Referințe din Caietul pentru întrunirea „Viața creștină și predicarea”

Referințe din Caietul pentru întrunirea „Viața creștină și predicarea”

2-8 SEPTEMBRIE

COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU | PSALMII 79-81

Nestemate spirituale

it-2-E 111

Iosif

Numele „Iosif” devine proeminent. Având în vedere poziția proeminentă a lui Iosif în rândul fiilor lui Iacob, este cât se poate de potrivit ca numele său să fie folosit cu referire la toate triburile Israelului (Ps 80:1) sau cu referire la cele ce au ajuns să formeze regatul de nord (Ps 78:67; Am 5:6, 15; 6:6). Numele său apare și în profeții biblice. În viziunea profetică a lui Ezechiel, moștenirea lui Iosif este dublă (Eze 47:13), una dintre porțile orașului „Iehova este acolo” poartă numele lui Iosif (Eze 48:32, 35) și, în legătură cu reunificarea poporului lui Iehova, Iosif este menționat ca fiind căpetenia uneia dintre părțile națiunii, iar Iuda, a celeilalte (Eze 37:15-26). Potrivit profeției lui Obadia, „casa lui Iosif” avea să ia parte la distrugerea „casei lui Esau” (Ob 18), iar, potrivit profeției lui Zaharia, Iehova avea să salveze „casa lui Iosif” (Za 10:6). În rândul triburilor Israelului spiritual, este menționat Iosif în locul lui Efraim. (Re 7:8)

Menționarea lui Iosif în Revelația 7:8 lasă să se înțeleagă că profeția rostită de Iacob pe patul de moarte avea să se aplice Israelului spiritual. De aceea, este demn de remarcat că Puternicul lui Iacob, Iehova Dumnezeu, l-a trimis pe Cristos Isus, Păstorul cel bun, ca să-și dea viața „pentru oi”. (Ioa 10:11-16) De asemenea, Cristos Isus este piatra unghiulară de temelie, pe care stă templul lui Dumnezeu alcătuit din israeliți spirituali. (Ef 2:20-22; 1Pe 2:4-6) Iar acest Păstor și această Piatră este cu Cel Atotputernic. (Ioa 1:1-3; Fa 7:56; Ev 10:12; compară cu Ge 49:24, 25)

9-15 SEPTEMBRIE

COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU | PSALMII 82-84

Nestemate spirituale

it, Orfan de tată ¶2, 3

Orfan de tată

Întrucât aceste persoane cuprinse de durere și lipsite de apărare puteau fi ușor trecute cu vederea, Iehova a folosit expresia „orfan de tată” în contexte ce dezvăluie nivelul de dreptate al națiunii Israel. Când națiunea se bucura de o bună sănătate spirituală, orfanul de tată avea parte de ocrotire. În schimb, când în țară se practica judecata nedreaptă, orfanul de tată era neglijat, iar acesta era un simptom al decăderii națiunii. (Ps 82:3; 94:6; Is 1:17, 23; Ier 7:5-7; 22:3; Eze 22:7; Za 7:9-11; Mal 3:5) Iehova îi blestema pe cei ce îl asupreau pe orfanul de tată. (De 27:19; Is 10:1, 2) De fapt, Iehova se prezintă pe sine drept Apărător sau Eliberator (Pr 23:10, 11), Ajutor (Ps 10:14) și Tată (Ps 68:5) al acestora. El este cel ce le face dreptate (De 10:17, 18), le arată îndurare (Os 14:3), îi sprijină (Ps 146:9) și îi păstrează în viață (Ier 49:11).

Unul dintre semnele de identificare a creștinilor adevărați este considerația pe care le-o arată celor îndurerați din cauza pierderii soțului sau a părinților. Discipolul Iacov le scrie creștinilor: „Închinarea curată și neîntinată în ochii Dumnezeului și Tatălui nostru este aceasta: să te îngrijești de orfani și de văduve în necazul lor și să te păstrezi nepătat de lume”. (Iac 1:27)

16-22 SEPTEMBRIE

COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU | PSALMII 85-87

Nestemate spirituale

it-1-E 1058 ¶5

Inimă

A sluji cu „o inimă întreagă”. Pentru a putea funcționa, inima literală trebuie să fie întreagă. Inima figurativă însă poate fi împărțită. David s-a rugat: „Unifică-mi inima ca să se teamă de numele tău!”, ceea ce transmite ideea că inima unei persoane poate fi împărțită în ceea ce privește sentimentele ei. (Ps 86:11) Un om „cu inima împărțită” ar putea fi „căldicel” în ceea ce privește închinarea adusă lui Dumnezeu. (Ps 119:113; Re 3:16) În plus, cineva ar putea avea „o inimă înșelătoare” (literalmente „o inimă și o inimă”), încercând să slujească la doi stăpâni, cu alte cuvinte spunând un lucru, dar în realitate gândind cu totul altceva. (1Cr 12:33; Ps 12:2, n.s.) Isus a condamnat cu vehemență o astfel de ipocrizie. (Mt 15:7, 8)

14-20 OCTOMBRIE

COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU | PSALMII 96-99

Nestemate spirituale

it, Cântare ¶3

Cântare

Referiri la „o cântare nouă” găsim nu doar în cartea Psalmii, ci și în scrierile lui Isaia și ale apostolului Ioan. (Ps 33:3; 40:3; 96:1; 98:1; 144:9; 149:1; Is 42:10; Re 5:9; 14:3) O examinare a contextului majorității acestor ocurențe dezvăluie că aceasta e intonată cu ocazia unei noi manifestări a suveranității universale a lui Iehova, așa cum reiese din proclamația plină de bucurie consemnată în Psalmul 96:10: „Iehova a devenit Rege!”. Aceste noi fațete ale extinderii regalității lui Iehova, precum și efectul lor asupra cerului și a pământului par să constituie subiectul ‘cântării noi’. (Ps 96:11-13; 98:9; Is 42:10, 13)

21-27 OCTOMBRIE

COMORI DIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU | PSALMII 100-102

Nestemate spirituale

it, Pelican ¶3, 4

Pelican

Când e sătul, pelicanul se retrage într-un loc izolat și ia o poziție ce pare melancolică. Își cufundă capul între umeri și stă nemișcat multă vreme, semănând de la distanță cu o piatră albă. Această postură, în care stă uneori ore întregi, ilustrează foarte bine starea de inactivitate melancolică la care face referire psalmistul când își descrie durerea intensă prin cuvintele: „Semăn cu pelicanul din pustietate”. (Ps 102:6) Aici, termenul „pustietate” nu se referă neapărat la o zonă deșertică, ci la o zonă nelocuită, poate chiar la o mlaștină. Chiar și în prezent, în anumite perioade ale anului, mlaștinile din nordul Văii Iordanului adăpostesc pelicani. În Israel pot fi întâlnite trei specii de pelicani. Cea mai răspândită dintre ele este pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus). Pelicanul creț (Pelecanus crispus) și pelicanul cu spate roz (Pelecanus rufescens) sunt specii mai puțin răspândite.

Pelicanul preferă locurile în care să nu fie deranjat de prezența omului. Acolo cuibărește, își crește puii și se retrage după pescuit. Datorită predilecției pentru locurile izolate, pasărea este folosită în Biblie ca simbol al pustiirii totale. Pentru a ilustra iminenta pustiire a Edomului, Isaia a prezis că pelicanul avea să ia în stăpânire țara. (Is 34:11) Țefania a prezis că pelicanii aveau să locuiască printre coloanele prăbușite ale capitalei Ninive, ceea ce transmitea ideea de distrugere și pustiire totale. (Țe 2:13, 14)