VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/7 api 14-15
  • Ia ohie na ratou ia tamau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia ohie na ratou ia tamau
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Titau-etaeta-hia e te mau taata haapii
  • E maraa ia ratou e ia outou atoa
  • E noaa te mau haamaitairaa i to outou tamarii
  • Ia haapii na outou i ta outou mau tamarii mai te aruaruraa mai â
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te mau metua, a paruru i ta outou tufaa faufaa roa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/7 api 14-15

Ia ohie na ratou ia tamau

O outou e te feia e tamarii nainai ta outou, te ite ra anei outou e mea ohie roa na ratou ia tamau i te mau irava bibilia?

“MAMA, te mau poti nainai e tere ra na nia i te miti, e avae anei to ratou?” Ua ite anei outou eaha ˈtu ai? Oia mau! — Ua ite pauroa te taata. Ua ite pauroa tatou i teie himene i to tatou tamariiraa ra. Te mea faahiahia roa, oia hoi te haamanaˈo noa nei â tatou. Peneiaˈe paha te haapii ra tatou i ta tatou mau tamarii e “ahiri e avae to ratou [to te mau poti] e haere ïa ratou”.

Te mau noa râ ia outou taua himene ra — aore ra te tahi atu â, ia au i te fenua ta outou e ora na — e piti noa tumu rii: mea ohie roa ia tamau e mea arearea atoa hoi. Teie râ te tamau-aau-raa te hoê atoa ïa mea e...

Titau-etaeta-hia e te mau taata haapii

Te titau nei te hoê orometua haapii no te piha ono e mau tamarii maramarama roa to roto ia faatamau-aau-hia te mau parau i te mau tamarii. Te parau ra oia e, “e tia ia ite-papu-hia e: e mea ohie roa na te mau tamarii ia tamau. Noa ˈtu e e tamarii nainai roa, e mau roa ratou te mau parau o te mau ahuru himene, te mau tabula roa roa o te mau re no te ohipa taaro aore ra te tahi atu â mau mea, mea pinepine hoi te reira e mau ohipa faufaa ore anaˈe e, i te tahi taime, e mea atâata atoa hoi. Mai te peu e e tamau ratou i te mau mea faahiahia, te haapii ra ïa ratou i te feruri ma te au maitai. E huru haapiiraa maitai roa teie no te mea e horoa mai te reira na ratou i te mau manaˈo e e faaitoito atoa hoi i to ratou feruriraa. O te hoê ïa teie niu i reira e patuhia ˈi a muri aˈe”.

Te parau atoa nei te tahi atu â taata haapii no te haapiiraa tuarua e: “Ua hiˈopoa vau i te mau tamarii haapii aita to ratou feruriraa i faaitoitohia i to ratou nainairaa, eita ratou e imi i te hohonuraa o te mau mea e mea au roa na ratou te mau ohipa faaetaetaraa tino ia ô mai ratou i roto i te haapiiraa tuatoru. Mea pinepine roa, e fifihia ratou ia aparau atu i te feia e haaati ra ia ratou e e nehenehe atoa ratou e riro mai ei mau tamarii hupehupe.”

Mai ia outou, e tamau atoa ta outou mau tamarii no te toea o to ratou oraraa i te mau mea ta ratou e haapii ra i teie mahana. No reira, no te aha e ore ai e haapii atu ia ratou i te mau mea faufaa o te nehenehe e tauturu ia ratou i roto i to ratou oraraa no a muri atu? No te aha e ore ai e maiti i te tahi mau irava bibilia o ta ratou e nehenehe e haapii? Ta te tahi ïa mau utuafare kerisetiano e rave nei; e te ite nei ratou i te hoê oaoa rahi e te mau haamaitairaa e rave rahi.

E maraa ia ratou e ia outou atoa

Ua tauturu te metua vahine o André i ta ˈna tamaiti ia tamau aau roa hau atu i te 80 irava bibilia na mua ˈˈe i te onoraa o to ˈna matahiti.

“Aita mâua i faatitiaua, ta ˈna ïa i parau. Mea haere maite noa maua i mua e ia au hoi i to ˈna huru. Inaha, i te hoê mahana i te aniraa mai te hoê taata e: ‘E hia irava ta ˈna i ite?’, ua tia ia ˈu ia feruri no te taio mai i te reira. E oaoa roa o André i te haapii i te mau irava apî, e te roa oioi noa ˈtura te tabula.”

Mea nafea râ ta ˈna raveraa? Ua taio anei oia i te tahi mau buka taa ê? Te vai ra anei te hoê ravea taa ê i noaa ˈi taua faahopearaa ra?

“Te haapapu nei oia e, aita, aita e ravea taa ê. Mea ohie roa: e taio noa vau ia ˈna e piti aore ra e toru taime i te irava, i muri iho e parau atoa o ˈna ma te apee noa ia ˈu — mai te hoê vevovevo. I muri iho, e na nia iho faahou â mâua i teie ohipa tamauraa e piti aore ra e toru taime i te hebedoma e tae noa ˈtu i te taime e mau roa ˈi ia ˈna te irava. Ua maere roa vau i te iteraa i to ˈna anaanatae ia haapii i te mau irava e te oioiraa ia ˈna ia tamau.”

“Te reira anaˈe iho?”

“E, te reira anaˈe iho. Ia haapopouhia mai au no to ˈu aravihi i te ohipa haapii, e tia ia ˈu ia faˈi e aita ta ˈu e ohipa taa ê atu i rave. Ua tamau noa vau i te taio atu i te mau irava bibilia apî i ta ˈu tamaiti o te tamau ohie roa i te reira mai ia ˈna e amu i te faraoa monamona.”

“Te hinaaro ra oe e parau e e mea anaanatae na ta oe tamaiti ia tamau i te mau irava?”

“E ere noa i te mea anaanatae — mea au na ˈna ia na reira! E manaˈo maitai e te anaanatae atoa to mâua ta ˈu tane; e faaitoito mâua ia ˈna, e mea oaoa roa na ˈna te mea ta ˈna i ite. Peneiaˈe paha e mea tamau ohie aˈe te tahi mau tamarii aore ra mea tamau atâ aˈe i to mâua tamaiti, mea papu râ ia ˈu e e oaoa te taatoaraa o te mau tamarii ia faaohipa i teie huru taime e to ratou papa aore ra to ratou mama.”

E noaa te mau haamaitairaa i to outou tamarii

A haapii noa ˈi outou i ta outou tamarii i te mau parau o te Bibilia, te ‘[tamau noa ra ïa outou i te haapii ia ˈna e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra a Iehova]’. (Ephesia 6:4.) Te haamau roa ra outou i te mau manaˈo o te Atua i roto i to ˈna feruriraa apî, e i roto i te roaraa o te tau, e farii oia i te huru feruriraa a te Atua. E hiˈo anaˈe nafea ia faaohipa i te reira:

Peneiaˈe paha e maiti outou na mua roa i te Mataio 24:14, no te haapii i ta outou tamaiti aore ra ta outou tamahine. E irava teie e tamau-ohie-hia e te mau tamarii e rave rahi, no te mea e faaroo pinepine noa ratou i te reira. I te mau taime haapiiraa matamua, a taio noa ˈtu i te irava i ta outou tamarii e i muri iho na ˈna ïa e parau mai i tei taiohia ˈtu. I muri aˈe, a faarahi atu i te ite o ta outou tamarii ma te horoa ˈtu i te faataaraa.

Ei hiˈoraa, ia mau anaˈe ia ˈna te Mataio 24:14, e nehenehe ta outou e faataa ˈtu ia ˈna na roto hoê aore ra e piti aˈe pereota e eaha te “parau apî maitai”. I te haapiiraa i muri aˈe, e nehenehe outou e faaite poto noa ˈtu eaha te Basileia o te Atua. E i te tahi â taime, e faaite atu paha ïa outou i te hoê fenua o te ao nei ta te mau kerisetiano e poro ra e e faataa ˈtu outou nafea ratou e poro ai i taua fenua ra. Ia poto noa te aparauraa, ia au noa e ia anaanatae mau. Eiaha e rave i te tiaraa o te mau taata haapii. A rave ma te huru au maitai e a paraparau ma te aau tae. E nehenehe atoa outou e paimi i te tahi mau hauti a haere noa ˈi i mua.

Ma te faaoromai, a na nia iho faahou e rave rahi taime i te hebedoma, e ta outou tamarii, te mau irava ta ˈna i ite e tae noa ˈtu i te taime e mau aau roa ˈtu ai ia ˈna. Ia tae i te hoê taime, eita paha ïa o ˈna e hinaaro faahou e na nia iho noa i te mau irava matamua ta ˈna i haapii no te mea ua mau aau roa ia ˈna. Na reira ïa; a horoa faahou atu â ïa i te tahi mau irava apî ia vai noa to ˈna anaanatae. I reira, e mau aau roa ia ˈna te hoê o ta ˈna mau irava au roa e hinaaro roa ˈi oia e parau atu i te reira i roto i te hoê putuputuraa a te amuiraa. E nehenehe oia e oaoa roa i te parau atu i te reira i mua i te hoê taata ta to ˈna na metua e farerei atu i roto i te pororaa i tera e tera fare.

Teie râ, eiaha e marô, eiaha atoa e faairia ia ˈna. Eita te mau tamarii e haere i mua i te hoê â taime. E nehenehe te tahi pae e tamau aau i te mau irava, e mea mamahu roa râ ratou no te taio atu i te reira i rapae au atu i te utuafare. Te mea faahiahia, e ere ïa te faahoruhoruraa ta outou tamarii i te tahi atu mau tamarii, ia faaohipa râ outou paatoa i teie mau taime au maitai no te haapii i ta te Parau a te Atua e faaite ra.

I te tahi atu mau taime, e nehenehe outou e haapii atu ia ˈna i te hoê irava bibilia no te faatitiaifaro aore ra no te aˈo atu ia ˈna, ei hiˈoraa te hoê irava e faataa ra ia faaturahia te mau metua aore ra te faufaaraa ia ora ma te hau e vetahi ê. Eiaha ia haamoehia te mau irava no nia i te mau haapiiraa tumu o te bibilia, mai te Genese 1:1 aore ra Apokalupo 21:3, 4.

I te mea mau, aita hoê aˈe irava e ore roa ˈtu e horoa mai i te tahi noa oaoaraa e te haamaitairaa, no outou e no ta outou tamarii, no te mea “te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra”. (Timoteo 2, 3:16.) No te mea hoi e mea faufaa taua haapiiraa ra no ta outou tamarii, mea ohie atoa hoi no outou iho, e e mea oaoa atoa hoi no orua e piti atoa ra, no te aha ïa e ore ai e haamata i teie nei iho â?

    Papai reo Tahiti (1985-2027)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono