„Ai găsit de cuviinţă să procedezi aşa”

 1. De ce s-a umplut Isus „de bucurie şi de spirit sfânt”? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

CU O anumită ocazie, Isus Cristos s-a umplut „de bucurie şi de spirit sfânt”. Ne putem imagina că pe chipul său a apărut un zâmbet larg, iar ochii i s-au luminat. Ce anume l-a mişcat atât de mult? Cu puţin timp în urmă, el trimisese 70 de discipoli să predice vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu. Isus era foarte interesat de modul în care ei aveau să se achite de această misiune. Existau mulţi duşmani puternici care se împotriveau predicării veştii bune, printre ei numărându-se scribii şi fariseii, oameni inteligenţi şi cu o instruire aleasă. Aceştia i-au făcut pe mulţi să-i privească cu dispreţ pe Isus şi pe discipolii săi. Ei spuneau despre Isus că era un simplu tâmplar, iar despre discipolii săi că erau „oameni fără carte şi de rând” (Fap. 4:13; Mar. 6:3). Cu toate acestea, discipolii s-au întors din predicare radiind de bucurie. Ei au predicat în pofida opoziţiei, chiar şi când aceasta a venit din partea demonilor! Ce a stat la baza bucuriei şi a curajului lor? (Citeşte Luca 10:1, 17-21.)

 2. a) În ce sens au fost discipolii lui Isus ca nişte copii? b) Ce i-a ajutat pe continuatorii lui Cristos să înţeleagă adevăruri spirituale profunde?

² Să observăm că Isus i-a spus lui Iehova: „Te laud în public, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de înţelepţi şi de învăţaţi şi le-ai dezvăluit copilaşilor. Da, Tată, pentru că ai găsit de cuviinţă să faci aşa” (Mat. 11:25, 26). Bineînţeles, Isus n-a vrut să spună că discipolii săi erau copii în sens literal. Mai degrabă, el ştia că aceştia păreau copii în comparaţie cu intelectualii şi cu oamenii instruiţi, care se considerau înţelepţi. Dar, şi mai important, Isus şi-a învăţat discipolii să fie ca nişte copii în sensul că trebuiau să rămână umili şi să fie mereu dispuşi să înveţe (Mat. 18:1-4). Ce foloase le-a adus faptul că au fost umili? Prin spiritul sfânt, Iehova i-a ajutat să înţeleagă adevăruri spirituale profunde, în timp ce înţelepţii şi intelectualii, care îi dispreţuiau, au rămas orbiţi de Satan şi de propria mândrie.

 3. Ce vom analiza în acest articol?

³ Aşadar, nu este de mirare că Isus era atât de încântat! El s-a umplut de bucurie văzând modul simplu şi clar în care Iehova le dezvăluia adevăruri spirituale profunde unor oameni umili, indiferent de instruirea sau de capacităţile lor intelectuale. Isus era bucuros că Tatăl său găsise de cuviinţă să fie folosit acest mod de instruire. Dar să ne gândim: S-a schimbat oare Iehova? Cum arată el că şi în prezent aprobă acest mod de instruire? În timp ce vom analiza răspunsul, şi noi vom simţi probabil multă bucurie, la fel ca Isus.

 4. În ce fel este ediţia simplificată a Turnului de veghe un dar minunat?

⁴ Instruirea spirituală pe care am primit-o în ultimii ani arată că organizaţia lui Iehova pune tot mai mult accent pe simplitate şi claritate. Să analizăm trei exemple. În primul rând, să ne gândim la ediţia simplificată a Turnului de veghe.a Această ediţie este un dar minunat pentru cei care nu stăpânesc bine limba sau citesc cu dificultate. Capii de familie constată că articolele din această revistă – mijlocul principal prin care primim hrană spirituală – sunt mai uşor de înţeles pentru copiii lor. Mulţi au trimis scrisori de apreciere. O soră a scris că se reţinea să răspundă la studiul Turnului de veghe. „Eram o simplă spectatoare”, spune ea. Însă, după ce a început să folosească ediţia simplificată, lucrurile s-au schimbat. Ea continuă: „Acum răspund chiar de mai multe ori şi nu-mi mai este teamă! Îi mulţumesc lui Iehova şi vă mulţumesc şi vouă”.

 5. Care sunt unele avantaje ale ediţiei revizuite a Sfintelor Scripturi – Traducerea lumii noi?

⁵ În al doilea rând, să ne gândim la ediţia revizuită a Sfintelor Scripturi – Traducerea lumii noi, lansată în engleză la întrunirea anuală din 5 octombrie 2013.b Multe versete din această ediţie au mai puţine cuvinte. Totuşi, sensul este acelaşi sau chiar mai clar. De exemplu, Iov 10:1 are acum 19 cuvinte, în loc de 27, iar Proverbele 8:6 are acum 13 cuvinte, în loc de 20. Ambele versete sunt mai clare în noua ediţie. Iată ce a spus un creştin uns care îi slujeşte cu loialitate lui Iehova de zeci de ani: „Tocmai am terminat de citit cartea Iov din noua ediţie şi mă simt ca şi cum aş fi înţeles-o pentru prima oară”. Mulţi fraţi au făcut comentarii asemănătoare.

 6. Ce simţi în legătură cu clarificarea înţelegerii pasajului din Matei 24:45-47?

⁶ În al treilea rând, să ne gândim la câteva dintre clarificările recente în ce priveşte înţelegerea unor adevăruri biblice. De exemplu, înţelegerea mai clară cu privire la „sclavul fidel şi prevăzător”, publicată în Turnul de veghe din 15 iulie 2013, ne-a produs multă bucurie (Mat. 24:45-47). În acel număr s-a explicat că sclavul fidel este Corpul de Guvernare, iar ‘servitorii’ sunt toţi cei care primesc hrană spirituală, indiferent că fac parte dintre cei unşi sau dintre „alte oi” (Ioan 10:16). Cât de mult ne bucurăm să cunoaştem aceste adevăruri şi să-i învăţăm şi pe cei noi despre ele! Dar cum mai arată Iehova că aprobă explicarea învăţăturilor Bibliei într-un mod simplu şi clar?

 7, 8. Daţi câteva exemple biblice de descrieri profetice.

⁷ Dacă îi slujeşti lui Iehova de zeci de ani, probabil că ai remarcat o schimbare treptată a modului în care publicaţiile noastre explică multe relatări biblice. De ce această schimbare? În trecut era ceva obişnuit ca publicaţiile noastre să menţioneze unele aspecte tipice şi antitipice din Biblie. Relatările biblice erau considerate ceva tipic, iar orice împlinire profetică a acelor relatări era considerată ceva antitipic. Există o bază biblică pentru aceste descrieri profetice? Da, există. De exemplu, Isus a vorbit despre „semnul profetului Iona”. (Citeşte Matei 12:39, 40.) El a explicat că timpul în care Iona a stat în pântecele peştelui – care ar fi devenit mormântul lui Iona dacă Iehova nu l-ar fi ţinut în viaţă – prefigura timpul în care el însuşi avea să stea în mormânt.

⁸ Biblia conţine şi alte descrieri profetice inspirate. Apostolul Pavel a vorbit despre câteva dintre ele. De exemplu, relaţia lui Avraam cu Agar şi cu Sara a prefigurat relaţia lui Iehova cu naţiunea Israel şi cu partea cerească a organizaţiei lui Iehova (Gal. 4:22-26). În mod asemănător, tabernacolul, templul, Ziua Ispăşirii, marele preot, precum şi alte aspecte ale Legii mozaice au fost „o umbră a lucrurilor bune viitoare” (Evr. 9:23-25; 10:1). Studierea acestor descrieri profetice este fascinantă şi ne poate întări credinţa. Dar înseamnă oare că toate personajele, întâmplările sau lucrurile menţionate în Biblie prefigurează ceva sau pe cineva?

 9. Cum a fost explicată în trecut relatarea biblică despre Nabot?

⁹ În trecut, publicaţiile noastre foloseau frecvent această abordare. Să ne gândim, de exemplu, la relatarea despre Nabot. Regina Izabela a pus la cale condamnarea, iar apoi executarea pe nedrept a lui Nabot, astfel încât soţul ei, Ahab, să-i poată lua via (1 Regi 21:1-16). În 1932 s-a explicat că această relatare era o dramă profetică. S-a spus că Ahab şi Izabela îi prefigurau pe Satan şi organizaţia lui, că Nabot îl prefigura pe Isus şi că moartea lui Nabot prefigura executarea lui Isus. Decenii mai târziu însă, în cartea „Să se sfinţească numele tău” (engl.), publicată în 1961, se spunea că Nabot îi reprezenta pe cei unşi, iar Izabela reprezenta creştinătatea. Prin urmare, persecutarea lui Nabot de către Izabela prefigura persecutarea creştinilor unşi în zilele din urmă. Mulţi ani, acest mod de a explica relatările biblice le-a întărit credinţa slujitorilor lui Dumnezeu. Atunci de ce s-a făcut o schimbare?

10. a) În ce sens este sclavul fidel şi prevăzător mai precaut în ce priveşte explicarea unor relatări biblice? b) Pe ce pun accent în prezent publicaţiile noastre?

¹⁰ Aşa cum era de aşteptat, de-a lungul anilor, Iehova a ajutat „sclavul fidel şi prevăzător” să devină din ce în ce mai prevăzător. Ca urmare, sclavul fidel este mai precaut şi nu mai consideră că o relatare biblică este o dramă profetică decât dacă Scripturile indică în mod clar acest lucru. De asemenea, s-a constatat că unele explicaţii mai vechi despre aspecte tipice şi antitipice erau prea greu de înţeles pentru mulţi. În plus, poate fi dificil să se păstreze consecvenţa în ce priveşte detaliile unor astfel de învăţături, cum ar fi cine pe cine reprezintă şi de ce. Iar aceste detalii nu sunt întotdeauna uşor de reţinut şi de aplicat. Însă, şi mai important, lecţiile morale şi practice din aceste relatări biblice pot fi puse în umbră sau chiar se pot pierde în mulţimea de explicaţii privind posibilele împliniri antitipice. Ca urmare, observăm că, în prezent, publicaţiile noastre pun accent pe lecţiile simple şi practice referitoare la credinţă, perseverenţă, devoţiune sfântă şi alte calităţi importante prezentate în relatările biblice.c

11. a) Cum înţelegem acum relatarea despre Nabot şi de ce exemplul său ne este de folos tuturor? b) De ce publicaţiile noastre mai recente menţionează rareori aspecte tipice şi antitipice? (Vezi rubrica „Întrebări de la cititori” din această ediţie.)

¹¹ Aşadar, în prezent înţelegem relatarea despre Nabot într-un mod mai simplu şi mai clar. Acest om drept a murit nu pentru că i-ar fi prefigurat pe Isus sau pe creştinii unşi, ci pentru că şi-a păstrat integritatea. Când s-a confruntat cu un îngrozitor abuz de putere, el a respectat legea lui Iehova (Num. 36:7; 1 Regi 21:3). Prin urmare, exemplul său ne este de folos tuturor, deoarece fiecare dintre noi poate ajunge să fie persecutat din motive similare. (Citeşte 2 Timotei 3:12.) Oameni de orice fel pot să înţeleagă, să-şi amintească şi să aplice lecţia care se desprinde din această relatare, întărindu-şi astfel credinţa.

12. a) Ce concluzie nu ar trebui să tragem cu privire la relatările consemnate în Biblie? b) De ce putem avea explicaţii clare chiar şi pentru lucrurile profunde? (Vezi nota de subsol.)

¹² Ar trebui oare să tragem concluzia că relatările biblice au doar valoare practică şi nicio altă semnificaţie? Nu. În prezent, publicaţiile noastre arată mai degrabă ce anume ne aminteşte un lucru sau ce ilustrează el. Multe relatări biblice nu mai sunt prezentate după un model rigid, în care sunt menţionate aspectele tipice şi antitipice. De exemplu, putem spune pe bună dreptate că integritatea lui Nabot în faţa persecuţiei şi a morţii ne aminteşte de integritatea lui Cristos şi a creştinilor unşi. Totuşi, această relatare ne-ar putea aminti şi de poziţia fermă a multor creştini dintre „alte oi”. O astfel de comparaţie simplă şi clară poartă amprenta învăţăturii divine.d

13. Ce exemple arată că acum explicăm mai simplu şi mai clar unele dintre ilustrările lui Isus?

¹³ Isus Cristos a fost cel mai mare Învăţător care a trăit vreodată pe pământ. Una dintre metodele sale de predare preferate au fost ilustrările (Mat. 13:34). Ilustrările sunt exemple sugestive care stimulează mintea şi sensibilizează inima. De-a lungul anilor, în publicaţiile noastre, ilustrările lui Isus au fost explicate într-un mod tot mai simplu şi mai clar. Nu-i aşa că ne-a încântat înţelegerea mai clară a ilustrărilor lui Isus despre plămădeală, grăuntele de muştar şi năvod, prezentată în Turnul de veghe din 15 iulie 2008? Acum înţelegem clar că aceste ilustrări se aplică la Regatul lui Dumnezeu şi la succesul extraordinar al acestuia în ce priveşte strângerea adevăraţilor continuatori ai lui Cristos din această lume rea.

14. a) Cum a fost explicată parabola despre bunul samaritean? b) Cum înţelegem această parabolă în prezent?

¹⁴ Dar ce putem spune despre relatările mai detaliate, sau parabolele, pe care le-a folosit Isus? Desigur, unele sunt simbolice şi profetice; altele scot în evidenţă învăţăminte practice. Dar cum le putem deosebi? De-a lungul anilor, răspunsul la această întrebare a devenit tot mai clar. Să ne gândim, de exemplu, la modul în care a fost explicată parabola lui Isus despre bunul samaritean (Luca 10:30-37). În 1924, Turnul de veghe arăta că samariteanul îl prefigura pe Isus; drumul care cobora de la Ierusalim la Ierihon prefigura declinul omenirii de la răzvrătirea din Eden; tâlharii prefigurau marile corporaţii şi oamenii de afaceri lacomi; iar preotul şi levitul reprezentau sistemele religioase. În prezent, publicaţiile noastre folosesc această ilustrare pentru a ne aminti că trebuie să fim imparţiali şi să-i ajutăm pe toţi cei aflaţi în nevoie, mai ales din punct de vedere spiritual. Nu-i aşa că ne bucurăm că Iehova face ca învăţăturile sale să fie clare pentru noi?

15. Ce vom analiza în articolul următor?

¹⁵ În articolul următor vom analiza o altă parabolă a lui Isus, şi anume parabola despre cele zece fecioare (Mat. 25:1-13). Cum a vrut Isus să înţeleagă continuatorii săi din zilele din urmă această ilustrare sugestivă? Ca pe o alegorie profetică detaliată, cu o semnificaţie simbolică pentru fiecare persoană, obiect şi întâmplare? Sau, mai degrabă, a vrut ca noi să desprindem din ea învăţăminte practice, care ne pot îndruma în zilele din urmă? Vom vedea.