Mesaje de la Iehova în trecut şi în prezent

 1, 2. Cum au căutat unii oameni comori ascunse, dar ce anume te poate ajuta să găseşti bucurie în viaţă?

DE-A lungul timpului, mulţi oameni au visat să găsească comori ascunse. Probabil că ai citit relatări despre exploratori, despre arheologi sau despre alţi oameni care au căutat comori. Deşi poate că nu te-ai gândit să pleci în căutarea unor astfel de comori, ce-ai face dacă ai găsi o comoară? Cât de minunat ar fi dacă acea comoară ţi-ar schimba viaţa în bine sau ar face-o mai plăcută şi mai plină de satisfacţii!

² Majoritatea oamenilor nu caută astfel de comori, dar poate caută fericirea, străduindu-se să câştige bani, să aibă o sănătate bună şi o căsnicie reuşită. Şi acestea sunt comori, însă ele nu se găsesc săpând în pământ, iar drumul spre ele nu este indicat pe o hartă. Pentru a intra în posesia lor sunt necesare eforturi. De aceea, mulţi sunt recunoscători când primesc sfaturi sănătoase care îi ajută să-şi atingă obiectivele şi să aibă o viaţă mai plăcută şi mai plină de satisfacţii.

 3, 4. Unde putem găsi sfaturi practice?

³ Cu toţii avem la îndemână sfaturi folositoare, o îndrumare care i-a ajutat deja pe oameni să fie mai fericiţi. Mulţi au recunoscut că Biblia oferă cele mai bune sfaturi. Scriitorul englez Charles Dickens a spus despre Biblie: „Este cea mai bună carte pe care a avut-o sau o va avea vreodată omenirea . . . deoarece conţine cele mai bune învăţături pentru îndrumarea oricărui om“.

⁴ Această afirmaţie nu este deloc surprinzătoare pentru cei ce cred că Biblia este inspirată de Dumnezeu. Probabil, eşti de acord cu afirmaţia din 2 Timotei 3:16: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate“. Cu alte cuvinte, Biblia ne învaţă cum să facem faţă problemelor complexe din zilele noastre. Cei ce se lasă îndrumaţi de Biblie ajung să aibă o viaţă mai plăcută şi mai plină de satisfacţii.

 5–7. Spre ce cărţi sau pasaje biblice te-ai îndrepta pentru o îndrumare sănătoasă?

⁵ Totuşi, în ce cărţi sau pasaje biblice crezi că ai putea găsi asemenea sfaturi? Poate că unii se gândesc la Predica de pe munte, în care Isus a oferit sfaturi practice cu privire la viaţa cotidiană. Alţii se gândesc, probabil, la scrierile apostolului Pavel. Sfaturi folositoare se găsesc şi în Psalmi şi în Proverbele, cărţi pline de înţelepciune. De fapt, în funcţie de situaţia sau de problemele fiecărui om, orice carte a Bibliei se poate dovedi folositoare, chiar şi cărţile biblice cu caracter preponderent istoric, cum ar fi cele de la Iosua la Estera. Istoria cuprinsă în paginile lor conţine lecţii utile pentru cei ce se străduiesc să-i slujească lui Dumnezeu cu bucurie (1 Corinteni 10:11). Într-adevăr, aceste cărţi oferă sfaturi care ne pot călăuzi paşii, astfel încât să avem o viaţă plină de satisfacţii. Să ne amintim următorul adevăr: „Tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru instruirea noastră, pentru ca prin perseverenţa noastră şi prin mângâierea din Scripturi să avem speranţă“. — Romani 15:4; Iosua 1:8; 1 Cronici 28:8, 9.

⁶ Există totuşi o parte a Bibliei care, pentru mulţi, este asemenea unui teritoriu neexplorat unde se pot găsi comori. Este vorba despre cele douăsprezece cărţi numite adesea Profeţii mici. Aceste cărţi se găsesc în general după cărţile biblice mai mari Ezechiel şi Daniel, dar înainte de Evanghelia lui Matei. (În majoritatea versiunilor Bibliei, ele apar în următoarea ordine: Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Ţefania, Hagai, Zaharia şi Maleahi.) Aşa cum am văzut, Biblia este inspirată de Dumnezeu şi este de folos ca să-i înveţe pe oameni şi să le arate cum să trăiască. Este valabilă această afirmaţie şi în cazul celor douăsprezece cărţi?

⁷ Cu siguranţă! De fapt, cărţile aşa-numite Profeţii mici sunt tezaure de înţelepciune extrem de folositoare, deoarece ne arată cum să trăim în aceste zile. Ca să înţelegem motivul pentru care unii au subestimat aceste douăsprezece cărţi, să vedem de ce sunt ele numite în multe limbi Profeţii mici. Ar putea influenţa această denumire părerea oamenilor despre ele? Ţi-a influenţat şi ţie această denumire modul în care le priveşti?

 8. a) Prin ce mijloc important a oferit Dumnezeu îndrumare? b) Cum sunt numite deseori cele douăsprezece cărţi despre care discutăm, dar care este sensul acestei denumiri?

⁸ Apostolul Pavel şi-a început scrisoarea către evrei astfel: „Dumnezeu, care demult le-a vorbit în multe rânduri şi în multe feluri strămoşilor noştri prin profeţi, la sfârşitul acestor zile ne-a vorbit printr-un Fiu“ (Evrei 1:1, 2). Întrucât Dumnezeu s-a folosit de profeţi umani pentru a-şi transmite mesajele, n-ar trebui să-l considerăm „mic“, sau neînsemnat, pe niciunul dintre aceşti mesageri şi nici ce au scris ei. Totuşi, denumirea „Profeţii mici“ i-a determinat pe unii să considere conţinutul acestor cărţi neînsemnat şi deci mai puţin important. Alţii au tras concluzia că mesajele din aceste cărţi au mai puţină autoritate decât cele din alte cărţi biblice. În realitate însă, numele „Profeţii mici“a, folosit în multe limbi, se referă la faptul că cele douăsprezece cărţi sunt mai mici ca dimensiune decât altele.

 9. De ce valoarea unei cărţi nu trebuie stabilită după dimensiunea ei?

⁹ Importanţa sau valoarea unei cărţi nu trebuie stabilită după dimensiunea ei. Cartea Rut este mult mai scurtă decât cărţile dinaintea ei şi de după ea, totuşi conţine idei emoţionante. Această carte scurtă subliniază ataşamentul pe care trebuie să-l avem faţă de închinarea adevărată, ilustrează cât de mult le apreciază Dumnezeu pe femei şi oferă detalii importante cu privire la genealogia lui Isus (Rut 4:17-22). Un alt exemplu este cartea Iuda, aflată spre sfârşitul Bibliei. Ea este atât de scurtă, încât în unele versiuni ale Bibliei ocupă mai puţin de o pagină. Însă în ea găsim idei şi îndrumări valoroase, de pildă: cum a procedat Dumnezeu cu îngerii răi, avertismente cu privire la oamenii corupţi care se infiltrează în congregaţie şi îndemnuri de a lupta din greu pentru credinţă. Putem avea aceeaşi convingere şi cu privire la cărţile aşa-numite Profeţii mici, care, deşi scurte, nu sunt nici sărace în conţinut, nici neînsemnate.

10, 11. a) La ce s-ar putea gândi unii când aud cuvântul „profet“? b) Potrivit Bibliei, ce fel de oameni au fost profeţii, şi ce au făcut ei?

¹⁰ Alt aspect care merită atenţia noastră se referă la termenii „profeţi“ şi „profetic“. Aceste cuvinte ne duc, probabil, cu gândul la prezicerea viitorului. Mulţi consideră că un profet este doar o persoană care prezice viitorul, folosind cuvinte enigmatice ce pot fi interpretate în diverse feluri. Această înţelegere influenţează modul în care privesc unii cele douăsprezece cărţi.

¹¹ Când vei citi aceste douăsprezece cărţi, vei observa imediat că sunt pline de preziceri, multe dintre ele referindu-se la venirea zilei celei mari a lui Iehova. Lucrul acesta este în armonie cu sensul de bază al cuvântului „profet“. Profeţii au fost oameni care au avut relaţii strânse cu Dumnezeu, fiind deseori folosiţi pentru a dezvălui ce se va întâmpla în viitor. Începând cu Enoh, Biblia menţionează mulţi profeţi care au prezis viitorul. — 1 Samuel 3:1, 11-14; 1 Regi 17:1; Ieremia 23:18; Faptele 3:18; Iuda 14, 15.

12. Cum ai putea arăta că a fi „profet“ nu înseamnă doar a face preziceri?

¹² N-ar trebui să uităm totuşi că rolul profeţilor lui Iehova n-a fost doar acela de a rosti preziceri divine. Deseori, Dumnezeu s-a folosit de profeţi ca de nişte purtători de cuvânt, pentru a le spune altora care era voinţa sa. De exemplu, Avraam, Isaac şi Iacob nu au prezis viitorul, totuşi în Psalmul 105:9-15 se spune despre ei că au fost profeţi. Uneori, Dumnezeu i-a folosit pentru a dezvălui ceva despre viitor, de exemplu atunci când Iacob şi-a binecuvântat fiii. Dar acei patriarhi au fost profeţi şi în sensul că le-au transmis familiilor lor ceea ce le spusese Iehova despre rolul pe care urmau să-l aibă în realizarea scopului divin (Geneza 20:7; 49:1-28). Aaron a slujit şi el ca profet pentru Moise, ceea ce ne ajută să înţelegem că termenul biblic „profet“ are un sens larg. Aaron a îndeplinit rolul de profet în sensul că a fost purtătorul de cuvânt, sau „gura“, lui Moise. — Exodul 4:16; 7:1, 2; Luca 1:17, 76.

13, 14. a) Daţi exemple din care să reiasă că profeţii nu s-au limitat la preziceri. b) Cum te ajută cunoaşterea faptului că profeţii nu au făcut doar preziceri?

¹³ Să ne gândim, de asemenea, la profeţii Samuel şi Natan (2 Samuel 12:25; Faptele 3:24; 13:20). Iehova i-a inspirat să declare ce se va întâmpla în viitor, dar i-a folosit ca profeţi şi în alte moduri. Ca profet, Samuel i-a îndemnat pe israeliţi să abandoneze închinarea la idoli şi să se întoarcă la închinarea curată. Tot el a rostit judecata divină împotriva regelui Saul; de aici învăţăm că Iehova preţuieşte ascultarea mai mult decât jertfele de natură materială. Într-adevăr, ca profet, Samuel a trebuit, printre altele, să facă de cunoscut punctul de vedere divin cu privire la modul corect de viaţă (1 Samuel 7:3, 4; 15:22). Profetul Natan a prezis că Solomon va construi templul şi că regatul său va fi ferm stabilit (2 Samuel 7:2, 11-16). Dar Natan a acţionat ca profet şi atunci când a demascat păcatul lui David cu Bat-Şeba şi împotriva lui Urie. Cine poate să uite cum a demascat Natan adulterul comis de David, ilustrarea cu omul bogat care a luat singura mieluşea a unui om sărac, la care ţinea foarte mult? De asemenea, Natan a contribuit la organizarea închinării adevărate de la sanctuarul lui Dumnezeu. — 2 Samuel 12:1-7; 2 Cronici 29:25.

¹⁴ Ceea ce merită subliniat este că mesajele acestor cărţi profetice nu constituie doar nişte preziceri ale viitorului. Ele conţin declaraţii divine despre multe alte lucruri, cum ar fi, de pildă, informaţii preţioase despre modul în care trebuia să trăiască poporul lui Dumnezeu din trecut şi despre modul în care ar trebui să trăim noi astăzi. Astfel stând lucrurile, putem fi siguri că ceea ce citim în Biblie, deci şi în aceste douăsprezece cărţi, este foarte folositor şi practic, ajutându-i pe oameni să găsească cel mai bun mod de viaţă. Aceste cărţi inspirate ne oferă o îndrumare preţioasă care ne poate ajuta „să trăim cu judecată sănătoasă, cu dreptate şi cu devoţiune sfântă în actualul sistem“. — Tit 2:12.

15, 16. a) Ce elemente figurative se găsesc în cărţile numite „Profeţii mici“? b) Ce imagini profetice conţin aceste cărţi?

¹⁵ Există multe modalităţi prin care putem trage foloase din citirea Cuvântului inspirat al lui Dumnezeu. Unele cărţi biblice prezintă evenimente care au avut loc într-o anumită perioadă, altele sunt poetice, fiecare carte fiind unică în ce priveşte valoarea. În alte cărţi predomină elementul figurativ, sau simbolic, ca în cazul acestor douăsprezece cărţi. De exemplu, Isus a făcut referire la cartea Iona când a spus: „O generaţie rea şi adulteră caută fără încetare un semn, dar nu i se va da alt semn, decât semnul profetului Iona. Căci, aşa cum Iona a fost în pântecele peştelui uriaş trei zile şi trei nopţi, tot aşa Fiul omului va fi în inima pământului trei zile şi trei nopţi. Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată împreună cu această generaţie şi o vor condamna, pentru că ei s-au căit la predicarea lui Iona, dar iată că aici este unul mai mare decât Iona“. — Matei 12:39-41.

¹⁶ Bineînţeles, Isus a văzut în cartea Iona mai mult decât o relatare istorică despre modul în care a procedat Dumnezeu cu Iona, despre activitatea profetului în Ninive şi despre reacţia niniviţilor la mesajul avertizator al lui Dumnezeu, anunţat de Iona. Isus Cristos a înţeles că profetul Iona l-a prefigurat pe el, precum şi moartea şi învierea sa a treia zi. Mai mult decât atât, modul în care au reacţionat niniviţii a contrastat cu cel în care au reacţionat majoritatea evreilor la predicarea şi la lucrările lui Isus (Matei 16:4). Prin urmare, înţelegem că aceste cărţi conţin imagini profetice ale modului în care procedează Dumnezeu cu slujitorii săi din timpurile moderne. Studierea acestora este fascinantă şi aduce multe foloase.b

17. Ce fel de analiză face această publicaţie celor douăsprezece cărţi?

¹⁷ Totuşi, cartea pe care o ai în mână nu se concentrează asupra sensului figurativ, sau simbolic, al cărţii Iona sau al celorlalte unsprezece cărţi. Ea nu cuprinde o analiză verset cu verset a acestor cărţi. Mai degrabă, scopul ei este de a oferi informaţii ce se pot aplica la viaţa de zi cu zi. Întreabă-te: Ce sfaturi practice sau îndrumări divine îmi oferă Iehova în aceste douăsprezece cărţi? Cum mă ajută aceste cărţi ‘să trăiesc cu judecată sănătoasă, cu dreptate şi cu devoţiune sfântă în actualul sistem’? Ce îmi spun ele despre viaţa de creştin, despre moralitate, despre viaţa de familie şi despre atitudinea oamenilor din zilele critice în care trăim, având în vedere că „ziua lui Iehova vine, este aproape“ (Tit 2:12; Ioel 2:1; 2 Timotei 3:1)? Pe măsură ce vei găsi răspunsuri convingătoare, vei descoperi, probabil, versete pe care le vei aprecia foarte mult şi pe care înainte nu le-ai folosit când le-ai vorbit altora despre sfaturile Bibliei. În felul acesta, tezaurul tău de versete biblice se va îmbogăţi cu siguranţă. — Luca 24:45.

18. Cum este structurată această publicaţie, şi cum te ajută acest lucru?

¹⁸ Capitolele din această publicaţie sunt grupate în patru părţi. Înainte de a începe să citeşti cartea, încearcă să arunci o privire peste fiecare parte a ei. În fiecare dintre cele treisprezece capitole care urmează vei găsi două chenare care te vor ajuta să-ţi fixezi în minte ceea ce ai studiat. Întrebările din aceste chenare îţi vor permite să reflectezi la valoarea informaţiilor citite şi la modul în care le poţi aplica. Primul chenar se află, de regulă, la jumătatea capitolului. Când ajungi la el, analizează întrebările pe care le cuprinde. Acest lucru te va ajuta să-ţi întipăreşti adânc în inimă ceea ce tocmai ai studiat (Matei 13:8, 9, 23; 15:10; Luca 2:19; 8:15). Al doilea chenar te va ajuta să meditezi la ideile citite în a doua parte a capitolului şi să ţi le fixezi în minte. Fă-ţi deci timp să studiezi aceste chenare. Ele te vor ajuta să găseşti modalităţi practice prin care să tragi foloase din studierea acestei cărţi.

19. Ce ar trebui să avem mai întâi în vedere cu privire la cele douăsprezece cărţi?

¹⁹ Înainte de a începe să studiezi, întreabă-te ce ştii despre conţinutul fiecăreia dintre cele douăsprezece cărţi. Prin cine a transmis Dumnezeu aceste mesaje şi ce fel de oameni au fost ei? Când au trăit ei şi în ce împrejurări şi-au îndeplinit misiunea de profeţi? (Tabelul cronologic de la paginile 20 şi 21 va fi foarte util. Consultă-l frecvent în timp ce studiezi capitolele care urmează.) Ce mesaj au transmis ei şi cum s-a aplicat la vremea aceea? Cum ne poate ajuta cunoaşterea acestui lucru să înţelegem materialul în context? Următorul capitol te va ajuta să găseşti răspunsul la aceste întrebări-cheie.