respecte principiile clare ale lui Iehova, cum ar fi cele referitoare la furt, minciună, ucidere şi imoralitate. — 1 Timotei 1:8-11; Revelaţia 21:8.
14. Ce alte suluri sunt deschise, şi ce conţin ele?
14 Ioan însă a vorbit şi despre alte suluri care vor fi deschise în timpul Domniei Milenare (Revelaţia 20:12). Ce sunt aceste suluri? Uneori, Iehova a dat instrucţiuni specifice pentru anumite situaţii. De exemplu, în zilele lui Moise, el a dat o serie de legi detaliate, care, dacă erau respectate, însemnau viaţă pentru israeliţi (Deuteronomul 4:40; 32:45-47). În primul secol au fost date noi instrucţiuni, care îi ajutau pe cei fideli să respecte principiile lui Iehova în congregaţia creştină (Matei 28:19, 20; Ioan 13:34; 15:9, 10). Ioan spune în continuare că morţii vor fi „judecaţi după cele scrise în suluri, după faptele lor“. Când se vor deschide aceste suluri se va şti în detaliu ce le va cere Iehova oamenilor în timpul celor o mie de ani. Aplicând în viaţa lor legile şi poruncile din aceste suluri, oamenii ascultători îşi vor putea prelungi zilele, ajungând în cele din urmă la viaţă veşnică.
15. Ce fel de campanie de instruire va fi necesară în timpul învierii, şi cum va avea loc învierea?
15 Ce amplă campanie de instruire teocratică va avea loc atunci! În 2005, Martorii lui Iehova din întreaga lume au condus, în medie, 6 061 534 de studii biblice. Dar în timpul învierii se vor ţine, cu siguranţă, miliarde de studii bazate pe Biblie şi pe noile suluri! Toţi membrii poporului lui Dumnezeu vor trebui să devină învăţători şi să se străduiască din răsputeri să îndeplinească această lucrare. Pe măsură ce vor face progrese, cei înviaţi vor participa şi ei la acest vast program de instruire. După cât se pare, învierea va avea loc în aşa fel încât cei care vor fi în viaţă să îi poată întâmpina cu bucurie şi să-i instruiască pe membrii familiilor lor şi pe cunoscuţii lor, care şi ei îi vor întâmpina şi îi vor instrui pe alţii (compară cu 1 Corinteni 15:19-28, 58). Cei peste şase milioane de Martori ai lui Iehova care participă astăzi cu zel la răspândirea adevărului se pregătesc pentru privilegiile pe care speră să le primească la înviere. — Isaia 50:4; 54:13.
16. a) Ale cui nume nu vor fi scrise în sulul, sau cartea, vieţii? b) Cine sunt cei care vor avea parte de o înviere „a vieţii“?
16 Despre învierea pământească, Isus a spus că ‘cei care au făcut lucruri bune vor ieşi afară pentru o înviere a vieţii, iar cei care au practicat lucruri rele, pentru o înviere a judecăţii’. Aici, termenii „viaţă“ şi „judecată“ sunt în antiteză, ceea ce arată că cei înviaţi care „au practicat lucruri rele“ după ce au fost instruiţi din Scripturile inspirate şi din suluri sunt judecaţi ca fiind nedemni de viaţă. Numele lor nu vor fi scrise în sulul, sau cartea, vieţii (Ioan 5:29). Lucrul acesta va fi valabil pentru orice om care înainte a fost fidel, dar care, dintr-un motiv sau altul, se îndepărtează de Dumnezeu în timpul Domniei de O Mie de Ani. Numele pot fi şterse din sul (Exodul 32:32, 33). Pe de altă parte, cei care vor respecta lucrurile scrise în suluri îşi vor păstra numele în acest document scris, în sulul vieţii, şi vor trăi. Pentru ei, învierea va fi o înviere „a vieţii“.
Sfârşitul morţii şi al Hadesului
17. a) Ce scenă extraordinară descrie Ioan? b) Când este golit Hadesul? c) Când va fi aruncată „în lacul de foc“ moartea adamică?
17 Ioan descrie apoi o scenă cu adevărat extraordinară! „Iar moartea şi Hadesul au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta înseamnă moartea a doua: lacul de foc. Şi cine n-a fost găsit scris în cartea vieţii a fost aruncat în lacul de foc“ (Revelaţia 20:14, 15). La sfârşitul Zilei de Judecată de o mie de ani, „moartea şi Hadesul“ vor fi înlăturate. Dar de ce va fi nevoie de o mie de ani? Hadesul, mormântul comun al omenirii, va fi golit când cel din urmă om aflat în memoria lui Dumnezeu va fi înviat. Dar, atâta vreme cât vor exista oameni care vor purta stigmatul păcatului moştenit, moartea adamică va fi încă în ei. Toţi cei ce vor fi înviaţi pe pământ, precum şi marea mulţime care va supravieţui Armaghedonului, vor trebui să se conformeze celor scrise în suluri până când valoarea răscumpărării lui Isus va fi aplicată pentru înlăturarea definitivă a bolii, a bătrâneţii şi a altor defecte moştenite. Moartea adamică, împreună cu Hadesul, va fi ‘aruncată în lacul de foc’. Ele vor dispărea pentru totdeauna!
18. a) Cum descrie apostolul Pavel succesul guvernării lui Isus ca Rege? b) Ce face Isus cu familia umană adusă la perfecţiune? c) Ce alte lucruri au loc la sfârşitul celor o mie de ani?
18 În felul acesta, programul descris de apostolul Pavel în scrisoarea sa către corinteni va fi pe deplin realizat: „Căci el [Isus] trebuie să domnească până când Dumnezeu îi va pune pe toţi duşmanii sub picioarele sale. Ultimul duşman care va fi redus la nimic este moartea [adamică]“. Ce se va întâmpla apoi? „Când toate lucrurile îi vor fi supuse [lui Cristos], atunci şi Fiul însuşi se va supune Celui ce i-a supus toate lucrurile.“ Cu alte cuvinte, Isus îi „va preda Dumnezeului şi Tatălui său regatul“ (1 Corinteni 15:24-28). Da, Isus, învingând moartea adamică prin valoarea jertfei sale de răscumpărare, îi va preda Tatălui său, Iehova, o familie umană adusă la perfecţiune. În acest moment, la sfârşitul celor o mie de ani, Satan va fi eliberat şi va avea loc testul final, pentru a se stabili ce nume vor rămâne permanent în sulul vieţii. „Străduiţi-vă din răsputeri“, pentru ca numele voastre să fie acolo! — Luca 13:24; Revelaţia 20:5.
[Notă de subsol]
a Locuitorii corupţi ai pământului care au pierit în Potopul din zilele lui Noe nu se vor număra printre cei ce vor învia din mare. Distrugerea lor a fost definitivă, aşa cum va fi şi executarea judecăţii lui Iehova în necazul cel mare. — Matei 25:41, 46; 2 Petru 3:5-7.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 298]
„Cei nedrepţi“ care vor fi înviaţi şi se vor conforma sulurilor deschise în timpul Domniei de O Mie de Ani vor avea şi ei numele scrise în sulul vieţii